November 4th, 2013 
admin 
LCS, viitorul sau trecutul? – Sursa: naval-technology.com
Ce faci bade, sezi si cugeti?
Numa’ sed..
Navele viitorului vor fi multirol sau specializate?
Oarecum similar cu ce s-a intamplat in domeniul aviatiei, evolutia proiectelor navale din ultimele decenii a adus in prim plan conceptul de multirol.
Initial formula a fost aplicata distrugatoarelor, nave specializate in apararea anti-aeriana a gruparilor navale (e vorba de istoria recenta), care au incorporat ulterior capacitati semnificative anti-nava, apoi anti-submarin si, in final, de atac ale unor obiective de pe uscat.
Fregatele, pe vremuri nave de escorta anti-submarin, au avut o evolutie asemanatoare devenind si ele multirol, fiind acum distinse de distrugatoare doar pe criteriul arbitrar al tonajului.
In sfarsit corvetele, la inceput doar simple nave de patrulare, sint acum versiuni in miniatura a celor de mai sus, incarcate ca niste pomi de Craciun dupa acelasi model insa cu sisteme mai reduse ca performante fata de cele instalate pe fregate/distrugatoare.
Si la fel ca in aviatie, costul achizitiei si intretinerii navelor a continuat sa creasca in tot aceast timp, ajungand la sume ridicole.
O opinie foarte interesanta pe marginea acestui subiect am gasit pe Navy Matters, pe scurt ideea este de a reduce cheltuielile si a creste capabilitatile prin renuntarea la unele sisteme mai putin utilizate in practica de pe navele multirol si transferul acestora pe platforme specializate, mai eficiente si mai ieftine. Intr-o perioada in care costurile programelor navale au explodat, ideea merita studiata cu atentie.
In calculul costurilor de achizitie ale navelor, sistemele de senzori si armament constituie procentul cel mai important, corpul si echipamentele mecanice contribuind cu mult mai putin.
Astfel ca nu se face o economie semnificativa prin constructia unei singure nave multirol fata de constructia a doua (sau mai multe) nave mai mici, specializate, care aiba instalate doar sistemele electronice si de armament necesare indeplinirii misiunii de baza. De fapt este foarte posibil ca proiectarea unei nave foarte complexe, de dimensiuni mari si achizitia unor echipamente de propulsie mai puternice sa implice un cost mai mare.
Diferenta vine insa din costurile de intretinere, navele mai mici fiind clar avantajate dar si din performantele mai bune ale unor platforme dedicate fata de una care trebuie sa imbine mai multe cerinte, uneori contradictorii.
Ca un singur exemplu, poate fi luat elicopterul naval, piesa fara de care nu este de imaginat nici o nava moderna dar a carei prezenta implica un impact serios asupra proiectului navei mai intai prin volumul spatiului ocupat la bord, nu numai de hangar si puntea de lansare dar si de depozitele de munitie, carburant, piese de schimb si apoi prin prezenta echipelor de intretinere. Este vital in ceea ce priveste lupta anti-submarin, optional in ceea ce priveste misiunile anti-nava, rolul sau putand fi preluat cu mai mult succes de UAV-uri si inutil in ceea ce priveste apararea aeriana.
O nava dedicata protectiei anti-aeriene, cu misiune secundara anti-nava, nu ar avea deci neaparata nevoie de un elicopter, asta in masura in care rolul sau poate fi preluat de sisteme mai ieftine si mai compacte. Nimeni nu-si poate imagina insa la momentul asta un distrugator fara elicopter la bord.
Rationamentul se poate extinde asupra majoritatii celorlalte sisteme de la bordul navelor multirol actuale.
Ideea unui numar (2-3) de nave specializate care sa inlocuiasca o singura nava multirol, mai ieftin de achizitionat si intretinut dar cu caracteristici mai potrivite misiunilor atribuite fiecareia in parte reprezinta o propunere de luat in considerare.
Posted in
si uite asa conceptul care a dus la fabricarea Tarantul-elor castiga din nou teren…
Pot fi considerate o alternativa, vom vedea daca ideea va prinde din nou.
Ce a omorat FAC-urile a fost protectia slaba anti-aeriana (inclusiv Tarantulele au aceeasi problema) dar daca asta se va rezolva cumva atunci o sa fie loc si pentru FAC-uri.
Un pas in directia buna este Skjold-ul, deocamdata se bazeaza pe viteza si semnatura radar scazuta dar daca i s-ar instala RAM ar fi si mai bine. Adaugarea unei legaturi de date cu o platforma de observare (nu trebuie neaparat sa fie organica) ar permite folosirea la capacitate maxima a NSM/JSM. Abia atunci ar putea inlocui navele de 1.500+tone la un cost mai rezonabil.
Sincer nu prea vad unde pui pe navele mici mai mult decat VL MICA sau Umkhonto, aici la rachete sol aer compacte in NATO si vestul Europei nu prea este inghesuiala pe piata.
De mai mult nici nu ar fi nevoie, ar implica instalarea unor senzori prea puternici, grei si scumpi. Insa nici macar montarea MICA/Umkhonto/CAMM nu e chiar simplu de facut deoarece necesita instalarea VLS fie sub punte, unde e aproape imposibil pentru navele care nu au fost prevazute din constructie cu spatiu pentru asa ceva fie pe suprastructura, dificil in cazul navelor mici unde stabilitatea ar putea fi afectata.
Solutia ar fi SeaRAM, care nu are nevoie de spatiu sub punte si e net superior MANPADS-urilor (Mistral de ex pe Skjold) insa ar fi afectata semnatura radar. Cum au proiectat turele stealth pentru tunurile de 57/76mm, asa ar putea sa faca si pentru SeaRAM. Mai e deci de lucru in zona asta.
Pai hai sa o luam asa: pe nave de genul Tarantul- poti sa le montezi pe laterale asa cum stau azi tuburile lansatoare de SS 2NC Stix care de altfel sunt imense. 2 NSM-uri pe o parte si un container cu 4 rachete lansate vertical nu schimba pozitia centrului de greutate actual ba chiar as putea spune ca usureaza suprastructura.
Singura intrebare pe care mi-o pun este daca in laterale suprastructura are locul necesar pentru canistrele rachetelor sol aer sau trebuie facuta o reproiectare.
Daca se mentine pozitia lansatoarelor AShM actuale, atunci nu cred ca ar fi loc pentru canistrelor SAM nici in fata (motivul e evident) si nici in spatele lor (nu ai vrea ca jetul boosterelor sa “spele” canistrele SAM, oricat de bine protejate ar fi). In schimb daca s-ar muta lansatoarele de rachete anti-nava la pupa, montate fie sub un unghi fata de axa longitudinala fie transversal, atunci s-ar face loc pentru aplicarea containerele SAM pe suprastructura. Asta daca nu cumva da cu virgula calculul greutatii sau cel de rezistenta.
Dar intrebarea mai generala ar fi de ce s-ar vrea sa se modernizeze asa de radical Tarantulele?
Costul modificarilor si al echipamentelor noi (mai trebuiesc schimbati si senzorii si sistemul de conducere al luptei – pare o chestie minora dar este scump) este foarte mare si s-ar obtine un proiect hibrid Est-Vest la un pret nu foarte diferit de o constructie noua care ar beneficia de toata tehnologia moderna (semnatura radar redusa, VLS, propulsie, alte echipamente de bord, etc..).
Singurul avantaj al Tarantulelor este ca exista fizic acum dar nu stim in ce conditii tehnice se gasesc sau cat mai rezista. Si nici cat de fiabile s-au dovedit intre timp. Iar echipamentele si implicit piesele de schimb sint sistem Est… Faptul ca nu a aparut nici o informatie cu privire la eventuale planuri de modernizare ar trebui sa indice ceva.
Greu de spus cu siguranta, evaluand doar ochiometric dar probabil ca ai dreptate, inlocuirea Styx cu NSM ar duce la o reducere de greutate care ar putea fi folosita pentru instalarea unor lansatoare de rachete SAM, desi nu stiu cam ce greutate ar avea respectivele lansatoare. Calculul ref la greutate ar trebui facut pentru un total de 4xAShM + 8xSAM. Amplasarea este insa o alta problema.
Uita-te la Tarantule-le care au cate 16 rachete de generatie mai noua in containere de cate 4 de fiecare parte – nu ai treaba cu jetul rachetelor de genratie noua deoarece exista motoare de cold start si motoare separate de mars, deci nu ai probleme prea mari la partea asta.
Am dat exemplul Tarantul-elor deoarece sunt foarte raspandite in lume si ai putea musca obucata mare din felia de piata.
Din cate stiu Kh-35 sint hot-launched (se vede aici momentul lansarii) si la fel NSM/RBS/Harpoon/Exocet dar asta nu are importanta: atat timp cat indienii si vietnamezii sint multumiti cu aranjamentul, asta totul e ok. Banuiesc ca daca ar fi periculos ar fi ales o alta dispunere…
Din pacate nu am avut prea succes in a intra pe piata echipamentelor de productie ex-URSS nici acolo unde am avut experienta mai multa (MiG-21, T-55, ex..), poate doar cu BM-21/APRA, in rest clientii prefera sa discute direct cu producatorul. Pt modernizari navale, in afara de mana de lucru ieftina (care este si in Asia), nu stiu ce altceva am putea oferi, nu avem tehnologie proprie de vandut.
http://www.bharat-rakshak.com/NAVY/Images/Tarantul14.jpg
Deci inca un argument in favoarea NPR-urilor este ca poti mentine o forta combativa puternica in apropierea coastelor proprii fara cheltuieli inutile. In plus poti sa le faci parte componenta a unor battle group-uri constituite in jrul navelor majore ale unei flote.
Rusii deja folosesc conceptul acesta in Marea Neagra si Marea Mediterana.
Totusi clasa Visby nu ti se pare mai interesanta?
Visby rezolva una din problemele serioase ale NPR-urilor: semnatura radar. Ar fi interesant de aflat si un pret pentru o versiune de export, suedezii nu par sa fi fost foarte activi in a promova Visby. Asta poate indica fie ca are o tehnologie sensibila la export, fie ca suedezii asteapta sa se rezolve toate problemele si sa o aduca la o versiune finala, complet echipata, inainte sa incerce sa o exporte.
Discutia, foarte teoretica in cazul RoNavy din pacate, ar trebui inceputa cu alegerea arhitecturii potrivite pentru Romania/Marea Neagra, intre Visby/Hamina (monohull), Houbei (catamaran), Skjold (SES) si Tuuli (hovercraft).Fiecare are plusuri si minusuri, trebuie vazut care se potriveste mai bine cu misiunile la care se gandesc cei din SMFN. Deci ajungem pe taram/tarm necunoscut: nu am vazut nici un document mai tehnic care sa descrie cum ar trebui sa arate Marina peste 10-15 de ani, ce misiuni va avea si, mai ales, cum le va executa.
Bulgarian Navy[edit]
One ship in service: 101 “Мълния” (“Lightning”)
Indian Navy[edit]
The Indian variants are known as the Veer class corvettes. At least 12 are currently in active service.
Polish Navy[edit]
Four built, two in service
ORP Górnik (434) (decommissioned)
ORP Hutnik (435) (decommissioned)
ORP Metalowiec (436)
ORP Rolnik (437)
Romanian Navy[edit]
Three ships, all in service, homeport Mangalia
F-188 Zborul commissioned 1990
F-189 Pescăruşul commissioned 1991
F-190 Lăstunul commissioned 1991
Cam acesta este pool/ul de clienti potentiali, de aici cu Bulgaria si Polonia poate fi construita o colaborare, ar insemna nave NATO / pooling sharing etc,
O medrnizare reusita ar putea duce la colaborari de integrare a acelorasi sisteme si la clasa croata Kralj class.
Balta are peste trebuie doar ca sa il stii prinde!
Balta are peste dar trebuie initiativa si ceva investitii, la ambele puncte Romania e repetenta incorigibila.
O oferta de inlocuire sau modernizare a Tarantulelor si a altor FAC-uri din tarile NATO mai sarace (Albania, Croatia) si Asia de Sud-Est (frica de China ar vinde bine) ar fi un inceput bun insa, daca piata ar exista cu adevarat, parca tot israelienii or sa o identifice si o sa se miste mai bine si in domeniul asta. N-ar fi rau de tinut aproape cu o colaborare (ei cu tehnologia si marketingul si noi cu santierele) dar si asta pare prea complex pentru Romania.
Tocmai de aia am bagat Polonia in ecuatie, un program cu participare poloneza pare mult mai aproape de realizarea practica fata de unul cu participare exclusiv romaneasca.
Polonia pare un partener mult mai serios.
In cazul implicarii Elbit Systems s-ar putea ca sa se insiste pe integrarea de Gabriel 5 (despre care nu gasesc prea multe date pe net) si poate Barak 8 – racheta cam voluminoasa pentru NPR-urile de tip Tarantul.
Sincer si eu cam am aceeasi impresia ca Marina Romana nu are nicio strategie de viitor clara.
Chiar si Gabriel IV arata foarte bine pe hartie.
Da, Polonia (pare ca) are si finantarea pentru asemenea proiecte deci si credibilitate. Cand ceri credit furnizor, asa cum face Romania, ca o preconditie la contract, esti la mana furnizorului si nici nu prea ai ce negocia, in momentul asta nu se inghesuie nimeni sa dea credite Romaniei pentru achizitii militare.
Revenind la Visby, suedezii trebuie sa se decida ce este, inainte sa o propuna pentru export. Prin proiect a fost prevazuta cu spatiu pentru elicopter (fara hangar dar totusi…), rachete anti-aeriene, complet MCM. La momentul asta are doar rachetele anti-nava deci e aproximativ echivalentul (mult mai avansat) al NPR-urilor noastre.
Daca va ramane asa, va ramane cu mult spatiu nefolosit si chiar daca o sa-i gaseasca alte destinatii (mai mult carburant, etc…) proiectul va fi suboptimal: aceleasi misiuni ar putea fi indeplinite de nave cu tonaj mai mic (vezi Hamina) deci mai ieftine.
Daca o sa-i puna tot ce a fost prevazut (suport pt elicopter, rachete SAM, MCM) atunci va deveni o corveta multirol (asa cum vroia RoNavy, atunci cand credea ca are bani) dar va fi si mult mai scumpa. In plus (sau minus) va fi destul de mica pentru tot echipamentul asta, raportat la alte corvete cu aceleasi capacitati.
Ref. la RoNavy, daca se vrea dotarea cu FAC-uri atunci Skjold sau Tuuli ar fi cele mai bune.
Daca vor corvete adevarate, adica nave de patrulare ieftine, atunci se poate face ceva cu Damen, pe baza Stefan Cel Mare.
Daca vor corvete multirol/multifunctionale (adica niste fregate mai mici insa aproape la fel de scumpe) atunci lista e deschisa si pentru Visby, K130, SIGMA, Gowind, etc….
Lipseste sau nu a fost facuta publica strategia de viitor. Daca asteapta sa vada cati bani vor avea prevazuti in viitor, or sa ramana cu ochii in soare. Trebuiesc facute planuri luand in calcul doar cele mai ieftine optiuni.