Ca o completare a postarii precedente, merita de facut o foarte scurta introducere a principalelor categorii de combustibili racheta solizi, clasificati dupa cantitatea de fum vizibil produsa.
Cel mai vechi tip de combustibil solid inca in uz este cel omogen, compozitia de baza fiind un amestec de nitroceluloza si nitroglicerina, asa numita “baza dubla”. Este ieftin de fabricat si nu emite decat catitati foarte mici de fum vizibil, fiind practic considerat un combustibil “fara fum”.
Puterea dezvoltata (mai precis impulsul specific) este insa mica si exista dificultati serioase in a turna sau extruda motoare de dimensiuni mari din acest combustibil. In general se considera 120-130mm ca fiind diametrul maxim intalnit uzual pentru acest tip de motoare, existand desigur si exceptii.
Cel mai bun exemplu ar fi rachetele de 122mm ale lansatoarelor reactive LAROM.