Intrebare pentru Radio Erevan: Ce pot face daca vine sfarsitul lumii?
Raspuns: Mergeti in Romania, e cu 100 de ani in urma.
Dar mai exista si alte variante.
India a introdus in serviciu corveta anti-submarin cu semnatura radar redusa, INS Kamorta, prima nava de acest fel proiectata si construita local, de DNS si respectiv GRSE (unul dintre cele mai importante santiere din tara). Intre lansare si intrarea in serviciu au trecut doar 4 ani.
Clasa | P-28 Kamorta | Tetal II Eustatiu Sebastian |
Rol | ASW | ASW |
Deplasament (tone) | 2500/3500 | 1500 |
Lungime (m) | 110 | 92 |
Latime (m) | 10 | 11,7 |
Motoare | 4xDiesel | 4xDiesel |
Putere (CP) | 20.000 | 13.000 |
Viteza maxima (noduri) | 25/32 | 24 |
Tun mediu | 1x76mm | 1x76mm |
CIWS AK-630 | 2 | 4 |
RBU-6000 | 2 | 2 |
Lansatoare torpile ASW 533mm | 2×3 | 2×2 |
SHORAD | 16 x Barak I | N/A |
Rachete nava-nava | 8 x Klub | N/A |
Deplasamentul este dublu si este unul din motivele principale pentru care nava indiana poate suporta un CIWS/SHORAD decent, rachete nava-nava si chiar un hangar pentru elicopter insa arhitectura este similara cu cea a unei nave lansate in anii ’80 ai secolului trecut.
In caz ca vine sfarsitul lumii, se mai pot obtine deci inca 25 de ani peste cei 100.
Am putea spune ca nava aia e de 2 ori mai mare decat ce avem noi pentru ca si Oceanul indian este de cel putin 2 ori mai mare decat Marea Neagra :D.
Sint convins ca urmatoarea generatie de corvete Tetal ar fi avut dimensiuni mai mari dar nu a fost sa fie. Desi nu e timpul pierdut, parca SNC anunta ca vrea sa intre pe piata navelor militare cu un proiect propriu. Asta era prin 2009 si de atunci nu s-a mai auzit nimic.
Ce ar fi poate de remarcat, ca diferenta intre Oceanul Indian si Marea Neagra, e ca Tetal are o lungime mai mica (90 vs 110m) insa o latime mai mare (11,7 vs 10m) decat P-28. E mai bondoaca, cum ar veni. In domeniul asta nu exista lucruri facute la intamplare deci se poate sa fie o optimizare pentru conditiile locale.
Au mai facut unii ceva care seamana cu Tetal-urile noastre: http://en.wikipedia.org/wiki/Gepard-class_frigate
In alta ordine de idei, decat sa bagam bani multi (pe care nu-i avem)sa cumparam corvete mai bine realizam o varianta modernizata imbunatatind proiectul Tetal II.
Legatura ar putea fi clasa precedenta, Koni. Romanii s-au inspirat de la sovietici pentru Marasesti, poate ca au facut acelasi lucru si cu Tetal, desi suprastructura difera serios fata de Koni. Gepard/Koni par sa aibe motoarele plasate mai aproape de centrul navei.
In legatura cu cele patru corvete multirol, cred ca nu mai sint de actualitate. Se pare ca discutia a fost impinsa dupa 2020. Ar fi poate o oportunitate pentru un proiect local ieftin dar nimeni nu are bani sa-l inceapa. Poate daca ar fi de la inceput un proiect pentru export in tari gen Bulgaria, Georgia, Croatia, etc.. ar mai fi o sansa. Cineva insa tot trebuie sa puna banii pentru proiectare, teste, pana la varianta gata de trimis santierului.
Foarte posibila inspirarea dupa Koni. Tetal I pare un Koni fara rachete, cu RBU-2500 in loc de RBU-6000 si cu motoare mai slabe.
In privinta Marasestiului am auzit povestea cu inspirarea dupa Kashin dar pariul meu merge catre “chinezul” LU HU (puntile etajate de la prova, profilul castelului prova, profilul hangarului).
Probabil ca s-a facut comparatia cu deplasamentul Kashin desi, din nou, suprastructura difera considerabil, chinezul e intr-adevar mai apropiat.
Pe de alta parte si Marasestiul arata altfel la lansare, deci o comparatie vizuala facuta acum nu ne spune prea multe. Fara sa comparam planul de forme e greu de spus cine pe cine copiaza. Mai exista si posibilitatea ca Marasestiul sa fie un proiect romanesc fara legatura cu navele sovietice. Vom afla poate dupa ce il retrag, nu mai e mult pana acolo.
[…] doar un articol, pe Tehnomil.net, despre indieni care au lansat o corvetă antisubmarin de 2500 to şi care seamănă izbitor cu […]
INS Kamorta nu e cumva …concava pe lateral? Nu prea e o caracteristica “stealth” 🙂
Daca te referi la sectiunea in forma de “)(“, e unul din principalele elemente cu care se lauda indienii in ceea ce priveste reducerea semnaturii radar. E copiat dupa clasa Meko iar TKMS are si patent pentru X-form, dar nu mai conteaza: “Blohm + Voss says the radar reflecting surface has been drastically reduced by the systematic use of the X-form in the design both of the hull area and of the superstructures.” Sursa