Distrugerea (foarte) rapida a minelor

Rapid Airborne Mine Clearance System (RAMICS) - Sursa: Northrop Grumman

Rapid Airborne Mine Clearance System (RAMICS) – Sursa: Northrop Grumman

Pregatirea pentru operatiunile contra minelor marine a intrat intr-un con de umbra odata cu sfarsitul Razboiului Rece, evolutia tehnologica in domeniu fiind lenta, marcata in principal de proliferarea robotilor subacvatici vanatori de mine.

Interesul pentru “arma saracului” si mijloacele de contracarare a ei a inceput sa creasca din nou in ultimii ani, fortele maritime occidentale pregatindu-se pentru efectuarea de operatiuni impotriva unor adversari cunoscuti pentru tacticile de folosirea a minelor atat pentru protejarea litoralului propriu si impiedirea debarcarilor cat si in mod ofensiv.
Poate cel mai evident caz este cel al Iranului, acesta dispunand de resursele tehnice pentru a incerca blocarea Golfului Persic in cazul unei interventii occidentale pentru distrugerea programului sau nuclear. Tinand cont de efectele pe care un razboi al minelor l-ar avea asupra aprovizionarii cu petrol a SUA, nu e de mirare ca americanii au fost destul de activi in incercarea de a gasi modalitati noi de descoperire si distrugere a minelor marine.

Modalitatile clasice de distrugere a minelor sint dragajul, taierea cablurilor de ancorare si distrugerea la suprafata, folosirea scafandrilor EOD la adancimi mici sau a robotilor vanatori de mine la adancimi mai mari.

Atentia SUA s-a indreptat mai ales spre sistemele aeropurtate, considerandu-le mai eficiente, mai sigure pentru echipaj si mai rapid de repozitionat decat cele clasice, navale.

Pentru detectie s-a dezvoltat un sistem electro-optic laser, asemanator conceptual unui LIDAR, produs de Northrop Grumman si numit Airborne Laser Mine Detection System (ALMDS). Echipamentul este acrosat sub forma unui container de elicopterele MH-60S.

Airborne Laser Mine Detection System (ALMDS) - Sursa: Northrop Grumman

Airborne Laser Mine Detection System (ALMDS) – Sursa: Northrop Grumman

MH-60 cu ALMDS - Sursa: Northrop Grumman

MH-60 cu ALMDS – Sursa: Northrop Grumman

Pentru partea “exploziva” s-au dezvoltat doua concepte, primul fiind BAE Archerfish Airborne Mine Neutralization System (AMNS) destinat initial distrugerii minelor de fund sau ingropate.
Acesta foloseste roboti subacvatici “de unica folosinta”, dotati pe langa incarcatura exploziva si cu sonar si camera video, fiind ghidati pana in apropierea tintelor de platforma lansatoare (elicopter sau nava de suprafata).

Concept de operare Archerfish Airborne Mine Neutralization System - Sursa: wikimedia.org

Concept de operare Archerfish Airborne Mine Neutralization System – Sursa: wikimedia.org

 

Container Archerfish - Sursa: BAE Systems

Container Archerfish – Sursa: BAE Systems

 

Cel de-al doilea este un concept revolutionar numit Rapid Airborne Mine Clearance System (RAMICS) si foloseste un tun de 30mm Bushmaster montat pe o turela cu greutate redusa instalata pe elicopterele MH-60.

Concept RAMICS - Sursa: Wired.com

Concept RAMICS – Sursa: Wired.com

Ideea de a folosi un tun care sa loveasca obiecte scufundate este destul de greu de pus in practica, pe de o parte fiind nevoie de un sistem de ochire foarte performant si pe de alta fiind necesar un proiectil eficient in mediul aerian cat si in cel subacvatic.
RAMICS foloseste un proiectil subcalibru derivat din munitia APFSDS-T Mk258, modificat contraintuitiv pentru a avea varful “bont”.
Aici este si secretul performantei acestuia sub apa, forma speciala permitand super-cavitatia sau fenomenul de vaporizare a apei in fata proiectilului, acesta “zburand” printr-un nor de vapori in loc sa intampine rezistenta apei.
Folosirea super-cavitatiei pentru cresterea performantelor munitiei subacvatice nu este noua, cel mai celebru exemplu cunoscut fiind cel al torpilei-racheta rusesti Shkval.

Proiectilul subcalibru RAMICS derivat APFSDS-T - Sursa: dtic.mil

Proiectilul subcalibru RAMICS derivat APFSDS-T – Sursa: dtic.mil

Evolutia design-ului proiectilului RAMICS - Sursa: dtic.mil

Evolutia design-ului proiectilului RAMICS – Sursa: dtic.mil

 

RAMICS a fost testat cu succes in 2009, validandu-se folosirea tunului pentru lovirea cu precizie a tintelor subacvatice. Programul a intampinat insa probleme in ceea ce priveste echipamentul de ochire si a inregistrat intarzieri si cresteri de costuri.
RAMICS avea, pe langa avantajul costului foarte scazut per mina distrusa si cateva dezavantaje, in principal fiind vorba de pozitionarea in elevatie a tunului, acesta avand nevoie de un unghi de de 45-60 de grade. De asemenea instalarea in elicopter s-a dovedit problematica, fiind considerat ca ocupand prea mult spatiu pentru a pastra flexibilitatea platformei.

Tunul RAMICS montat pe elicopter - Sursa: militaryphotos.net

Tunul RAMICS montat pe elicopter – Sursa: militaryphotos.net

In final a fost anulat, preferandu-se folosirea aceluiasi BAE Archerfish si pentru distrugerea minelor ancorate la adancimi mici si nu numai a celor ingropate sau pozitionate pe fundul marii asa cum fusese proiectat initial. Se estimeaza costul distrugerii unei mine prin acest procedeu la USD100k.

Totusi conceptul RAMICS a dat de gandit Marinei care are in vedere folosirea unui sistem similar pentru distrugerea torpilelor, instalarea turelei pe nave fiind mult mai simpla decat pe elicopterele utilitare.
Un alt beneficiu al unui asemenea sistem ar fi si utilitatea lui in cazul atacurilor cu nave rapide, din nou un scenariu asociat tacticilor iraniene, dar despre asta cu alta ocazie.

Ideea de a distruge mine folosind tunuri sau mitraliere montate la bordul navelor sau al elicopterelor nu a murit, avantajul costului redus fiind prea mare pentru a fi trecut cu vederea, recent facandu-si aparitia un nou tip de proiectil care promite sa corecteze deficientele RAMICS pastrand insa calitatile.
Firma norvegiana Defense & Security Group (DSG) a prezentat o gama de proiectile (Multi Environment Ammunition) adaptate mediului subacvatic folosind acelasi fenomen de super-cavitatie pe care se baza si RAMICS. Acestea insa pot fi trase si de la unghiuri de incidenta mai reduse, putand fi astfel folosite fara probleme si de la bordul navelor si in plus, calibrele folosite (12,7 / 20 / 25 /27 / 30mm) permit montarea facila a tunurilor si a mitralierelor atat pe elicoptere (pe cele care nu sint deja prevazute cu asa ceva) cat si pe UAV-uri. Folosirea MEA nu necesita nici o modificare a platformei sau a tunurilor si asigura o performanta superioara RAMICS chiar si in cazul modelului de 30mm.

Multi Environment Ammunition - Sursa: ITT

Multi Environment Ammunition – Sursa: ITT

Concept de folosirea a MEA - Sursa: ITT

Concept de folosirea a MEA – Sursa: ITT

 

Cum MEA, in versiunea de 12,7mm, poate fi tras din mitralierele 0.50 BMG instalate pe elicoptere, ar putea fi o propunere interesanta si pentru Fortele Navale Romane pentru un sistem rapid de deminare instalat pe elicopterele Puma Naval, fie prin montarea mitralierelor de 0.50 in locul DShKM fie prin adaptarea proiectilului la munitia tip Est a  DShKM.

 

 

Both comments and pings are currently closed.

4 Responses to “Distrugerea (foarte) rapida a minelor”

  1. […] aplicatiile militare am vorbit deja in postarea precedenta, un dispozitiv similar (pastrand proportiile) BAE Archerfish ar avea un pret de USD100k per unitate […]

  2. […]  Tehnomil.net 28 august 2013|No Comments ← Articolul de seara – Occidentul isi incordeaza muschii: avioane RAF in Cipru, la 100km de Siria 2 zile pana la un atac impotriva Siriei? → […]

  3. […] ce am vazut doua metode de vanatoare a minelor, una rapida iar cealalta inteligenta, a venit timpul prezentarii unui exemplu din cel de-al doilea grup de […]

  4. […] Din acelasi motiv s-a renuntat si la tunul RAMICS, care ar fi urmat sa distruga minele aflate la adancime mica, prezentat aici. […]