Desi prima unitate din clasa Klewang a luat foc si a fost distrusa complet la doar o luna de la lansare, Indonezia persevereaza si comanda o serie de 4 nave de patrulare din aceeasi clasa.
Comanda va fi executata de acelasi santier indonezian – North Sea Boats (PT Lundin) – o afacere familiala suedeza deschisa in arhipelagul indonezian cu doar 10 ani in urma.
De data asta “expatii” au adus intariri si noile nave vor fi construite cu sprijinul SAAB, printre imbunatatirile normale aduse de experienta acumulata in scurta cariera a primei nave fiind adoptarea unui alt material compozit pentru suprastructura navei, mai rezistent la incendiu si cu proprietati mai bune in reducerea amprentei radar.
Clasa Klewang/FMPV este o incercare interesanta a unui constructor fara mare traditie de a intra pe piata navelor militare, mizand mai mult pe inovatie decat pe o experienta dovedita practic.
Proiectul numit de constructor X3K este, la cei 63 de metri lungime, o nava de patrulare purtatoare de rachete cu “semnatura radar redusa” sau cel putin asa sugereaza formele angulare, insa inovatia consta mai ales in adoptarea unei formule ultra-moderne “wave piercing trimaran”.
Pare cea mai in voga arhitectura navala aflata in studiu la ora actuala, ideea fiind de a combina avantajele oferite de comportamentul pe mare agitata si la viteze mari ale conceptului “very slender vessel” cu stabilitatea cata(tri)maranului.
Ca mai toate ideile cu potential, si VSV a primit finantare din partea DARPA, fiind ideal pentru dotarea fortelor speciale cu o nava de dimensiuni relativ reduse, de mare viteza, utila in operatiunile de infiltrare la mare distanta.
Se spune ca britanicii de la Special Boat Service ar folosi deja de ceva timp nave tip VSV si nu incape prea multa indoiala ca ele se gasesc si in dotarea fortelor speciale americane.
Pentru a transforma VSV intr-o platforma capabila de operatiuni militare clasice era nevoie, pe langa redimensionare, si de o crestere a stabilitatii iar adaugarea a doua flotoare laterale era si cea mai logica solutie.
Omologii DARPA, britanicii de la QinetiQ/DERA au experimentat cu RV Triton, un demonstrator al tehnologiei necesare constructiei viitoarei clase de fregate a insularilor, insa formula adoptata in final a fost cea clasica iar Triton a ajuns in serviciul Australiei.
Pana la urma prima utilizare serioasa a conceptului apartine tot US Navy, Austal construind deja celebra LCS-2. Desi programul LCS a suferit reduceri semnificative, viabilitatea trimaranului ca nava de lupta a fost demonstrata cu succes.
Revenind la suedezii Lundin si cooperarea cu SAAB, noua varianta a clasei Klewang pare un concurent serios pentru navele chinezesti Type 022 Houbei, si ele bazandu-se pe o formula exotica derivata a catamaranului.
Chinezii au construit Houbei in numar mare si datorita pretului atractiv iar indonezienii ar putea sa incerce sa-i imite, folosind insa tehnologie occidentala.
North Sea Boats este de urmarit in continuare, in caz de succes compania putand fi un exemplu si pentru altii, daca e sa ii comparam de exemplu cu Q Selva, constructorii Stealth Interceptor 700 prezentata la Expomil 2011.
Diferenta a fost facuta de saltul lor de la ambarcatiuni mici la nave de patrulare si disponibilitatea guvernului local de a investi intr-o idee promitatoare chiar si in pofida esecului initial.
Dupa cum a ars prima nava….mai e mult pana departe si Visby probabil ca este la ani lumina distanta de nava indoneziana din acest punct de vedere.
Pe de alta parte aici exista si o lmitare a materialelor compozite care fac ca aceste nave odata identificate sa fie tinte destul de usor de angajat cu rachete de genul Spike NLOS sau Helfire II – nu degeaba se tot testeaza pe navele de suprafata si elicoptere astfel de combinatii de rachete.
E cel mai probabil motiv pentru care au implicat SAAB pentru a proiecta o noua varianta. Nu va iesi Visby dar nici pretul nu va fi probabil acelasi.
Materialele compozite au cam inlocuit atat otelul cat si aluminiul pentru suprastructuri asa ca trebuiesc gasite formule mai rezistente la incendiu si instalate sisteme automate de stingere a lor. Nava indoneziana nu avea asa ceva. Inca o dovada in sensul ca experienta de constructie a navelor militare nu se face peste noapte.
Exact! Totusi navele cu suprastructura din compozite au o oarecare slabiciune la incendii…
Clar sint mai sensibile decat cele construite din aliaje metalice. Si celalalt material “usor” preferat, aluminiul, desi nu e combustibil, se pare ca a avut niste probleme de rezistenta la foc.
Partea buna cu materialele compozite e ca domeniul este deschis, se vine in fiecare zi cu ceva nou. Preturile difera, de unde si diferenta de cost intre nave “stealth” aparent similare. Am vazut ca exista si compozite rezistente la foc, cum ar fi asta, banuiesc ca pretul e pe masura. Pana la urma e un calcul cost vs performanta. US NAvy l-a facut si a ales ca suprastructura pentru DDG-1000 sa fie facuta, initial, din compozite si apoi a trecut la otel, pentru ultima unitate. Deci decizia e oarecum pe muchie de cutit, solutiile fiind comparabile.
[…] Tehnomil.ro […]