interesant ca totusi nu se raceste in timpul forjarii “tagla” si sunt curios cu ce tip de lubrifiant e dat dornul in timpul forjarii ca sa poata face extractia. In rest nimic ce nu s-ar puta face si aici. Cuptorul noi l-am putea face prin inductie ca ar fi mai ieftin in anumite cazuri
In clip e mentionat ca forjarea in sine genereaza suficienta caldura pentru a mentine temperatura necesara. Practic se pot face multe, inca mai exista echipamente de genul asta, forje, prese, strunguri-carusel, etc, cheia aici e productia continua. La ei nu s-a oprit linia cu anii (in curand o sa putem sa zicem cu zecile de ani, in cazul Romaniei).
Tot e bine ca mai ies artileristii la trageri, poate asa se apropie si obuzierele alea de numarul de lovituri dupa care trebuiesc inlocuite sau re-tubate. Macar asa sa reinceapa Resita, daca mai are cum.
am lucrat intr-un domeniu asemanator si tocmai de aia mi s-a parut ciudat ca nu se raceste tagla. o fi ceva la mijloc si nu zic ei probabil o fi secret tehnologic
Nu am destule cunostiinte in domeniu ca sa-mi dau cu presupusul in legatura cu asta, din exteriorul domeniului e mai greu, mai ales daca e vreun secret tehnologic la mijloc.
Ce lipseste din prezentare e modul in care se face ghintuirea: daca dornul sau matrita interioara formeaza deja canalele sau se vine dupa forjare cu un alt utilaj.
In spatele “ciocanelor”(care sunt controlate numeric) este un cuptor de “recoacere” (annealing) care mentine temperatura otelului undeva pe la 700 grade Celsius, depinzand de tipul procesului de recoacere folosit pentru diferite produse. Un simplu process the tratament la caldura. In esenta este tehnologie a anilor 1970, care la ora actuala beneficiaza de automatizare de inalta clasa. Secretele adevarate ale metalurgiei militare americane se afla la Scranton Pennsylvania unde General Dynamics Land Systems “coace” armuara Chobham. Watervliet Arsenal este un loc foarte interesant unde am facut si putina practica in vara lui 1996 pe cand eram aspirant.
Multumesc pentru completare, avem deci raspunsul la intrebarea de mai inainte.
As mai adauga pe lista de producatori din domeniu care merita sa fie urmariti: Picatinny si Rock Island Arsenal. Iar in privinta secretelor, e interesant de citit ce au de zis US Army Research Lab. si Livermore Nat. Lab. Chiar daca publica cu anumita intarziere, de inteles de altfel.
precizez ca am lucrat intr-un laminor de tevi si m-am ocupat de intretinerea laminoarelor si cuptoarelor pt laminare si tratament termic nu sunt expert in metalurgie doar in suduri
interesant ca totusi nu se raceste in timpul forjarii “tagla” si sunt curios cu ce tip de lubrifiant e dat dornul in timpul forjarii ca sa poata face extractia. In rest nimic ce nu s-ar puta face si aici. Cuptorul noi l-am putea face prin inductie ca ar fi mai ieftin in anumite cazuri
In clip e mentionat ca forjarea in sine genereaza suficienta caldura pentru a mentine temperatura necesara. Practic se pot face multe, inca mai exista echipamente de genul asta, forje, prese, strunguri-carusel, etc, cheia aici e productia continua. La ei nu s-a oprit linia cu anii (in curand o sa putem sa zicem cu zecile de ani, in cazul Romaniei).
Tot e bine ca mai ies artileristii la trageri, poate asa se apropie si obuzierele alea de numarul de lovituri dupa care trebuiesc inlocuite sau re-tubate. Macar asa sa reinceapa Resita, daca mai are cum.
am lucrat intr-un domeniu asemanator si tocmai de aia mi s-a parut ciudat ca nu se raceste tagla. o fi ceva la mijloc si nu zic ei probabil o fi secret tehnologic
Nu am destule cunostiinte in domeniu ca sa-mi dau cu presupusul in legatura cu asta, din exteriorul domeniului e mai greu, mai ales daca e vreun secret tehnologic la mijloc.
Ce lipseste din prezentare e modul in care se face ghintuirea: daca dornul sau matrita interioara formeaza deja canalele sau se vine dupa forjare cu un alt utilaj.
In spatele “ciocanelor”(care sunt controlate numeric) este un cuptor de “recoacere” (annealing) care mentine temperatura otelului undeva pe la 700 grade Celsius, depinzand de tipul procesului de recoacere folosit pentru diferite produse. Un simplu process the tratament la caldura. In esenta este tehnologie a anilor 1970, care la ora actuala beneficiaza de automatizare de inalta clasa. Secretele adevarate ale metalurgiei militare americane se afla la Scranton Pennsylvania unde General Dynamics Land Systems “coace” armuara Chobham. Watervliet Arsenal este un loc foarte interesant unde am facut si putina practica in vara lui 1996 pe cand eram aspirant.
Multumesc pentru completare, avem deci raspunsul la intrebarea de mai inainte.
As mai adauga pe lista de producatori din domeniu care merita sa fie urmariti: Picatinny si Rock Island Arsenal. Iar in privinta secretelor, e interesant de citit ce au de zis US Army Research Lab. si Livermore Nat. Lab. Chiar daca publica cu anumita intarziere, de inteles de altfel.
precizez ca am lucrat intr-un laminor de tevi si m-am ocupat de intretinerea laminoarelor si cuptoarelor pt laminare si tratament termic nu sunt expert in metalurgie doar in suduri