TehnoMil

Trageri la malul marii cu SA-2 – Daca loveste vreo nava? – Sursa: Wikipedia.org

Personajul negativ de azi vine din anii ’50 si este unul dintre suspectii de serviciu, daca nu cumva vinovatul principal pentru aparitia Aegis si perfectionarea SM-2: Kh-22 / AS-4 Kitchen.

A reprezentat inceputul traditiei sovietice a rachetelor de croaziera anti-nava masive cu raza de actiune foarte lunga, supersonice, lansate de la bordul bombardierelor.

Kh-22 poate fi considerata acum drept primitiva insa, desi a fost urmata de cateva generatii de rachete de croaziera, este inca folosita de Rusia la bordul bombardierelor Tu-22M3, deci cu siguranta are ceva special.

Poate fi vorba de viteza de peste 4 Mach asigurata de motoarele racheta cu combustibil lichid sau de uriasa componenta de lupta in greutate de o tona, suficienta pentru a distruge majoritatea navelor lovite direct sau, in cazul inlocuirii cu un focos nuclear, a anihila un intreg grup de lupta.

Kh-22 / AS-4 Kitchen – Sursa: Wikipedia.org

Kh-22 poate urma doua traiectorii, una la inaltime “joasa”, adica zbor de croaziera la aproximativ 10-14.000m si coborarea la 500 de metri pe portiunea finala, relativ similara cu cea a rachetelor de croaziera rusesti actuale  (ex. P-800)  iar cea de-a doua la altitudine mare, croaziera fiind facuta la peste 20.000 de metri urmata de un atac intr-un picaj efectuat sub un unghi abrupt, foarte dificil de contracarat de apararea anti-racheta. Aceasta ultima traiectorie poate fi considerata chiar cvasi-balistica, similara oarecum cu cea folosita de Iskander.

Kh-22 in actiune – Sursa: ausairpower.net

Dificultatea de a intercepta Kh-22, fie de catre SM-2 fie de catre rachetele Phoenix lansate de aparatele F-14 ale patrulelor ce aparau grupul de lupta, a dus la concentrarea tacticii US Navy pe doborarea sau interzicerea accesului bombardierelor rusesti, ca masura de contracarare a amenintarii Kh-22.

Pentru a evalua problema la adevarata dimensiune trebuie spus ca un scenariu de cosmar pentru US Navy este ca PLAN sa achizitioneze Tu-22M3 si Kh-22, asa cum se zvonea mai demult.

Racheta a avut asa demult succes incat sovieticii au vrut sa doteze chiar si aparatele mai mici care nu ar fi putut acrosa Kh-22, cum a fost de exemplu Tu-16, cu ceva similar si astfel a aparut KSR-5 (AS-6 Kingfish), o versiune micsorata a Kh-22, sistemele principale ramanand insa aproape identice.

KSR-5 / AS-6 Kingfish – Sursa: Wikipedia.org

Odata cu retragerea Tu-16, KSR-5 a disparut si ea insa Kh-22 a ramas in continuare in dotare.

Kh-22 si Tu-22 – Sursa: testpilot.ru

Este interesant de remarcat ca tehnologia AS-4/6 care face posibile aceste performante este similara si apartine aceleiasi generatii cu cea folosita la S-75 / SA-2 (dar si P-15).

Motorul Kh-22 proiectat de Isayev are doua camere de ardere, pentru accelerare si croaziera, fiind de aproape 3 ori mai puternic decat cel al S-75  insa in esenta este foarte similar cu acesta, fiind conceput de acelasi birou de proiectare si folosind combustibili identici.

Motorul racheta R-201-300 al Kh-22, se observa cele doua camere de ardere – Sursa: b14643.de

O comparatie intre cele trei rachete, desi oarecum fortata tinand cont de rolurile diferite, arata modul in care au fost redimensionate aceleasi elemente de baza. Datele nu sint foarte sigure dar comparatia ramane interesanta:

O concluzie ar fi ca desi foarte veche, tehnologia S-75 poate fi inca folosita in alte roluri decat cel original, de exemplu pentru propulsia unor rachete anti-nava, cu baza la sol.

Ideea conversiei S-75 in racheta sol-sol nu e noua, fiind cercetata cu rezultate interesante cel putin de catre irakieni.
Au fost proiectate si testate in zbor doua generatii de rachete Al-Samoud bazate pe componentele interne ale S-75, echipamentele lipsa fiind procurate din strainatate.

Al-Samoud I & II – Sursa: b14643.de

Ca o paranteza, revine in memorie episodul vanzarii unor echipamente giroscopice din Romania in Irak care a facut multa senzatie, in acea perioada Irakul fiind supus embargoului international.

Al-Samoud I, de notat lansatorul similar SA-2 – Sursa: b14643.de

Al-Samoud II, o evolutie – Sursa: b14643.de

Programul irakian a fost oprit inainte de realizarea unei a treia generatii, care urma sa fie similara ca performante cu rachetele balistice cu raza medie Scud insa s-a demonstrat unde poate fi impinsa tehnologia de baza a S-75 de o tara relativ inapoiata tehnologic si supusa embargoului.

Al-Samoud III (?) – Sursa: b14643.de

O conversie similara ar reprezenta poate o alternativa la scoaterea S-75 din serviciu sau folosirea lor ca tinte. Exemplul Chinei, care pregateste o racheta balistica anti-nava, este de studiat.

Inainte de a putea propune S-75 pentru orice alt nou rol, ar trebui rezolvata problema combustibilului extrem sensibil si de periculos, greu de manipulat si incompatibil cu modul de operare al unei baterii de rachete moderne.

Un pas in directia potrivita a fost facut de sarbi care au produs o versiune derivata a motorului Isayev, inlocuind combustibilul TG-02 cu unul mult mai prietenos omului, un derivat petrolier numit JP-4.

TRM-3500 – Sursa: edepro.com

A fost nevoie de o noua pompa de combustibil insa in  mare parte celelalte agregate raman identice cu cele ale motorului de baza.  Mai multe informatii despre TRM-3500 pot fi citite aici. Este mentinut in continuare oxidantul IRFNA, cel de-al doilea component foarte toxic al S-75, insa este cel putin un pas in directia cea buna, problema fiind rezolvata pe jumatate.

Urmand exemplul sarbilor si, in plus, inlocuind echipamentele de navigatie invechite cu unele moderne, chiar si comerciale, incarcatura de lupta cu una specifica misiunii anti-nava si instalarea unui sistem de ghidaj in faza terminala modern (EO/IR/MMW) s-ar obtine un inlocuitor al P-15, cu o raza de actiune similara, o incarcatura de lupta mai mica dar o viteza mult mai mare, extrem de dificil de distrus de apararea anti-aeriana a unei nave de dimensiuni medii, similare unei fregate.