September 15th, 2013 
admin 
P-700 Granit – Sursa: warfare.be
In Iunie 2012 un pilot sirian a dezertat aterizand cu MiG-ul sau pe o baza din Iordania.
La prima vedere nimic extraordinar, Orientul Mijlociu avand parte de o serie intreaga de astfel de incidente, unele motivate de opozitia fata de regimurile aproape intotdeauna dictatoriale din zona iar altele incurajate discret din exterior.
Interesant la evenimentul din 2012 este ca exista surse ce afirma ca MiG-ul 21 era modificat pentru a fi pilotat de la distanta si echipat pentru dispersarea de agenti chimici de lupta. (Sursa: FlightGlobal)
Nu exista insa dovezi materiale in acest sens si ar putea fi un element din campania de discreditare a regimului de la Damasc dar ce e sigur e ca sirienii au insistat pentru returnarea urgenta a avionului, spre deosebire de incidentele similare anterioare.
Oricum, subiectul principal nu e capacitatea Siriei de a dispersa agenti chimici si nici macar situatia generala din regiune ci presupusa conversie a MiG-ului intr-un RPV. Sub denumirea generica de avion pilotat de la distanta se ascunde o intreaga gama de UAV-UCAV-uri moderne, majoritatea “dronelor” cu armament la bord fiind cel putin asistate de operatori umani daca nu pilotate de la distanta.
Ideea conversiei MiG-ului 21 intr-un UAV nu este chiar noua, o incercare anterioara apartinand irakienilor, care au renuntat insa din cauza dificultatilor punerii la punct a pilotului automat. Din cauza lipsei de precizie a acestuia erorile de navigatie erau prea mari pentru ca platforma sa fie folositoare si proiectul a fost in cele din urma abandonat.
Transformarea MiG-ului s-ar putea inscrie astfel intr-o lunga serie de proiecte irakiene aflate la granita posibilului cu science fiction-ul tehnic, utilitatea unui asemenea UCAV intr-o ipotetica misiune de lupta fiind incerta.
Rationamentul conventional este ca in eventualitatea in care s-ar fi gasit o solutie pentru sistemul de navigatie autonom, problema principala ar fi reprezentata de dimensiunile generale ale aparatului, nepotrivite pentru un UCAV ce ar trebui sa se bazeze in principal pe semnatura radar scazuta pentru supravietuirea pe campul de lupta.
Rezultatul ar fi fost un UCAV supersonic masiv, fara nici un echivalent in clasa sa insa relativ similar cu racheta anti-nava P-700 Granit, din punct de vedere dimensional cele doua fiind comparabile.
Dimensiuni P-700 Granit vs F-16 – Sursa: militaryphotos.net
Granit este cea mai puternica racheta anti-nava din dotarea fortelor navale ruse, fiind in instalata pe navele de dimensiuni mari si submarine, avand ca principala misiune distrugerea navelor de suprafata din compunerea grupurilor de lupta americane.
Desi Marina Rusa a introdus in dotare unele rachete mai moderne decat Granit-ul (3M-55/P-800 Oniks sau 3M-54 Klub) acestea nu par a-l inlocui deocamdata ca principal vector de lovire a celor mai importante tinte navale.
Iar daca rusii au incredere in capacitatea imensului Granit de a-si duce la indeplinire misiunea impotriva AEGIS, unul dintre cele mai bune sisteme anti-aeriene din lume, oricat de ciudat ar parea utilitatea MiG-ului transformat in UAV ar trebui reconsiderata.
P-700 Granit – Sursa: forum.pakistanidefence.com
O conversie care ar urmari demontarea tuturor echipamentelor necesare pilotului uman precum si a trenului de aterizare, inutil in cazul unei misiuni kamikaze, ar duce la usurarea structurii si aparitia unui spatiu capabil sa preia o incarcatura de lupta apreciabila. Raza de actiune s-ar dubla si, fara grija reutilizarii, motorul ar putea fi fortat peste parametrii normali, rezultand performante dinamice superioare versiunii pilotate.
Problema lansarii avionului transformat in racheta de croaziera a fost si ea rezolvata cu ceva timp in urma, atat rusii cat si americanii studiind conceptul de Zero Length Launch: metode de a lansa avioane de vanatoare in eventualitatea distrugerii pistelor de decolare, folosind “boostere”, motoare acceleratoare cu combustibil solid largabile dupa decolare.
Daca din punct de vedere tehnic o dezvoltare a ideii de baza a irakienilor si sirienilor pare posibila, din punct de vedere economic cel mai probabil conversia nu s-ar justifica. Pe de alta parte, s-ar obtine o racheta de croaziera capabila de Mach 2, cu raza lunga de actiune, putand fi incadrata chiar la categoria armelor strategice.
In final, mai trebuie spus ca dupa abandonarea transformarii MiG-ului 21, irakienii s-au reorientat spre modificarea lui L-29 Delfin insa cu aceleasi rezultate (Surse: CIA.gov, GlobalSecurity.org, ArmsControl.org).
Posted in
Granitul este efectiv cea mai desteapta racheta anti-nava din lume, sau ma rog a fost la vremea ei. MIG-21 ca racheta anti-nava ar avea de infruntat problema razboiului electronic si ar fi cred subsonica, trecand in fortaj pe ultima parte a traiectoriei…Ar avea nevoie de un soft foarte destept si de o tehnologie foarte avansata, iar marimea si faptul ca are aripi foarte mari pt o racheta il poate face victima usoara pt sistemelor de aparare apropiate CIWS, basca ca il vezi pe radar de la mare distanta.
Tare aia cu MIG-21 dispersor de sarin, cand sirienii au si ei ca tot crestinul SCUD-uri, dar poate fi si reala, ca un MIG-21 poate masca faptul ca se ataca cu arme chimice, pe cand SCUD-ul…
Allah sa-i intelweaga!
Da, ar fi subsonica pe cea mai mare parte a traiectoriei dar asta ar fi si cel mai mare avantaj al ei. Este exact ce se cauta la momentul asta, rachete cu viteza de croaziera subsonica, pentru raza de actiune maxima si viteza supersonica cat mai inalta pe partea terminala.
In afara Granit-ului, despre care nu stim exact cu ce profil zboara, doar ca e supersonica pe ultima parte a traiectoriei, singura racheta capabila de asa ceva ar fi o versiune a Klub-ului care are o treapta de accelerare cu combustibil solid pentru faza terminala.
Un turbojet (cu sau fara postcombustie) ar fi o alta metoda de a oferi aceeasi flexibilitate.
Daca ar fi sa ne referim doar la radarele navale, raza lor de descoperire e limitata cel mai mult de curbura pamantului/orizontul aparent si implicit de inaltimea la care sint plasate. Intre un Klub si un MiG-21, care e fizic mult mai mare, nu ar fi asa de mare diferenta odata intrate in raza de actiune a radarelor, ambele ar fi descoperite de la aproximativ aceeasi distanta. Abia atunci cand incepi sa aplici tehnici de reducere a semnaturii radar poti speri ca vei reduce din distanta de descoperire.
Preferinta pentru folosirea avioanelor pentru dispersarea de agenti chimici vs rachete cred ca are legatura si cu suprafata pe care poti raspandi substanta, un avion agricol care zboara la inaltime mica este teoretic mai eficient decat o incarcatura unitara largata de la mare altitudine. Sau poate exista si alte motive. Nu prea am inteles insa de ce ar vrea sa-l faca pilotat de la distanta, poate doar pentru raza de actiune dubla…