January 26th, 2015 
admin 
Sursa: Remontowa Shipbuilding S.A. via demotix.com
A devenit un pic obositoare permanenta comparatie cu Polonia dar lucram cu materialul disponibil.
Cine isi mai aminteste de planul de a dota Marina Romana cu 4 noi vanatoare de mine in perioada 2011-2018?
Planul ramane in picioare doar ca nu vor fi 4 ci 3 si nu pentru Romania, ci pentru Polonia. In rest ramane cum a fost stabilit.
In toamna anului trecut s-a inceput constructia primei nave Kormoran II, vanator de mine ce va intra in serviciul Poloniei cel mai probabil in 2016.
Sint planificate alte doua unitati, la un cost total al programului de EUR380mil.
Kormoran II – Sursa: remontowa-mdc.com.pl
Ar fi de notat cateva lucruri: Kormoran II este un program cu o importanta contributie a industriei locale, atat in faza de proiectare cat si de constructie, unde echipamentele poloneze reprezinta circa 50% din total, obiectivul fiind de a duce proportia la 70%.
Pentru constructia corpului navei a trebuit sa se opteze intre doua tehnologii foarte diferite: otel non-magnetic, ce ofera o rezistenta foarte buna si o metoda de constructie familiara sau materiale compozite, ce asigura in principal o amprenta mai redusa si o greutate mai mica, tehnologia fiind insa noua pentru constructorii polonezi si deci mai riscanta.
S-a ales otelul (de provenienta franceza), si pe considerentul costului mai mic de intretinere, fata de compozite.
In final , mini-robotii care vor executa detectia si distrugerea minelor vor fi de productie suedeza, SAAB Double Eagle, capabili sa opereze atat in mod autonom AUV (autonomous underwater vehicle) cat si in mod telecomandat ROV (remotely operated underwater vehicle).
In ciuda faptului ca in Romania exista preocupari pentru dezvoltarea de ROV-uri capabile de detectia minelor si s-au inregistrat progrese in aceasta directie, orice discutie despre o eventuala achizitie de nave noi, vanatoare de mine, se tot amana.
Posted in
Cred ca n-ar fi o ideea rea ca, pentru vanatorii de mine, sa porneasca de la proiectul navei Stefan cel Mare, a Politiei de Frontiera.
In materie de senzori este cam peste tot ce avem acum.
Spatiile interioare foarte generoase (poate prelua pana la 80 persoane – refugiati, naufragiati etc) pot fi reamenajate pentru a primi o barocamera plus spatii pentru imbarcare scafandri, personal ghidare ROV-uri.
Puntea pupa este la fel de generoasa si poate fi reamenajata pentru lansare/recuperare ROV-uri, sisteme de balizare, un helipad pentru un elicopter usor / drona etc.
In buna traditie a navelor noastre, nu ar fi mare lucru sa fie dotata si cu sine de lansare a minelor.
La fel, nava are suficient spatiu pentru a fi dotata cu armament pentru protectie apropiata si antiaeriana.
In varianta pentru Garda de Coasta a costat 24 milioane de Euro, in varianta vanator de mine ar putea costa 50-60 milioane Euro (60-70 milioane$)
Nu cred ca are rost sa explic ce ar insemna sa folosesti un tip de nava care deja exista si e produsa in tara.
Cel mai probabil, cand vom avea bani, vom alege solutia cea mai scumpa si mai nepotrivita situatiei geografice a Romaniei dar comisioanele vor fi zdravene.
Robotii subacvatici pot fi lansati de pe (aproape) orice platforma dar ca sa ai o nava capabila sa intre intr-un camp de mine in relativa siguranta exista niste cerinte foarte specifice, pentru care putine alte nave sint proiectate:
– coca dintr-un material non-magnetic.
– manevrabilitate foarte buna in spatii mici. Polonezii de exemplu au optat pentru un set aditional de propulsoare Voith.
– probabil senzori tip sonar ambarcati.
Viteza nu este o cerinta principala pentru vanatoarele de mine iar forma Axe Bow adoptata de Stefan Cel Mare a fost proiectata special pentru nave rapide (de patrulare, de ex.), penalizand insa spatiul interior fata de alte formule echivalente. Conform Damen: “There has to be a downside as there is to all designs. One is the narrow beam (9.7 metres on the 50-metre) and the fine bow’s effect on crew accommodations. This may be easily dealt with by simply and cheaply adding length.”
Cu alte cuvinte, adoptand o alta forma, mai putin optimizata pentru viteza, se poate obtine mai mult spatiu interior la aceeasi lungime sau acelasi spatiu la o lungime mai mica, deci greutate mai redusa, etc..
Probabil ca se poate retine forma Axe Bow daca se vrea neaparat dar ar trebui schimbata tehnologia/materialul de constructie rezultand deci un proiect nou, diferit de Stefan Cel Mare. Oricum, nu proiectul in sine e problema, exista experienta destula, ci banii de achizitie.
Din cate inteleg, solutia de avarie pe care se merge e reconversia/modernizarea unor dragoare de mine in vanatoare de mine, pana cand vor fi cumparate unele noi.
Btw, felicitari pentru articolul ref. la reconversia TAB Medevac.
Multumesc.
Pentru Stefan cel Mare solutia cu prova Axe Bow a fost aleasa nu pentru viteza ci pentru stabilitate si reducerea consumului.
Evident ca va trebui sa fie coca din material nonmagnetic. Ideea mea de a pleca de la un proiect de tip SM se baza pe predilectia factorilor de decizie de a adopta solutii externe, caz in care speram macar sa fie produse navele in tara.
Ideea de a mai trage cativa ani de “Muste”, dand prioritate achizitiilor de senzori si ROV-uri (macar de-ar fi performante), nu este chiar rea, cine stie, poate gasim o solutie sa ne producem singuri vanatorii de mine, eventual pe un proiect evoluat din clasa Musca.
Nu cred ca se pune problema sa nu se construiasca intr-un santier romanesc, nu s-a ajuns chiar asa.
Din oferta Damen Galati as merge mai degraba fie pe ceva gen MPV 8116, construite deja pentru Suedia fie pe MPV 6214. Dar probabil ca va trebui un proiect nou, care sa foloseasca materiale diferite.
Iar daca s-ar merge pe ceva diferit, se pot uita si la navele pe perna de aer cu pereti laterali, similar cu ce au norvegienii.