September 20th, 2014 
admin 
Primele variante ale rachetelor MLRS – Sursa: designation-systems.net
Cu o raza de actiune maxima de 90 de km, lansatorul de rachete de artilerie rusesc detinea un avantaj pretios in fata sistemelor similare occidentale, cel mai bine reprezentate de standardul NATO M270.
Nu mai este cazul in acest moment: dupa ce GMLRS a impins raza de actiune maxima a M270 de la cei 45 de km ai modelului de baza la 70 de km, noua varianta GMLRS+ aduce un plus de 50 de km pentru un total de 120 de km.
GMLRS+ a fost testat cu succes in 2011, incredibila crestere a performantelor fiind demonstrata in practica.
Cum au reusit Lockheed Martin (producatorul rachetelor) si mai ales Aerojet (producatorul motorului racheta) sa depaseasca super-greul Smerch de 300mm fara sa creasca diametrul M270 (doar 227mm) este deocamdata un mic mister.
Comunicatul de presa este formulat special pentru a intretine speculatiile, nici nu confirma dar nici nu infirma explicatia cea mai facila, cresterea cantitatii de combustibil in dauna incarcaturii de lupta:
“Utilizing existing production tooling and the current GMLRS propellant formulation, Aerojet’s rocket motor demonstrated a significant increase in range, plus process improvements that will increase the affordability of the GMLRS rocket.
During the test, Aerojet’s rocket motor burned full duration (frumos joc de cuvinte) and the GMLRS+ achieved the predicted increase in range.”
“The GMLRS+ rocket motor can provide additional performance at a lower cost and will not require any investment in additional production capacity.” (Sursa)
Pana vom afla secretele noului motor, mai precis succesiunea fazelor lui de functionare, merita de remarcat o alta schimbare in modul in care MLRS tinde sa fie folosit: in locul lansatorului senilat M270 viitorul apartine platformei 6×6 HIMARS.
Foarte precis datorita ghidarii GPS/INS si folosirii optionale a unui senzor semi-activ laser, mai mobil si cu o raza de actiune mai mare, HIMARS depaseste Smerch la aproape toate capitolele.
Daca standardizarea NATO e viitorul, atunci nu ar strica o aliniere si in domeniul MLRS, mai ales ca Romania importa oricum munitia “super”LAROM.
Posted in
Pai la mana a doua nu sunt inca disponibile…
In cel mai bun caz, vom comanda 6-18 module de lansare (sau poate doar proiectile, pe modelul achizitiei de torpile AS)… care nu vor renta a fi integrate pe LAROM…
LAROM a intrat intr-o fundatura tehnologica si acum se incearca sa se iasa din ea, taras-grapis. Ce au incercat sa faca importand rachetele de 160mm sau motoarele pentru 122mm nu a reusit, in sensul ca, din punct de vedere economic, nu este sustenabil pe termen lung. Deci se va adopta o alta solutie, sper doar sa nu fie amanata si ea pe acelasi principiu pe care s-au amanat toate celelalte programe. O solutie ar fi ca in loc sa importam 160mm sau 122mm sa importam 227mm, pentru inceput, ca apoi gradual sa fie asimilate in productie interna. HIMARS ar oferi cel putin sansa de a aranja o schema de genul pooling and sharing cu altii interesati de acelasi lucru. Trebuie spus ca polonezii urmaresc deocamdata ambele piste: modernizarea 122mm (programul WR-40 Langusta) dar si introducerea 227mm si ATACMS (programul WR-300 Homar), pentru ultimul program LM va oferi HIMARS si va colabora cu Mesko pentru productie.
1. Inca si mai interesant legat de sistemul asta mi se pare faptul ca aceeasi masinarie poate lansa racheta balistica MGM-140 ATACMS (raza de actiune 300km, cf. spuselor producarorului limitata dpdv juridic pt respectarea conventiilor privind rachetele balistice mai mult decat dpdv tehnic)
http://www.lockheedmartin.com/content/dam/lockheed/data/mfc/pc/atacms-block-1a-unitary/mfc-atacms-block-1a-unitary-pc.pdf
2. Precum si viitoarea GLSDB (bomba dirijata cu aripi a USAF montata pe booster de MLRS) care ar impinge raza de actiune a MLRS-ului spre 150km
http://www.boeing.com/assets/pdf/bds/mediakit/2013/ausa/bkgd_glsdb_1013.pdf
la un pret destul de redus al proiectilului si cu marele avantaj al comonalitatii lui cu bombele aviatiei.
3. Nu in ultimul rand designul “self-sufficient” al lansatorului care permite autoincarcarea modulelor datorita “macaralei” incorporate.
http://olive-drab.com/images/id_mlrs_700_07.jpg
Avand in vedere cel putin cele trei pcte de vedere de mai sus (precum si rezultatele artileriei reactive in UA) mi se pare ca adaugarea M270 in arsenalul Romaniei ar trebui privita cu toata seriozitatea.
Invatamintele trase dupa episodul ucrainian (care nu s-a terminat inca) arata ca Romania mai are inca mult de investit in artileria reactiva, chiar daca asta era un domeniu pe care il credeam cat de cat rezolvat sau cel putin intr-o forma mai buna decat restul. Ce se poate face rapid ar fi modernizarea LAROM si achizitia de obuziere auto-propulsate. M270 sau HIMARS par sa acopere cam toate cerintele pe care le avea Romania in privinta artileriei reactive (70-80km/150-200kmm/300km) atunci cand credea ca are bani sa si cumpere. Nu are Romania bani pentru toate capacitatile suportate de cele doua sisteme. Dar de undeva trebuie inceput.
bineinteles ca ne-ar fi imposibil sa cumparam toate variantele deodata dar sistemul e modular atat din punct de vedere al lansatorului cat si al vectorului si a incarcaturii de lupta deci ar fi un bun punct de plecare in jurul caruia sa se articuleze treptat o forta de artilerie reactiva.
Sistemul este atat de modular incat containerul de ATACMS este facut de asa natura incat semana cu cel normal cu 6 rachete. Practic pana cand iese racheta din container nu stii ce munitie are.
Exista proiecte de asemena sa fie folosit ca si lansator de Rachete antiaeriene – pe baza de AIM-120.
Dinc cat tin minte M270 second hand au luat finladezii de la Olanda. Deci inca mai sunt pe piata…
M270 second hand ar trebui sa fie acceptabil pentru Romania, poate ca nu s-au prins ca e la oferta. O sursa ar putea fi Turcia, ei sint pe cale sa le inlocuiasca cu produse locale. Desi probabil Romania ar prefera o platforma pe roti, gen HIMRAS, decat una pe senile.
[…] Tehnomil.net […]