Sa nu se piarda cumva

xerox_scan_09072025120322_686e41f4ae8de minuta_mli_689adff43d550 anexa_minuta_mli_689adffcb25c0

Ce se cere:


“Valoarea obligației de cooperare tehnologică și industrială este de minimum 70% din valoarea contractului de achiziție publică.”


Ce se ofera:

“Rheinmetall Automecanica: Referitor la valoarea obligației de cooperare tehnologică și industrială, reprezentantul companiei a transmis că 70% din valoarea contractului pentru localizare este un termen ambițios de atins în 8 ani, unul real pentru aceeași perioadă ar fi de 55-60%.”

Interesant de remarcat, raspunsul Rheinmetall lasa sa se inteleaga ca cerinta ar fi ca procentul de 70% sa se duca doar spre localizare, in timp ce la OUG scrie:

Operațiunile de cooperare tehnologică și industrială pot avea următoarele forme:

a) transferul de tehnologie – transferarea de cunoștințe, asistență tehnică sau alte activități de transfer tehnologic, care să permită obținerea de noi capacități sau creșterea competitivității celor existente;

b) cooperarea în cercetare-dezvoltare – cooperare în activități sistematice, bazată pe cunoștințele existente dobândite din cercetare și/sau experiența practică, îndreptată spre producerea de materiale, produse și instalații noi, punerea la punct a unor procedee, sisteme și servicii noi, precum și îmbunătățirea substanțială a celor deja produse sau instalate;

c) subcontractarea – acea formă de cooperare prin care un operator economic român produce o parte sau o componentă a produsului, serviciului sau lucrării care face obiectul contractului de achiziție publică și/sau furnizează produse, prestează servicii sau execută lucrări care contribuie la implementarea și/sau exploatarea în bune condiții a produselor, serviciilor și lucrărilor respective;

d) exportul de produse, servicii și lucrări – vânzarea de produse și servicii și executarea de lucrări în domeniul apărării și securității.

Si mai interesant ar fi de urmarit daca respectiva cerinta nu o se schimbe mai tarziu, ca sa iasa cine trebuie.

Si totusi, daca trebuie sa iasa Rheinmetall, pentru ca interesele de partid-stat o cer, si ei nu vor sa ofere nici macar 70% localizare (prin comparatie, a se vedea oferta mult superioara a coreenilor), ce se poate face?

Or s-o scoata la vopsea din multiplicator:

multiplicator de cooperare tehnologică și industrială – coeficientul utilizat pentru calcularea valorii unei operațiuni de cooperare tehnologică și industrială, aplicat de ARCTIS în situația în care se demonstrează că, prin derularea de operațiuni de cooperare tehnologică și industrială, contractantul contribuie semnificativ la consolidarea sau realizarea unei capacități de producție, integrare, testare și mentenanță, în principal prin transfer tehnologic;

Ca prin magie, cei 55-60% multiplicati vor deveni, pe hartie, 70%. De fapt, se poate chiar mai mult, 80-90-100%, hartia (si multiplicatorul) suporta orice.

Nu se poate, episodul 1

Radu Miruta – Sursa: News.ro

Eroul zilei, astazi si maine (cum se zicea pe vremuri) este ministrul Nu-se-poate-Miruta.

Astazi, nu-se-poate lansa un satelit. Produsul ar exista, ar fi costat deja EUR6mil, dar omului de la MApN i se pare ca EUR700k este prea mult pentru lansarea a ceva ce nu e garantat sa functioneze.

Dupa amenintarea cu “stingerea luminii” Fabricii de Avion Craiova daca nu rezolva imediat problema testelor Soimului modernizat, iata ca eroul nostru revine cu alte declaratii bizare. Matematic/statistic, cu cat faci mai mult turul televiziunilor, cu atat ai mai multe sanse dai si chifle deci e de inteles. Da, omul este politician si trebuie sa-si faca publicitate. Pentru ca azi e la MApN, in sase luni poate sa nu mai fie si trebuie sa-si creasca profilul. Poate ajunge la Agricultura sau la Culte.

Ce spune intr-un interviu G4Media:

Intrebare: România vrea să și cumpere satelit. România are nevoie de satelit?

Raspuns: România are nevoie de comunicații prin satelit. Acuma vă răspund dacă vreți, ca un inginer în telecomunicații. Satelitul e undeva foarte sus. Da. Ăsta pe orbita joasa la 400 de km. De acolo vedem mai mult decât România. Poate că este eficient să folosim în comun cu alte țări serviciile unui satelit pentru că am și eu jucăria mea și tu jucăria mea și amândouă fac același lucru.

Intrebare: Asta e doar o idee, o intenție sau e o dorință clară, exprimată, pusă pe un plan pentru care sunt bani?

Raspuns: A fost un proiect de cercetare care a dezvoltat un satelit, am înțeles că a costat vreo 6 milioane de euro, care este într-o fază în care produsul există și care suntem în aceste zile în analiză dacă îl lansăm pentru a testa ce s-a produs la sol. Lansarea înțeleg că costă vreo 700000 de € și nu garantează că produsul ajuns acolo pe orbită va funcționa. Și eu am dat o rezoluție în care îi întreb pe cei care au lucrat cam care sunt șansele ca după ce-l ridici pe orbita joasă a Pământului să și funcționeze. Că 700000 de € doar ca să vedem cum pleacă nu prea semnez.

O multime de lucruri despachetat, cum se spune pa Anglea.

Continuare…

Glock GR-115 a batut Beretta NARP?

Glock GR-115F – Sursa: r/tacticalgear via wearethemighty.com

In batalia clonelor europene de AR-15, se zice ca misterioasa arma de asalt produsa de Glock (GR-115) ar fi fost cotata de politia din UK in fata Berettei NARP.

Cu cuvintele lor (ale distribuitorilor Glock in UK):

Following the most extensive weapons trial conducted in UK policing in the past two decades, the GLOCK rifle GR-115 has been officially selected as the firearm of choice for specialist armed policing units across the country.

Susa: vikingarmsdefence.com

Zvonurile spun ca 6 modele de arme de asalt ar fi fost aprobate pentru achizitie de catre diversele unitati ale politiei UK, modelul GR-115 fiind considerat premiant cu coronita:

  • GLOCK GR-115
  • FN ASR
  • IWI ARAD
  • Beretta NARP
  • Colt C8
  • Knights KS-3

Da, zvonurile sint pe surse, altfel s-ar chema anunturi oficiale dar nimeni nu s-a prea inghesuit sa dezminta lista sau plasarea Glock in fruntea ei asa ca pare real.

Concluzii/intrebari Radio Erevan:

1. Glock produce si arme de asalt. Nu s-o gandi sa produca si niste mitraliere? Intreb pentru un prieten.

2. Unde este regele cosplay-ului AR-15, HK416, aflat deja in dotarea politiei UK?

3. Beretta NARP – nu-i pentru cine se pregateste

Paralele inegale, episodul 2

Skyranger pe epavele lor de TR – Sursa: Rheinmetall via euro-sd.com

Sau, asa cum ziceam in primul episod, “La altii se poate, episodul-de-m-am-plictisit“.

Vom cumpara deci, prin SAFE, de la Rheinmetall: Skyranger, Millennium si Skynex.

O acolada:

De comparat cele 7 sisteme Skynex in valoare de EUR476mil prin SAFE cu contractul de modernizare a 4 sisteme Oerlikon GDF 103 existente, in valoare de EUR328mil (EUR392mil cu TVA), incheiat inainte de SAFE.

Desi teoretic e posibil sa fie rotogolit si el in SAFE, asa cum e vorba de alte contracte existente, P5 sau Iveco, ceva nu iese la calcul: 1x Skynex de tip SAFE ar fi EUR68mil iar un Skynex pre-SAFE ne costa EUR82/98mil (TVA).

Radio Erevan ar fi vrut sa intrebe daca cele 7 sisteme SAFE sint echipamente noi sau tot modernizari dar, vazand diferenta de pret, parca n-are sens.

Chiar si in cazul unor modernizari, Radio Erevan se intreaba cine vrea sa explice diferenta cel putin 20% intre contracte.

Acolada inchisa.

In alte stiri, si tot separat de SAFE, pentru cOPaYa turceasca, se zice ca vom cumpara un GÖKDENİZ 2x35mm.

Sursa: turdef.com

Ce au toate astea in comun?

Continuare…

Elbit e in toate, episodul 2

“Petala” a unui sabot APFSDS – Sursa: Compa Sibiu

“S-a notat” ofensiva mediatica a Elbit din ultimele zile, cu nenumarate vizite de presa pe la fabricile din tara detinute de israelieni. Ne-am putea intreba ce au de vandut, daca am fi malitiosi. Ce contract urmaresc si li se pare ca nu sint in pole-position, de trebuiesc turate motoarele de marketing. Asta daca ar fi sa fim rautaciosi.

Pentru ca nu sintem (rautaciosi), ii “ajutam” un pic: nu doar ca Elbit detine fabrici locale, dar subcontracteaza componente interesante si spre alte companii.

In cazul de fata, Compa Sibiu.

Interesul Compa pentru piata militara nu e nou insa pana acum detaliile au cam lipsit. Iata deci si niste rezultate:

Sursa: Compa
Sursa: Compa
Continuare…

Ne unim si noi putin prin SAFE?

Faptele sint cunoscute, dar e bine de amintit ca est-moldovenii au facut rost de echipamente moderne:

S-au descurcat, cum ar veni.

Nu e rau deloc, avand in vedere ca Romania inca se mai gandeste la obuzierele pe roti iar despre mortiere, unele sint inca in proiect, desi se zice ca ar fi p-aproape:

Continuare…

Langa noi, dar noi sintem departe

Ceva nu rimeaza aici:

Poate transeele care te protejeaza de drone. Poate altceva. Poate totul.

Ghici cine vine la cina

Cum le spun ei de frumos – Sursa: CE via euperspectives.eu

Inghesuiala mare in calificarile pentru SAFE, mecuirile se joaca in deplasare, la Bruxelles:

“I can indeed confirm <…> that Turkey and South Korea had expressed their interest to also start bilateral negotiations to be associated fully to SAFE. This is also the case for Japan, I can confirm this today, on top of Canada where we have already successfully concluded a bilateral agreement to be associated to SAFE,”

Sursa: tass.com

Aperitivul

Ce-i mana pe ei in lupta, studiu de caz: Coreea de Sud

The Yoon administration has been pursuing an ambitious target of climbing from eighth place to fourth place in the global defense export rankings by capturing 5 percent (or more) of the market by 2027.

The Yoon administration has doubled down on efforts to establish a more resilient and broad-ranging national defense industry, as evidenced by the Industrial Supply Chain 3050 Strategy, which aims to lower South Korea’s overall dependence on 185 critical items, including components used to manufacture weapons and weapons parts, by 50 percent by 2030. In this context, a crucial point is to foster greater participation of small- and medium-sized enterprises (SMEs) in the defense industry market, as their export share–around 7 to 10 percent of total exports–remains low compared to that of bigger firms. Initiatives like the Global Value Chain 30 Strategy, which is intended to promote the entry of SMEs from the defense industrial space into the global value chain, are a positive step both in terms of sourcing materials and locating markets for their products.

Sursa: asaninst.org

Salata (tot) de Bruxelles: SAFE

The introduction of the Security Action for Europe (SAFE) program is undermining not only Korea’s growing foothold in Poland — the largest single‑country buyer of Korean weapons, with combined deals estimated at $23 billion since 2022 — but also in other European and Atlantic defense markets.

The 150 billion euro ($177 billion) initiative, announced in March, provides low-interest loans to member nations alike to purchase military equipment and jointly strengthen Europe’s defense capabilities, but with an asterisk: a priority on European-made products.

“To be fair, it’s ordinary for European countries to buy European weapons,” Prof. Jang Won-joon of Jeonbuk National University’s defense industry convergence program, told the Korea JoongAng Daily. “Korea’s success in Poland in 2022 is an extraordinary case.”

Sursa: koreajoongangdaily.joins.com

Sud-coreenii isi vad asfel afectate sansele pentru contractele urmatoare:

Continuare…

Chinezii au intrat pe fir

Arme uitate: carabina Orita

Sursa pozelor: pagina de Facebook a Muzeului Militar National “Regele Ferdinand I”