TehnoMil

JAS39 Gripen si J-35 Draken – Sursa: basdamen.home.xs4all.nl

Cu nu foarte mult timp in urma, o tara aflata la marginea Europei democrate a decis ca ar avea nevoie de o flota de avioane capabile sa-i apere granitele.
Din pacate tara avea politicieni cam delasatori si incompetenti asa ca achizitia a fost amanata o perioada lunga. Timp de mai multi ani s-au facut mai multe selectii, unele avioane au fost declarate favorite dar nu a fost incheiat nici un contract.
Anii au trecut pana cand s-a intrat in criza de timp si atunci a fost facut un nou plan, o achizitie in doua faze: intr-o prima faza urmau sa fie cumparate niste aparate foarte ieftine, ca masura temporara, iar in a doua etapa urmau sa fie cumparate avioane de generatie noua.

Producatorii si-au aliniat ofertele si au prezentat atat avioanele aflate in uz cat si aparatele de ultima generatie propuse pentru etapa finala. A fost chiar si o oferta de avioane noi din prima faza care, chiar daca erau mai scumpe, aveau un cost de operare mai mic.
Cum principala problema erau banii si contractele anterioare picasera tocmai din cauza asta, producatorul care oferise avioane noi a gasit chiar si metode alternative, foarte ingenioase, de finantare.
Cu toate eforturile depuse, hotararea de a cumpara avioane vechi nu a putut fi schimbata si Austria a ales in 1985 24 de aparate SAAB J-35D Draken aflate in stocurile Suediei. SAAB le-a cumparat inapoi de la Flygvapnet, le-a reconditionat si le-a vandut apoi Austriei.

Concluzia #1: Exista deci un precedent in care SAAB a vandut avioane reconditionate, e drept ca atunci urmareau pozitionarea Gripen-ului ca avion de noua generatie pentru Austria, contract pierdut pana la urma in favoarea EF. Dar mecanismul exista si cu putina vointa ar putea fi folosit si pentru alti clienti care au planuri similare.

Povestea are totusi si o continuare cu o intorsatura comica: aceeasi politicieni care au intarziat contractul pentru avioanele uzate au amanat si incheierea contractului pentru avioanele noi pana in momentul in care J-35 a trebuit retras si Austria, fiind in asteptarea EF-urilor, a fost nevoita sa apeleze in 2004 la inchirierea unor F-5E de la vecina Elvetie.
Ironia este ca F-5E era avionul nou, mai scump dar mai economic propus in 1985 ca alternativa la J-35 uzat si care a fost respins atunci de Austria pentru a fi in cele din urma introdus in serviciu in 2004.

Concluzia #2: Daca avem in plan o tranzitie similara spre aparatul de gen. 5, ar fi bine sa fim absolut siguri ca avioanele uzate pe care le luam vor avea o durata de viata suficient de lunga. Cum portofelul nostru este mai mereu gol si situatia nu se va schimba prea mult in perioada urmatoare trebuie sa estimam o durata foarte lunga pana ne vom permite F-35. Altfel riscam sa ajungem in situatia de a inchiria Gripen-uri uzate cat timp asteptam sa ne iasa F-35 comandate de pe linia de asamblare.

Concluzia #3: Daca Austria ar fi cumparat totusi F-5E noi in 1985 este aproape sigur ca si acum ar fi tras  de ele in loc sa aiba EF. Ar fi avut si LanceR-urile noastre niste colege de generatie inca active.