Intr-o miscare ce urmeaza sa-i asigure un sistem de aparare antiaeriana integrat, Irakul a cerut aprobarea SUA pentru achizitia unei liste de echipamente in valoare de aproximativ USD2,5Bil.
Pe lista se gasesc, in principal, 40 de sisteme Avenger, 681 de rachete Stinger, 13 radare AN/MPQ-64F1 Sentinel, 3 baterii HAWK XXI, 216 rachete MIM-23P HAWK, un numar neprecizat de radare cu raza lunga TPS-77 si 10 radare cu raza medie.
Partea ciudata a afacerii se invarte insa in jurul rachetelor HAWK.
In primul rand este alegerea sistemului in sine: HAWK a iesit din productie de mult timp si este pe cale de a fi inlocuit in majoritatea armatelor care isi permit.
Desi nu a fost achizitionat de SUA, inlocuitorul HAWK exista, este promovat de Raytheon si Kongsberg si are chiar succes la export: NASAMS bazat pe rachetele aer-aer AMRAAM.
Alegerea Irakului este deci mai greu de inteles avand in vedere ca arabii sint totusi cumparatori solvabili care nu ar avea nevoie sa apeleze la lada cu vechituri.
Explicatia politically correct ar putea fi ca HAWK asigura o raza de actiune superioara NASAMS si astfel ar fi de preferat, mai ales in cazul reliefului mai putin pretentios al Irakului.
O explicatie alternativa, insa politically incorrect, s-ar baza pe faptul ca Irakului i s-a refuzat deja accesul la AMRAAM, celebrele F-16 pe care arabii ar urma sa le primeasca fiind primele F-16 noi, dupa foarte multi ani, care nu vor fi capabile sa lanseze alte rachete BVR in afara vechilor Sparrow.
In contextul asta, un eventual refuz al SUA de a vinde NASAMS Irakului ar fi doar o atitudine consecventa cu politica initiala.
Greu de spus care e varianta corecta, mai ales daca ne uitam la radarele MPQ-64 si TPS-77 incluse in tranzactie, insa este posibil ca blestemul echipamentelor monkey model sa apase inca asupra arabilor.
Al doilea punct ciudat este modelul rachetelor HAWK care urmeaza sa vandute Irakului: MIM-23P este o aparitie fantoma, aceasta nefiind inclusa pe lista versiunilor produse pana acum. De fapt, singura referinta la aceasta versiune, in afara posibilului contract cu Irakul, este in legatura cu sistemele XXI vandute Marocului.
Cum HAWK este mort din punct de vedere al dezvoltarii si Raytheon nu ar avea nici un motiv economic de a veni cu variante imbunatatite (ar fi totusi o ipoteza de luat in considerare dar cu probabilitate foarte mica) raman alte doua explicatii: fie este denumirea data versiunii “reciclate” din echipamente stocate fie cea a modelului rezervat clientilor mai speciali.
Nici site-ul RoAF nu mentioneaza foarte precis versiunile rachetelor care ar urma sa fie folosite de Romania, presupunand ca acestea vor fi totusi modernizate fata de nivelul la care au fost primite din Olanda, intr-o versiune optimista a viitorului. Cand si cum, este deja alta poveste.
Ca tot am ajuns la pagina HAWK de pe site-ul RoAF: ar fi frumos ca un suflet mare cu simtul ridicolului pe masura sa modifice sectiunea in care se vorbeste de 2007 la timpul viitor si sa actualizeze informatiile despre progresele facute spre operationalizarea HAWK.
Sau daca e prea mare deranjul, macar sa modifice data de intrare in serviciu a XXI din 2007 in 2017, pentru pastrarea moralului.
[…] Tehnomil.net […]