Initial privita ca o practica exotica rezervata doar unei minoritati cu nevoi speciale, operarea avioanelor de pe autostrazi a devenit din ce in ce mai raspandita.
Pionerii au fost germanii, care la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial incercau astfel sa isi protejeze aviatia de bombardamentele aliate.Avioanele vremii erau destul de usoare pentru a opera de pe orice suprafata pavata, fara a necesita sectiuni de drum proiectate special ca piste de rezerva.
Odata cu Razboiul Rece, ideea s-a raspandit in ambele tabere si chiar in tarile neutre, astfel ca sosele sau autostrazi cu dubla utilizare au fost construite in ambele Germanii, Polonia, Cehia, Suedia, Finlanda si Elvetia.
Cerintele pe care sectiunile de drum respective trebuiau sa le indeplineasca au devenit din ce in ce mai ridicate, pe langa posibilitatea demontarii rapide a panourilor de semnalizare, parapetilor despartitori si a tuturor obstacolelor in general, constructia trebuia sa fie mai solida decat standardul cerut pentru drumurile normale, avand in vedere greutatea si viteza de aterizare a noilor generatii de avioane.
Suedia, probabil cel mai mediatizat utilizator al bazelor aeriene de pe autostrazi, aici cu Gripen:
Germania, cu Tornado:
Si tot Germania, cu C-130, C-160, A-10 si F-16:
Polonia arata ca si MiG-21 poate:
Marea Britanie a testat aterizarile de urgenta pe autostrada cu un Jaguar, nu a fost insa o metoda de operare curenta:
Finlanda, cu F-18:
Odata cu sfarsitul Razboiului Rece, costul mentinerii infrastructurii si-a spus cuvantul si practica a inceput sa fie restransa din ce in ce mai mult in Europa, dar s-a raspandit in alte colturi ale lumii:
Singapore, cu F-16, F-5 si E-2C Hawkeye:
Taiwan, cu F-16, Mirage 2000 si F-CK-1B:
Pakistan, cu F-7 si Mirage III:
Surse:
www.wikipedia.com