O alta arma care copiaza aspectul exterior al AK-ului cu deosebiri importante la mecanica interna: Type 81. Fata de Vz 58 insa, arma chinezeasca chiar isi are originile in proiectul sovietic.
Asa cum era de asteptat China este unul din marii producatori sub licenta ai sistemului AK, cunoscut ca Type 56.
Chinezii au dobandit asadar o experienta importanta cu proiectul sovietic, cunoscandu-i atat partile bune cat si pe cele slabe.
Povestea Type 81 incepe cu decizia asiaticilor de a produce o versiune imbunatatita a Kalashnikov-ului, urmarindu-se cresterea preciziei si a controlului la foc automat precum si a durabilitatii, cu mentinerea fiabilitatii pentru care arma sovietica era celebra.
Obiectivele erau ambitioase in special pentru o tara cu un nivel tehnic considerat inferior dar daca Type 81 nu ar fi fost un succes, nu s-ar fi povestit, asa ca modul in care chinezii au procedat devine foarte interesant:
Principalul vinovat pentru precizia scazuta, mai ales la foc automat, a AK-ului a fost identificat de chinezi ca fiind reculul excesiv. Trebuie spus ca la acea data era vorba inca de calibrul intermediar 7.62 si nu de “anemicele” 5.x folosite in prezent.
Proiectantii chinezi au facut apel la o serie intreaga de modificari pentru a corija defectul:
Elementul evident
Sare in ochi port-inchizatorul de dimensiuni gigantice, pentru o arma de asalt moderna, cu o forma exterioara de inspiratie SKS. Desi inchizatorul este tipic AK, diferentele sint clare. Masa crescuta scade reculul simtit de tragator si uniformizeaza fortele care actioneaza in timpul tragerii.
Elementul occidental
Avand avantajul de a observa si alte mecanisme, chinezii au realizat avantajele reculului scurt al pistonului, gazele actionand asupra port-inchizatorului doar atat cat este nevoie pentru imprimarea miscarii inapoi, fara a adauga o acceleratie inutila care s-ar traduce, la capatul cursei port-inchizatorului, intr-un transfer suplimentar de energie aplicat umarului tragatorului.
Type 81 a adoptat deci solutia comuna armelor occidentale dar care isi face cu greu aparitia in zona AK-ului si a clonelor sale.
Elementul ascuns
Poate cel mai inovator aspect al proiectului Type 81 menit de a reduce efectul reculului este si cel mai bine ascuns dintre ele. O comparatie intre forma exterioara a AK vs Type 81 poate furniza totusi un indiciu:
In timp ce arma sovietica este proiectata pentru a fi cat mai scurta cu putinta, corpul armei fiind terminat practic de crosa-pistol, proiectul chinezesc prelungeste cutia mecanismelor peste acest punct, extinzand astfel cursa port-inchizatorului si dand acestuia o sansa in plus pentru a fi incetinit de arcul recuperator.
Acelasi principiu, dus la extrem, este folosit de mitraliera usoara Ultimax 100, cunoscuta pentru reculul slab si controlul excelent pe care il ofera la foc automat.
In final, pentru cresterea preciziei chiar si in modul foc cu foc, lungimea tevii Type 81 este superioara celei a AK (445 vs 415mm).
Cresterea durabilitatii ar putea fi considerat un obiectiv imposibil fata de proiectul de baza al AK daca nu s-ar face distinctia intre aceasta si fiabilitate: varianta “ieftina” a armei sovietice este produsa din tabla ambutisata, corpul fiind astfel mai putin rezistent la torsiune.
Problema este cunoscuta si nu este particulara doar AK-ului ci tuturor armelor produse prin acelasi procedeu. Solutiile sint fie de a trece la o constructie din otel frezat, varianta adoptata si de sovietici dar si de faimoasa filiera finlandezo-israeliana, de a introduce materialele plastice, solutie comuna armelor moderne sau, pur si simplu, de a creste grosimea tablei folosite.
China a ales aceasta din urma solutie, grosimea tablei fiind crescuta la 1,5mm fata de 1mm cat avea AK-ul. Aceeasi modificare a fost facuta initial si variantei chinezesti a AK-ului, Type 56.
Type 81 si-a atins obiectivele pentru care a fost proiectata, fiind superioara ca precizie si durabilitate AK-ului, insa pretul a fost o greutate mai mare decat a AKM-ului (desi mai scazuta decat AK-47), similar cu variantele “bune” de AK (Valmet, Galil, etc..) dar si o lungime mai mare (955 vs 880mm), care nu a facut-o prea populara cu trupele care trebuiau sa opereze in spatii restranse, cum ar fi interiorul transportoarelor blindate. Odata cu aparitia calibrului 5.8, omolog al 5.56 si 5.45, s-a luat decizia de a proiecta o noua arma special pentru rezolvarea acestei probleme, calea fiind deschiza pentru bullpup-ul chinezesc Type 95.
Formula clasica nu a fost insa abandonata si din motive necunoscute inca China a decis sa produca un succesor al Type 81, de data asta adoptand noul calibru de 5.8mm.
Arma e cunoscuta ca Type 03 si a oferit prilejul inginerilor chinezi de a corecta si ultima carenta majora a proiectului AK, dificultatea de a monta echipamente optice de precizie, prin articularea cutiei mecanismelor.
In plus, calibrul redus a permis adoptarea unui port-inchizator de dimensiuni mai mici, similar armelor occidentale. Forma exterioara sugereaza ca s-a pastrat solutia folosita la Type 81 pentru reducerea reculului printr-o cursa mai lunga a port-inchizatorului.
Practic China a obtinut echivalentul armelor occidentale din anii ’70-’80, urmatorul pas fiind probabil introducerea pe Type 03 a materialelor plastice experimentate deja pe Type 95.
Despre Type 81 se mai poate spune ca e bine ca nu e considerata o varianta adevarata a AKM-ului, altfel ar fi fost una din cele mai bune, facand de rusine producatori cu pretentii. Si se mai spune despre chinezi ca nu sint in stare decat sa copieze…