Unul din obiectivele proiectelor de modernizare ale AK este cresterea preciziei prin montarea de dispozitive de ochire optice pe capacul cutiei mecanismelor.
Problema intalnita la versiunile curente ale AK este ca modul de prindere si constructia capacului nu garanteaza o geometrie stabila in raport cu teava, piesa in cauza fiind proiectata pentru asigurarea unei demontari usoare a armei si un cost redus, nu si pentru a suporta o parte din dispozitivul de ochire fie mecanic sau optic.
In aceste conditii nu este surprinzator ca atat Izhmash AK 12 cat si arma de asalt prezentata recent la BSDA 2012 de UM Cugir prezinta solutii similare, mai precis ranforsare si un nou mod de prindere al capacului. Astfel se permite montarea unei sine Picatinny care ar suporta dispozitivele de ochire. Chiar daca nu e perfecta, solutia pare destul de ieftina si cu performante rezonabile.
O solutie mult mai buna vine insa din trecut, chiar de la parintele AK.
Cu un an inainte de a proiecta AK-47, Kalashnikov a prezentat AK-46, prototipul al unei arme de asalt ce a fost supusa unor teste in poligon alaturi de alte doua prototipuri produse de Bulkin respectiv Dementiev. Desi AK-46 a picat testele fiind considerata inferioara celorlalte doua arme, Kalashnikov a reusit sa obitina aprobarea de a continua dezvoltarea si dupa “imprumutul” diverselor elemente atat de la competitorii sai directi cat si de la proiecte straine a rezultat AK-47.
La o privire mai atenta asupra prototipului AK-46 se poate observa ca teava face corp comun cu capacul inchizatorului ceea ce ar fi facilitat instalarea inaltatorului mai in spate si deci mai departe de catare cu efecte benefice asupra preciziei iar acum ar fi permis instalarea dispozitivelor optice cu minimum de modificari. Cerintele armatei au facut insa ca AK sa urmeze o alta cale de dezvoltare.
Nu trebuiesc uitate criteriile dupa care erau judecate armele aflate in competitie: robustete, simplitate in operare si cost redus. Precizia tragerii nu facea parte dintre caracteristicile cele mai importante iar solutiile tehnice alese de Kalashnikov pentru a reintra in competitie au reflectat asta.
Azi cerintele sint altele, precizia crescuta si o greutate minima devenind foarte importante iar adaptarea proiectului AK la noile conditii pare dificila.
De remarcat ce ar fi putut sa devina AK intr-o varianta de istorie alternativa in care AK-46 ar fi continuat dezvoltarea pe aceeasi linie:
sau
Desi nu se cunosc prea multe detalii despre el, un proiect interesant ar fi fost cel facut de UM Sadu in colaborare cu ACTTM, la o privire superficiala parand a respecta principiile armelor de mai sus.
Surse:
www.ziarulunirea.ro/pusca-de-asalt-fabricata-la-cugir-vedeta-targului-bsda-2012/
www.armyrecognition.com/weapons_defence_industry_military_technology_uk/new_russian_ak-12_kalashnikov_assault_rifle_successor_of_the_old_ak-47_for_next_few_years_0504123_2.html
http://world.guns.ru/assault/rus/ak-akm-e.html
http://en.wikipedia.org/wiki/SIG_SG_550
http://en.valka.cz/viewtopic.php/t/12880
www.bumbesti-jiu.ro/umsadu/ASSAULT.html
[…] citit si AK: inapoi in viitor. Posted in Uncategorized Tags: AK, Altair, IOR, MSBS, Valdada « Povestiri istorice […]
[…] Nici nu trebuie sa inventam apa calda, solutii se gasesc. […]
[…] cel mai bun exemplu de intoarcere la originile AK-46, dupa formula Inapoi in viitor. Rezultatul este o arma cu potentialul de a fi mai precisa decat AK-47, similara realizarilor […]
[…] modelul adoptat de cvasi-majoritatea armelor moderne si intalnit chiar si la mai putin cunoscutul AK-46. Cine s-ar fi putut gandi la asa ceva? – reducerea greutatii port-inchizatorului/piston. Din nou, […]
[…] https://www.tehnomil.net/2012/06/04/ak-inapoi-in-viitor/ […]