Sud-coreenii de la Hanwha au dezvoltat un mini-MLRS de 70mm cu 40 de lovituri destinat sprijinului fortelor terestre, folosind rachete PRND de tip Hydra lansate din elicoptere sau avioane de atac la sol. Pana aici nu e nimic extraordinar, chiar daca lansatoarele terestre de 70mm sint destul de rare, existand totusi cel putin inca doua exemple de produse similare: MKEK MAKSAM RA-7040 (Turcia) si NDL-40/NPU-70 (Indonezia).
Elementul de noutate este constituit de tintele pe care MLRS-ul ar trebui sa le distruga, pe langa deja obisnuitele concentrari de trupe inamice, blindate usoare si vehicule de debarcare (importante in contextul coreean), lansatorul ar putea fi folosit si ca sistem AA contra elicopterelor si, probabil, a avioanelor care zboara cu viteza mica la altitudine joasa.
Rachetele fiind nedirijate – nu inca, deoarece coreenii lucreaza deja la versiuni ghidate IR / GPS / laser – interceptia tintelor aeriene se bazeaza pe orientarea precisa a lansatorului, viteza mare a proiectilelor, aria mare acoperita de fragmentele componentei de lupta si un focos cu intarziere de timp variabila, programat inainte de lansare.
Desi sistemul are limitari evidente in ceea ce priveste aparatele de zbor care pot fi interceptate, de exemplu avioanele care evolueaza cu viteza mare sau au traiectorii impredictibile fiind foarte dificil de lovit fara rachete ghidate, sistemul coreean are avantajul simplitatii si al pretului extrem de scazut. O salva de cateva rachete de artilerie poate fi mai ieftina decat o singura racheta autoghidata in infrarosu, de exemplu. Iar cele 40 de lovituri reprezinta o rezerva impresionanta, date fiind si dimensiunile foarte compacte ale lansatorului.
Daca tot am ajuns la ora de creatie libera, ar fi interesant de imaginat o versiune AA a STAR 80L si un lansator cu cateva zeci de lovituri instalat pe un camion usor sau chiar pe un TBT 8×8.
Versiunea actuala are un pachet de ghidare semi-activ laser de origine Elbit, proiectat pentru misiuni aer-sol sau sol-sol.
Daca modulul de control ar fi pastrat insa senzorul laser frontal ar fi inlocuit cu unul distribuit in partea posterioara a rachetei, componenta de lupta cumulativa inlocuita cu una mai potrivita misiunii AA iar in locul lasat liber in partea frontala a rachetei montat un senzor de proximitate ieftin (radio/laser), s-ar obtine o racheta AA de buget redus capabila sa concureze cu vechile A-95. Sistemul de ghidaj s-ar transforma dintr-unul semi-activ laser intr-unul “telecomandat” laser similar Starstreak sau RBS 70, iar lansarea unei salve de 3-4 rachete ar fi controlata intr-un mod identic cu cel folosit de Starstreak.
Avantajele fata de modul de ghidare existent ar fi rezistenta crescuta la contramasuri, posibilitatea de a folosi si alte traiectorii decat cea directa si protectia mai buna a lansatorului la detectia inamicului.
Desi Starstreak este un lansator portabil au existat tentative de a-l transforma intr-un sistem CIWS, intr-un concept similar cu cel imaginat pentru STAR 80L:
Un asemenea lansator montat pe un transportor 8×8 ar fi un concurent serios pentru inlocuirea CA-95, avand avantajul fata de alte solutii dedicate AA precum SA-8 sau Crotale de a putea folosi si lovituri sol-sol clasice, eficiente impotriva infanteriei sau a blindatelor usoare, pe langa costul mai scazut.