MEADS (Medium Extended Air Defense System) a fost conceput ca un inlocuitor pentru HAWK si Patriot, un sistem de aparare antiaeriana capabil sa distruga atat rachete balistice tactice cat si tinte clasice cum ar fi avioane, rachete de croaziera si UAV.
Cum s-a ajuns ca MEADS, odata cunoscut ca cel mai important program de cooperare transatlantica, sa fie de facto anulat si in pericol de a nu putea reutiliza o parte din tehnologia dezvoltata pana in acest moment, face o paralela stranie cu soarta dlui Lazarescu marcata de combinatia de lipsa de interes si de comunicare dintre cei implicati.
Scurta istorie
MEADS isi are originea la jumatatea anilor 1990 cand SUA, Italia si Germania au semnat un acord de intelegere pentru dezvoltarea inlocuitorului HAWK, bazat pe conceptul anterior Corps SAM. Franta, desi initial parte a consortiului, a iesit din program si s-a reorientat catre versiunea terestra a Aster, SAMP/T construita in cooperare cu Italia si care va inlocui bateriile HAWK franceze.
Pentru reducerea costurilor s-a luat decizia de a se folosi echipamente si tehnologii deja existente, o decizie critica fiind folosirea rachetei PAC-3 a sistemului Patriot. Prima consecinta a fost cererea Italiei si Germaniei de a se include un al doilea tip de racheta, mai ieftina, avand in vedere costul foarte ridicat al PAC-3, fiind aleasa o versiune derivata a IRIS-T.
O a doua consecinta a fost proiectarea unei tranzitii de la sistemul Patriot la MEADS, rachetele folosite fiind aceleasi, bateriile Patriot existente urmand a fi modernizate in etape la standardul MEADS.
Dupa o etapa de de planificare dedicata reducerii riscurilor, programul a intrat in faza de cercetare-dezvoltare in 2004, proiectata a dura 6 ani. Fondurile dezvoltarii MEADS urmau a fi acoperite de partenerii internationali: SUA 58%, Germania 25% si Italia 17%.
Facand parte din strategia de evolutie a sistemului Patriot, MEADS isi propunea rezolvarea unor limitari care devenisera evidente odata cu folosirea Patriot in razboaiele din zona Golfului Persic:
– mobilitate redusa, Patriot fiind un sistem semi-mobil destinat apararii unor obiective fixe sau semi-permanente, avea nevoie de un timp considerabil pentru a fi gata de lupta si componente prea grele pentru a fi aero-transportabile
– acoperire sectoriala limitata, Patriot avand un singur radar multifunctional fix (non-rotativ) care nu putea acoperi decat o zona limitata
– raza scurta de actiune a rachetei PAC-3, proiectata initial pentru aparare punctuala anti-balistica si avand doar un rol secundar antiaerian
– costuri de intretinere mari
Arhitectura
S-a luat decizia ca elementele bateriei sa fie distribuite si conectate intr-o retea, functiile unicului radar al sistemului Patriot fiind preluate de 3 radare separate: 2 radare multifunctionale in banda X pentru urmarirea tintelor si controlul focului, construite de Selex si MBDA si un radar de supraveghere in banda UHF, construit de Lockheed Martin.
Celelalte elemente ale bateriei constau intr-un centru de conducere a focului (Tactical Operations Center) si lansatoarele de rachete, a cate 12 rachete PAC-3 fiecare. Toate componentele bateriei au fost concepute pentru a fi transportabile cu ajutorul camioanele FMTV 6×6 de 5 tone sau echivalentul european.
Intr-un efort de a imbunatati performantele anti-aeriene ale rachetei PAC-3, a fost proiectata o noua versiune MSE (Missile Segment Enhancement) cu un motor mai puternic pentru o raza de actiune crescuta cu 50% si suprafete de comanda mai mari, pentru agilitate sporita.
Faza terminala
Consecintele crizei finaciare asupra bugetului SUA au impins DoD la o noua analiza a prioritatilor si tinand cont de suprematia totala aeriana a SUA, nu a a fost o surpriza ca programele de aparare anti-aeriana au fost printre primele taiate de pe lista.
Dupa anularea SLAMRAAM, a venit randul MEADS iar faptul ca proiectul era intarziat si cheltuielile depasisera prognozele nu ajuta prea mult.
Inca de la inceputul anului 2010 US Army a anuntat ca va incerca sa anuleze proiectul, intre cauze fiind intarzierile, costurile mari si faptul ca cerintele operationale nu ar fi fost indeplinite. In plus, orice modificare avea nevoie de acordul Germaniei si Italiei, ingreunand mult controlul programului.
Retinerea venea din faptul ca in cazul in care decizia ar fi fost luata unilateral de SUA ar fi urmat sa plateasca penalitati intre 500 de milioane si 1 miliard de dolari catre ceilalti membri ai consortiului.
Solutia a venit in anul 2011 cand a fost luata decizia de a se finanta in continuare etapa curenta de cercetare dezvoltare pana in anul 2014 dar de a nu se continua cu etapa de productie a sistemului si deci cu achizitia lui.
In acelasi an au avut loc primele trageri reusite cu PAC-3 MSE iar centru de conducere al focului si lansatorul de rachete au intrat in faza de testare. In Aprilie 2012 radarul multifunctional de conducere a focului intra si el teste.
Moartea subita
Desi anuntasera initial ca vor continua finantarea pana in 2014, ca urmare a deciziei a trei comisii parlamentare SUA nu au mai prevazut sume in bugetul anului 2013 pentru MEADS, anuland practic proiectul.
Se opresc practic toate activitatile legate de testarea elementelor componente si astfel apare pericolul ca Germania si Italia ca nu poata folosi tehnologia derivata din programul de cercetare in cadrul altor proiecte, in cazul in care programul nu va continua finantat exclusiv de catre cele doua tari.
Reactiile dure ale Italiei si Germaniei nu au intarziat sa apara, MEADS fiind considerat fundamental pentru apararea anti-racheta italiana si un element critic in relatiile cu SUA ale Germaniei.
Consecintele
Daca in cazul SUA lucrurile sint mai simple, racheta PAC-3 MSE putand fi folosita direct de catre bateriile Patriot existente si o modernizare in etape a Patriot ramanand o optiune pentru viitor, lucrurile sint mai complicate in cazul Germaniei si al Italiei.
Germania are optiunea de a-si moderniza bateriile Patriot detinute in momentul acesta, de a incepe un nou proiect sau de a deveni partener in consortiul franco-talian care construieste SAMP/T.
Italia, deja utilizator al Aster atat pentru Marina cat si pentru Armata, probabil ca va prefera dotarea si a Apararii Antiaeriene cu acelasi sistem dar nu este exclusa nici participarea la un proiect post-MEADS alaturi de Germania.
Marele castigator al anularii MEADS ramane MBDA, companie care desi participa la realizarea MEADS, are acum cale libera pentru promovarea propriului produs concurent al Patriot, SAMP/T, care desi mai scump ca pret per baterie si raza de actiune inferioara asigura totusi o acoperire circulara superioara si o mobilitate mai buna.
In acest moment se desfasoara doua competitii interesante pentru dotarea cu sisteme SAM, in Polonia si Turcia, avand ca principali favoriti cele doua sisteme concurente. In cazul Turciei mai pot aparea surprize din partea Rusiei care promoveaza S-300 si care recent a primit incurajari de la autoritatile turce pentru a oferi S-400 si de asemenea din partea Chinei care ofera propria clona de S-300 (HQ-9).
In cazul Poloniei optiunea favorita a Armatei de pana acum, pe considerente de pret, de a cumpara sisteme Patriot folosite din Germania pare indepartata avand in vedere ca Germania ar putea decide sa nu mai renunte la Patriot si pe langa clasica alegere intre sisteme noi Patriot sau SAMP/T ar mai avea si optiunea sistemelor israeliene.
Cum alegerea viitoarelor sisteme SAM ale Romaniei pare a fi influentata, macar partial, de decizia Poloniei, se poate spune ca efectele anularii MEADS se fac resimtite mult in afara cercului de utilizatori initiali.
Surse:
www.globalsecurity.org/space/systems/meads-chron.htm
www.army-technology.com/projects/meads/
www.lockheedmartin.com/content/dam/lockheed/data/mfc/pc/medium-extended-air-defense-system-meads/mfc-meads-pc.pdf
www.defenseindustrydaily.com/34b-development-contract-signed-for-meads-0639/
www.airforce-technology.com/news/newsfirst-meads-radar-to-begin-integration-testing/
www.defensenews.com/article/20120614/DEFREG02/306140007/Italy-Germany-Warn-U-S-Against-MEADS-Cancellationhttp://www.aviationweek.com/Article.aspx?id=/article-xml/asd_05_02_2012_p03-01-453801.xml
Arhitectura
[…] Sursa: Tehnomil.net […]