TehnoMil

Sursa: Facebook Cer Senin RoAF

Sau o alta repriza din meciul Proiect636.3 vs The World, inceput cu Puma Naval.

Apararea anti-aeriana a obiectivelor fixe, cum ar fi bazele aeriene de la Mihail Kogalniceanu si Borcea-Fetesti, ar cadea logic in sarcina bateriilor HAWK si, in conditiile razboiului modern, performantele lor in combaterea rachetelor de croaziera devin critice .

Conceptia invechita a HAWK duce la o secventa de lansare relativ complexa si cu o durata destul de lunga, ceea ce implica anumite limitari in fata unor tinte care evolueaza cu viteza mare si la inaltime mica.

PIP III, standardul actual al HAWK-urilor romanesti, este o configuratie ce se bazeaza pentru descoperirea tintelor pe un radar cu raza medie-lunga PAR (AN/MPQ-50, eficient la inaltime medie-mare) si un radar cu raza medie CWAR (AN/MPQ-55), folosit mai ales impotriva tintelor ce evolueaza la inaltimi mici. In cazul particular al Romaniei, rolul radarului PAR este aparent luat de TPS-79, probabil pana la aducerea sistemului la standardul XXI, care implica un radar modern AN/MPQ-64 ce va inlocui atat PAR-ul cat si CWAR-ul.

Continuare…

Mockup Kale 3500 – Sursa: defence.pk

Turcia avanseaza serios in programele de constructie ale rachetelor de croaziera si ale celor anti-nava.

Kale Aero a obtinut un contract de cercetare-dezvoltare in valoare de USD25mil pentru constructia unui motor turbojet capabil sa propulseze racheta de croaziera SOM.

SOM, rezultatul unui contract de cercetare in valoare de USD80mil si aflata in studiu din 2006, a fost deja testata cu succes la raza maxima de actiune proiectata initial, 180km, insa exista planuri pentru extinderea acesteia la 300km (testele sint in curs) si ulterior la 500, 1.500 si in final 2.500km.

Majoritatea componentelor critice provine din import, cum ar fi motorul turbojet Microturbo TRI-40, de productie franceza, care propulseaza si rachetele anti-nava Exocet, platforma inertiala, sistemul GPS, radarul de urmarire a terenului si senzorul IR de recunoastere a tintelor. Turcia a inceput un program de indigenizare a acestora si un prim obiectiv este motorul Kale 3500 (3,5kN).

Continuare…

Thales FLASH la bordul NH-90 – Sursa: naval-technology.com

Nu poti sa-l folosesti in rol ASW la potentialul maxim fara instalarea unui sonar submersibil.

E cunoscut faptul ca Romania a cumparat un sistem anti-submarin ambarcat de la Thales, compus din balize largabile si un procesor TMS 2000. Ce lipseste pentru a fi un sistem complet, la standardele actuale, este sonarul submersibil.

Alegerea logica, Thales, ofera FLASH (Folding Light Acoustic System for Helicopters) care este instalat deja la bordul Super Pumelor UAE si a NH-90 franceze, printre altele.

Concurentii cei mai puternici sint Raytheon AN/AQS-22 ALFS (Airborne Low Frequency Sonar) si L3 HELRAS (Helicopter Long-Range Active Sonar) DS-100.

Cel mai probabil, unul dintre cele trei sonare enumerate mai sus va fi ales pentru instalarea pe elicopterele navale romanesti, intr-o viitoare etapa de modernizare.

Sursa: cartula.ro

Problema avuta de IAR-93 in ceea ce priveste lipsa tractiunii este arhicunoscuta si este unul din principalele motive pentru esecul (relativ) inregistrat de primul avion cu propulsie reactiva produs de Romania.

Ca o scurta recapitulare, problema a fost cauzata de restrictia, impusa de Occident, vanzarii unor motoare cu tractiune suficienta statelor estice.

Asa s-a ajuns ca Romania si Iugoslavia sa foloseasca un motor britanic Rolls Royce Viper, conceput initial pentru a echipa avioane tinta fara pilot si ca atare avand o tractiune limitata. Viper-ul platea tribut originii sale ca motor de unica folosinta, fiind un turbojet extrem de simplu insa relativ ineficient, cu tractiune scazuta si consum mare de carburant.

Solutia a fost ca IAR-93/J-22 sa foloseasca doua asemenea motoare, in realitate insa doar transformarea intr-un bombardier multimotor ar fi rezolvat lipsa tractiunii.
Cealalta optiune era bineinteles cresterea tractiunii motoarelor.

Continuare…

MBDA Aster – Sursa: defensenews.com

Turcia a prelungit termenul limita pentru depunerea ofertelor finale ale MBDA si Raytheon/Lockheed Martin pentru furnizarea unor sisteme de rachete sol-aer cu bataie lunga.

Anul trecut, printr-o decizie foarte controversata, Turcia a selectat firma chineza CPMIEC, producatorul sistemului HQ-9/FD-2000 pentru inceperea negocierilor in vederea incheierii contractului.

Reactia europenilor si a americanilor a fost foarte dura, cu mult peste comunicatele normale ale perdantilor unui asemenea contract si, desi negocierile cu producatorul chinez continua, turcii au acordat un termen pentru ca occidentalii sa depuna oferte imbunatatite. Termenul initial era sfarsitul lunii Ianuarie si a fost acum prelungit cu trei luni, pana la sfarsitul lui Aprilie.

Sau cel putin asa apare stirea in varianta oficiala. Neoficial, Turcia spera inca sa obtina ce a vrut de la inceput: transferul de tehnologie de la europeni sau americani.
Deocamdata a obtinut doar HQ-9, adica un hibrid intre un sistem rusesc din anii ’80-’90 si (se zvoneste) ceva tehnologie americana din aceeasi perioada. Un sistem functional, folositor ca o prima etapa in dezvoltarea unei variante proprii insa departe de tehnologia Aster sau Patriot actuala.

Continuare…