Razboiul electronic: un AZUR plutitor

Full options - Sursa: Wikipedia.org

Full options – Sursa: Wikipedia.org

Performantele in lupta anti-submarin ale fregatelor T22 sint binecunoscute, acestea fiind concepute ca nave ASW pur-sange, cu putine concesii facute celorlalte tipuri de misiuni.

Mult mai putin discutata este o capacitate unica, cel putin in cadrul Royal Navy, a fregatelor din clasa Broadsword (Type 22), a carei disparitie, odata cu retragerea ultimelor unitati Batch 3, a fost serios resimtita de britanici.

Ca orice alte nava moderna occidentala, T22 dispune de sisteme de suport si contra-masuri electronice destinate auto-protectiei, in principal fata de rachetele navale inamice.

Chiar daca echipamentele care se gasesc inca la bordul celor doua nave romanesti sint depasite, dupa standardele RN, ele sint inca mult mai capabile decat orice alt echipament similar instalat la bordul navelor mostenite de dinainte de ’89.

Era prevazut ca, la momentul vanzarii, echipamentele ESM (in principal), dar probabil si ECM ale T22 sa fie aduse la standardul curent al RN, dar nu exista indicii ca lucrul acesta s-a si intamplat, cel mai probabil dotarea este inca aceeasi ca cea din momentul retragerii din serviciu.

Ce face diferenta intre T22 si o fregata ASW (sau multi-rol) “obisnuita” este existenta unui complex sistem COMINT, a carui intalare a fost posibila datorita dimensiunilor generoase ale T22.

Sistemul este rezultatul unei cooperari exclusive americano-britanice si are rolul de a intercepta comunicatiile radio adverse, permitant atat misiunile clasice COMINT dar aducand, in unele cazuri, si capacitati OTH-T.

Fregatele britanice actionau astfel ca nave de cercetare electronica “deghizate” in fregate ASW, utilitatea lor fiind dovedita atat in Razboiul din Golf cat si in timpul interventiei din Libia, ultima aparitie dinaintea retragerii din serviciu. Rezultatelor obtinute au fost atat de bune incat, pentru o perioada, s-a pus sub semnul intrebarii decizia de scoatere din serviciu, RN considerand capacitatea COMINT a T22 ca esentiala.

Decizia de retragere a fost insa mentinuta si s-a decis ca in locul lor sa fie folosite noile distrugatoare T45, care vor fi dotate cu o noua generatie de echipamente destinate interceptiei comunicatiilor.

Fregatele T22 la bordul carora a fost instalat sistemul COMINT original apartin ultimilor doua loturi (Batch 2 & 3), cele doua unitati romanesti facand parte din lotul 2.

Ca si in cazul echipamentelor ESM/ECM de auto-protectie, fregatele romanesti nu au primit o modernizare nici la nivelul echipamentului COMINT, ci dimpotriva, o parte din instalatii au fost eliminate. Astfel, este clar ca cel putin componentele VHF au fost inlaturate iar din unele fotografii ar rezulta ca au fost demontate si unele elemente ale aperturii distribuite ce lucreaza in benzile inferioare de frecventa.

Varianta "in mizerie" - Sursa: Observator.ro

Varianta “in mizerie” – Sursa: Observator.ro

 

Totusi, o parte a componentelor externe este inca prezenta pe navele romanesti si, in functie de prezenta sau absenta echipamentelor de procesare a semnalului, acestea ar putea inca detine capacitati COMINT.

Programul de modernizare a fregatelor ar trebui sa includa pe langa senzorii principali si armament si o aducere la zi atat a sistemelor ESM/ECM cat si a celui COMINT.

Data fiind natura foarte speciala a tehnologiei, va fi foarte greu de obtinut o modernizare la nivelul COBLU (Cooperative Outboard Logistics Update), existent pe Batch 3 sau SSEE (Ship’s Signal Exploitation Equipment), prevazut a fi instalat pe T45 dar criza din aproprierea granitelor Romaniei s-ar putea sa-i sensibilizeze pe aliati, care nu ar mai trebui sa trimita cate un Burke prin Bosfor de fiecare data cand vor sa afle ce vorbeste Flota Rusa a Marii Negre.

 

 

Both comments and pings are currently closed.

8 Responses to “Razboiul electronic: un AZUR plutitor”

  1. Cezar says:

    S-a facut public ceva din cererea pentru sistemul anti-aerian cu raza lunga de actiune al Romaniei?
    Cine a depus oferte?

    • admin says:

      Nu au de ce sa faca publice raspunsurile primite, pe baza lor or sa construiasca RfP-ul si abia de atunci incolo se va putea vorbi de o competitie de oferte (concrete).

      • Cezar says:

        Apropo de lucrul asta, in cat timp se poate oare finaliza achizitia si implementarea unui astfel de sistem in Romania, incluzand aici si timpul necesar antrenarii personalului utilizant? Mai pe romaneste, cand va fi combat ready acest sistem? 🙂 PS Avand in vedere recentele evenimente si anuntul facut in prealabil de Dusa, referitor la modernizarea unei fregate si a delfinului, cam in cat timp s-ar putea realiza? Ma refer la ambele fregate T 22 si la submarin, apoi la Marasesti care are si el problemele lui!? Merci…astept pareri!

        • admin says:

          In Romania principala problema ramane asigurarea fondurilor. Sint destule programe incepute care nu au fost finalizate din cauza taierii finantarii deci operationalizarea dureaza la infinit. Sau pana se anuleza complet.
          Daca mica problema a banilor ar fi rezolvata, tot trebuie facut un caiet de sarcini, finalizate etapele achizitiei, proiectarea efectiva, instalarea si instruirea personalului. Nu pare ceva ce s-ar putea face in mai putin de un an si asta in cazul ideal. In realitate, probabil se va face etapizat, cu un program de modernizare intins pe mai multi ani, ca in cazul elicopterelor.

  2. buru says:

    F interesant articolul chiar m-am intrebat intotdeauna de ce au o suprastructura asa voluminoasa aceste vase, incat nu ai unde pune nici macar armamentul…

  3. Alex says:

    AN/SSQ-137 este un sistem foarte fain si foarte performant. O mare problema este ca el nu prea se exporta. UK beneficiaza de un tratament preferential cand vine vorba de platforme COMINT/ELINT/SIGINT de care foarte putine alte tari beneficiaza (Australia, Canada si posibil Noua Zeelanda – cele cinci perechi de ochi/the five pairs of eyes). Sistemul ca sistem este considerat foarte sensitiv, dar partea si mai importanta sta in instructia si educatia care este necesara pentru a exploata un sistem de acest gen, unde studentilor le sunt impartasite o parte din “family jewels” in termeni de procese si proceduri de criptologie si criptanaliza. In afara de asta sistemul face parte din Cooperative Engagement Capability (CEC)unde datele acaparate de sistem sunt stocate si eventual procesate de NSA, GCHQ, GCE samd. Romania nu este nici pe departe la nivelul de a avea o astfel de relatie cu SUA si ma indoiesc ca un sistem de acest fel ar putea fi vandut Romaniei.

    • admin says:

      De acord, e foarte dificil de intrat in clubul asta foarte exclusivist dar poate ca evenimentele recente vor schimba un pic lucrurile.