August 17th, 2013 
admin 
Turela T55 supusa testelor balistice – Sursa: photobucket.com
Rezultatul testelor balistice finlandeze asupra turelelor de T55: blindajul omogen turnat nu pare sa ofere nici o protectie impotriva proiectilelor anti-tanc de dupa anii ’50-’60.
Primul lucru care vine in minte e asemanarea cu TR-85: daca tehnologia de fabricatie a turelei e similara atunci si performantele ar trebui sa fie asemanatoare. Se naste imediat intrebarea daca asta a fost unul din motivele pentru care conversia TR-85 la M1 a fost oprita.
Daca in prima fotografie testele par a fi facute cu proiectile HEAT, in a doua sint folosite, conform Tank Net, APCBC. Cu rezerva ca nu se cunosc exact conditiile testelor, rezultatele sint la fel de proaste, deja nu ar mai avea rost de incercat si APFSDS.
Efectul proiectilelor perforante asupra turelei T55 – Sursa: tank-net.com
Concluzia: daca vrem sa avem macar capacitatea teoretica de a produce un nou tanc romanesc, trebuie sa investim serios in cercetare in domeniul blindajelor moderne.
Restul e gargara.
Posted in 
O mica corectie.
Asta este o turela de tanc T55 construita prin turnare.
Unde sunteti mai aia care zbierati dupa presa aia imaginara de turele de la IMGB? cine va mai mintit si pe voi?
Revenind la subiect, TR580 (versiunea romaneasca a T55) are doua chestii suplimentare.
!) Blindaj sandwich
2) Blindaj mai gros.
Nu o sa zic ca rezista la APFSDS, pentru ca nu rezista, dar s-ar putea sa se prezinte o idee mai bine decat turela de mai sus.
Da, TR-urile au un blindaj mai gros decat T55 si asta explica intr-o masura diferenta de greutate de vreo 10 tone (adica 25% ca sa punem in perpectiva), pe langa dimensiunile mai mari, sasiul fiind alungit.
Ar fi insa unele lucruri de precizat: desi nu am am gasit o confirmare cat de cat oficiala a existentei sau detalii despre blindajul “sandwich”, cel mai probabil ar fi ceva asemanator cu cel existent pe Leopard 1 si atunci ar fi folosit doar la sasiu. Pentru turela tot ce s-ar fi putut face e cresterea grosimii, care nu ajuta in cazul HEAT (rezultatele vor fi similare cu cele din poza), are o influenta relativ mica asupra APFSDS (in raport cu cresterea de greutate) si mai ales e o fundatura tehnologica. De unde si explicatia pentru blindajul suplimentar aparut pe laturile turelei, care dupa cum se poate vedea asigura protectia unei zone reduse. Mai ramane sa punem si ERA si atunci le-am incercat pe toate.
Mai pe scurt, daca mai vrem sa producem tancuri trebuie sa schimbam tehnologia si asta nu se poate face decat prin cercetare. Nimeni nu ne va vinde vreodata o tehnologie militara sensibila daca nu vom demonstra ca o putem producem si singuri, chiar daca mai scump.
Si deja ma gandesc daca nu este mai potrivit CV 90 120 pentru ca sa inlocuiasca T 55 AM-ul si poate si TR 85 M1-le.
Totusi este foarte interesanta distanta de la care s-au tras proiectilele si mai interesant este daca la o tureala obtinuta prin procedeul de presare rezultatele ar fi acelaesi.
Asta cred ca este si explicatia pentru care majoritatea tancurilor moderne au structura sandwich sudata si nu cu turele turnate.
IFV-urile sau TAB-urile cu tunuri de 120mm sint o modalitate ieftina de a te juca de-a tancurile prin Benelux sau Italia, adica pe unde nu te astepti sa dai nas in nas cu tunurile de 125mm. Pentru noi insa, mai folositoare ar fi turelele cu aruncatoare de bombe de 120mm, similare AMOS. Practic fac tot ce pot face si tunurile de 120mm doar ca nu trag APFSDS, insa pot cara o cantitate mai mare de munitie decat un tanc.
Iar sa tragi APFSDS dintr-un IFV nu are sens, inseamna ca incerci sa lovesti un tanc si nu e un rol potrivit pt un IFV sau TAB.
In ceea ce priveste modalitatea de fabricatie a turelelor, sint doua procedee mari si late (cine nu e de acord ma poate corecta): turnare sau sudare din profile plate. Superioritatea este clar de partea turelelor sudate, pt ca poti trata placile de metal inainte si a le face mult mai dure.
Deci fie torni turela dintr-un otel “moale”, fie o asamblezi din placi presate si tratate termic, deci un otel “dur” (blidajele moderne compozite sint o evolutie a conceptului).
CV 90 120 este clasificat ca Light Tank si oricum o iei este mult mai modern decat oricare concept romanesc actual.
Tunul de 120 mm trage orice proiectil pe care il trage un tanc modern NATO, si sudezii se lauda ca arcul frontal ar rezista loviturii de 100 mm.
Acum ramane de vazut in ce conditii.
Apropos are 34 de tone deci masa este apropiata de ca a tancurilor medii.
Clar ca CV90 e mai modern decat orice concept romanesc, dar asta nu e asa de dificil avand in vedere ca noi nu avem nici un concept actual. Ultimul are parca mai mult de 15 ani si era mai mult german decat romanesc.
Despre CV90 nu am gasit decat ca rezista la lovituri de 30mm (arcul frontal) si mitraliera grea in rest, ceea ce nu e prea mult pentru un tanc, fie el si usor.
Utilitatea lui CV90120-T se masoara relativ la ce ar trebui sa faca: daca scopul lui e sa lupte contra tancurilor atunci blindajul comparativ mai usor il face o alegere proasta iar daca scopul e sa angajeze orice altceva, atunci tunul de 120mm nu este solutia optima, putand fi inlocuit cu mult mai mult succes de un aruncator de bombe. Nu toate ideile aruncate pe piata sint de succes si asta se vede concret prin lipsa vanzarilor.
[…] Tehnomil.net […]
http://www.military-today.com/tanks/cv90120t_images.htm
ca sa ne lamurim despre masa si dotare cu armament:
Entered service –
Crew 4 men
Dimensions and weight
Weight 26 – 35 t
Length (gun forward) 8.9 m
Hull length 6.6 m
Width 3.2 m
Height (turret roof) 2.4 m
Armament
Main gun 120-mm smoothbore
Machine guns 1 x 7.62-mm / 12-7-mm
Elevation range – 8 to + 22 degrees
Traverse range 360 degrees
Ammunition load
Main gun 45 rounds
Machine guns ?
Mobility
Engine Scania V-8 diesel
Engine power 670 hp
Maximum road speed 70 km/h
Range 600 km
Maneuverability
Gradient 60%
Side slope 40%
Vertical step 1 m
Trench 2.4 m
Fording 1.5 m
Da, dar nu spune mare lucru despre nivelul de protectie. Unde ai gasit ca rezista la lovituri de 100mm?
Trebuie ca sa sap dupa informatia aia cu 100 mm.
Oricum cred ca CV 90 + ERA duce light tank-ul la 40 de tone ceea ce il apropie de masa lui T 90 MS si atunci iti pui intrebarea daca nu e mai simplu ca sa cumpari un MBT deja existent pe piata si gata.
Mie CV 90-ul imi pare un fel de frate mai mic al Merkava 4 israelian ceea ce ca baza de plecare nu este deloc rau.
In ceea ce priveste CV 90 120 T mi se pare mult mai potrivit decat Stryker cu tun de 105 mm sau Centauro sau orice alte struto-camile.
Da, TAB-urile 8×8 cu tunuri de 105/120mm nu au nici macar mobilitatea unei platforme pe senile, ce sa mai vorbim de protectie. Daca esti Franta le mai poti folosi pe undeva intr-o operatiune de politie internationala prin Africa dar altfel nu.
Cat despre utilitatea lui CV 90 sau a IFV-urilor medii, voi reveni.
Modular armor of the CV90120-T can be configured to various levels of protection. Additional passive armor package can be fitted. It is speculated that the front arc with add-on armor protects against 30-mm armor-piercing discarding sabot rounds. All-round protection is against 14.5-mm armor-piercing projectiles. Furthermore explosive reactive armor can be fitted for even higher level of protection. Interior is lined with a spall liner. Survivability of the CV90120-T light tank is further enhanced by the tank’s Defesive Aids Suite, including laser, radar and missile approach warning systems, multi-spectral aerosol active countermeasures system. A top attack radar can identify precision guided anti-tank munitions. Furthermore vehicle’s design has some certain stealth features.
Acum cu add on armor s-ar putea ca sa ajunga la un grad de protectie suprior lui T 55….si TR 85M1
Asta e foarte posibil, dupa cum s-a vazut seria T55 si derivatele nu sint chiar un etalon in privinta blindajului.
Dar problema se poate pune si altfel:
1. Cum s-ar compara CV90 cu ERA vs TR-85M1 cu ERA (in cazul in care ar putea porni de pe loc)?
2. Care este diferenta de greutate intre CV90 extra-full-options fata de T-90 si care e nivelul de protectie?
Practic s-ar incerca transformarea prin toate mijloacele posibile a unui IFV in tanc mediu si nu cred ca asta e cea mai eficienta cale.
Eu cred ca noi trebuie sa privim dintr-o alta perspectiva:
Cine este posibilul nostru adversar?
Avem T55/T72 – UCRAINA
Avem T80 si T90 – Rusia.
Ce vom face noi? sa ne luam la tranta cu Rusia? copiind strategia lor? Nu avem nici o sansa.
Indiferent ce tanc are Rusia, Ucraina sau Romania, e clar ca nu este invincibil.
Ar fi interesant o masina AT de dimensiuni reduse, putere mare si mobilitate foarte ridicata. Dar si cu arme AT foarte persormante.
Poate un TUN FARA RECUL de 100 mm sau 105 mm
Evident nimeni nu-si poate propune sa egalam Rusia sau macar Ucraina la numarul de tancuri (desi am putea avea un echivalent calitativ), insa in sensul in care ai spus si tu, nu e neaparat nevoie de un tanc pentru a distruge alt tanc. Cel putin la fel de eficiente, pentru a nu spune mult mai eficiente, sint rachetele lansate din elicoptere, mai noi UAV-uri, sau de pe MLI. La fel, exista solutii de gen SADARM pentru apararea unei zone intinse impotriva coloanelor masive de tancuri.
Problema cu T55/TR-85 nu e ca nu egaleaza in performante tancurile rusesti mai noi intr-un duel 1 la 1, ci ca nu rezista in fata noilor arme anti-tanc. Menirea unui tanc este sa fie o platforma capabila sa incaseze lovituri directe si sa lupte in continuare. Cred ca e trasatura definitorie a unui tanc, de exemplu tunul de 100/105/120mm se poate monta si pe un MLI sau TAB, asta nu-l va transforma in tanc. Daca “tancul” nu poate face asta, atunci nu e prea folositor, tunul se poate monta si pe alte platforme, insa aici intram intr-o alta discutie, referitoare la utilitatea unui tun de 105/120mm vs utilitatea unui aruncator de bombe de 120mm montat pe acelasi MLI/TAB.
Pana la urma discutia e daca avem sau nu nevoie de tancuri (experienta din Georgia a demonstrat ca tancurile sint inca relevante) si atunci cum facem sa avem un tanc cu performante cat mai bune, nu neaparat egale cu ale tancurilor adverse. Din nou, pentru mine, blindajul si mobilitatea reprezinta principalele atribute ale unui tanc, deci trebuie gasit un compromis cat mai bun. Evident ca doar cu tehnologia actuala, fara investitii serioase in cercetare nu vom putea sa ne apropiem de performantele producatorilor de traditie.