TehnoMil

Lansare IRIS-T SL – Sursa: Diehl

Germanii isi vad de treaba: in luna Noiembrie au fost executate cu succes doua lansari de test ale IRIS-T SL, versiunea cu raza medie de actiune a IRIS-T, cu baza la sol.

Ideea din spatele programului este gasirea unei alternative mai ieftine pentru rachetele PAC-3 MSE care urmeaza sa echipeze sistemul MEADS, daca acesta va continua, destinate mai ales combaterii tintelor clasice si mai putin a celor balistice cum este cazul PAC-3.

IRIS-T SL foloseste unele componente comune cu versiunea aer-aer (si cea lansata de la sol, cu raza mica de actiune SLS) cum ar fi senzorul IR insa are un nou motor, mai puternic, si un sistem de ghidare inertial cu legatura radio, folosit pe portiunea initiala a traiectoriei pana la incadrarea tintei de catre senzorul IR.

In plus, racheta a primit si o cofa ce ascunde senzorul IR pana la inscrierea pe portiunea finala a traiectoriei, moment in care este largata. Detaliul este semnificativ prin imbunatatirea caracteristicilor aerodinamice ale rachetei, asigurand o crestere a razei de actiune.

Continuare…

Ghost – Sursa: Juliet Marine Systems

Sau ce se intampla cand Sea Shadow se intalneste cu Shkval.

Ghost, un proiect Juliet Marine Systems, nu poate fi clasificat cu usurinta si cea mai buna descriere ar fi un catamaran cu semnatura radar redusa folosind un sistem de propulsie asemanator cu cel utilizat de faimoasele torpile Shkval.

Fenomenul de supercavitatie ar fi cheia pentru atingerea unei viteze maxime superioare oricarei alte nave existente.

Rezultatul ar trebui sa fie o nava cu autonomia necesara unor misiuni de patrulare de lunga durata dar sprintul unei nave de atac rapid.

Continuare…

Barak-8 – Sursa: Wikipedia.org

Cooperarea dintre IAI si DRDO cu privire la dezvoltarea Barak-8 da semne ca scartaie: programul este intarziat si exista dificultati tehnice majore de partea indiana.

Desi Barak-8 va intra in serviciul marinei israeliene la sfarsitul lui 2013, marina indiana va trebui sa astepte pana in 2015. Cum racheta este identica, semnalul este ca industria indiana nu poate asimila deocamdata componentele pentru care ar fi trebuit sa fie responsabila.

Daca la inceput tonul declaratiilor oficialilor indieni era triumfalist, anuntand procente impresionante de localizare a productiei, inclusiv cercetarea-dezvoltarea unor sisteme critice cum ar fi motorul cu faza dubla sau actuatorii pneumatici, mai recent declaratiile autoritatilor sint mult mai retinute: proiectul intampina dificultati reale exact in ariile pentru care responsabili sint partenerii indieni.

Mai precis, desi indienii stiu ce trebuie fabricat, primind de la israelieni desenele de fabricatie, au descoperit ca nu stiu cum sa fabrice acele componente sau nu la calitatea ceruta, lipsindu-le tehnologiile avansate de fabricatie folosite de israelieni, aceasta fiind cauza ratarii unei serii de teste.

Continuare…

Sursa: occidentalenclave.org

Asa cum era de asteptat, in urma negocierilor incheiate cu aparent succes intre Occident si Iran, anumiti actori pun deschis problema inghetarii lucrarilor la scutul balistic ce urmeaza a fi instalat in Romania, Polonia si Turcia.

Pana acum Rusia a fost principalul opozant al sistemului antiracheta, insa deja au aparut voci chiar in interiorul Aliantei care se pliaza pe aceeasi pozitie.

Desi nu este inca pozitia oficiala a Germaniei, idei legate de blocarea instalarii elementelor Scutului au fost lansate discret in dezbatere publica de analisti militari germani.

Cateva pasaje dintr-un articol elocvent, publicat de German Institute for International and Security Affairs,The case for rethinking NATO missile defense plans:

“Because of uncertainties about future missile threats to NATO, a lack of support among US allies, and financial risks, however, the allies would be well advised to pause and reassess missile defense plans before proceeding with the system’s further implementation.”

“…NATO allies should pause to consult again before deploying additional elements of the missile defense system, procuring missile defense ships, or reconfiguring existing ones to enable them to carry interceptors or sensors. By taking a time-out, allies could avoid unnecessary investments and minimize conflicts over the rationale behind the missile defense system.”

“To be sure, Central and Eastern European NATO members view any changes to missile defense plans skeptically. They see the project as a symbol of US commitment to Europe and as protection against Russia, which they perceive as a threatening neighbor. Nevertheless, it should also be in the interest of these countries to avoid unnecessary investments and conflicts.” (Sursa: wp-berlin.org)

Cu asemenea aliati, nici nu ai nevoie de inamici.

Retragerea clasei Tarantul – Sursa: PAP/Adam Warżawa via regionalna.tvp.pl

Polonia a retras din serviciu ultimile doua nave purtatoare de rachete din clasa Tarantul. (Sursa: Jane’s)

Celelalte doua nave, dintr-un total de patru achizitionate de la fosta Uniune Sovietica, au fost retrase in 2005.
Intr-o miscare interesanta, marina poloneza a scos din dotare in 2006 si rachetele P-21/22, lasand cele doua unitati Tarantul supravietuitoare dotate doar cu sistemele de artilerie.

Surprinde decizia de a nu moderniza navele rusesti dupa modelul clasei Orkan, relativ similare ca rol si dimensiuni generale, ale caror corpuri au fost construite in RD Germana, cumparate de Polonia si dotate cu sisteme moderne cum ar fi rachetele RBS-15 Mk3 si radarele SeaGiraffe 3-D.

Continuare…

Dezvoltarea noii clase de submarine rusesti diesel-electrice Proiect636.3 Varshavyanka , clasa derivata a Proiect877 Kilo si prezentata pe scurt in OPFOR: Proiect636.3 vs Puma Naval, a inregistrat un moment foarte important: lansarea la sfarsitul lunii Noiembrie a primului dintre cele sase submarine planificate a intra in dotarea Flotei Marii Negre.(Sursa: RT.com)

Submarinul a fost construit in santierul JSC Admiralteyskie Verfi din Sankt Petersburg si va executa un voiaj de doua luni pentru a ajunge la baza navala din Novorossiysk, construita ca o alternativa la cea de la Sevastopol, aflata la un moment dat in pericol de a fi inchisa flotei ruse.

Este primul pas semnificativ facut de Rusia in directia restabilirii unei prezente navale credibile in Marea Neagra, considerata pana acum ca cel mai bun vecin al Romaniei.

Tunul antitanc tractat, calibrul 100mm si cei 8 servanti ai sai.

Misiuni: distrugerea tancurilor, mașinilor de luptă, transportoarelor, precum si a personalului (Wikipedia)

Eficient doar in cazul extrem in care o coloana de tancuri ar avansa in asa fel incat sa-si expuna flancurile, in genul unor tinte din poligon sau daca inamicul instalat pe o pozitie fixa nu ar avea nici un fel de acoperire aeriana sau artilerie disponibila, adica din nou tinte de poligon. In oricare alt caz, mobilitatea redusa si lipsa oricarei protectii pentru servanti il fac extrem de vulnerabil, utilitatea practica fiind mai mult decat discutabila.

Prin comparatie, Bizonul pare foarte performant: un duel intre un TR-85M1 si o baterie de tunuri antitanc nu ar lasa foarte multe sperante celor din urma.

Tinand cont de misiunile care trebuiesc indeplinite, cum se poate maximiza totusi utilitatea celor 8 militari?

Continuare…