February 14th, 2015 
admin 
Sursa: afahc.ro
…use IAR-99 for CAS.
In Ucraina s-a demonstrat ceea ce se banuia de mult timp: avioanele care executa misiuni CAS clasice sint din ce in ce mai vulnerabile in fata rachetelor portabile moderne. Si aici e vorba de avioane dedicate, cum e cazul Su-25, nu de aparate de antrenament cu rol secundar de atac la sol.
In ambele cazuri, viteza relativ mica si inaltimea medie necesare atacului, mai precis necesare achizitiei tintei de la bordul avionului pentru atingerea preciziei necesare CAS, in cazul in care nu exista un observator la sol, le plaseaza exact in interiorul anvelopei MANPADS-urilor.
Chiar si pana la atingerea obiectivului avioanele CAS sint puse in pericol de apararea AA. In mod traditional (aparatele cu semnatura radar redusa iesind din discutie) penetrarea unei aparari dense si bine organizate cere folosirea unui profil de zbor la foarte mica altitudine – care reduce timpul de raspuns al sistemelor AA – si viteza mare, peste cea limita pana la care rachetele portabile pot angaja o tinta. In general un factor critic pentru misiunile de bombardament si atac la sol, apararea AA cu raza medie si lunga poate deveni importanta si in cazul CAS, mai ales daca inamicul domina campul de lupta cu asemenea sisteme.
Este deci important ca munitia AG sa fie lansata cat mai departe de tinta, crescand sansele ca aparatul atacator sa nu intre in raza de actiune a apararii anti-aeriene, indiferent de tipul sistemelor folosite.
Din pacate, toate masurile de mai sus reduc precizia loviturilor si le fac mai putin aplicabile in cazul misiunilor CAS.
E destul de clar ca pentru a asigura unele sanse de supravietuire unui avion de tip IAR-99 in misiuni CAS ar fi necesar un tip de munitie care sa permita o precizie foarte buna chiar si in cazul in care ar fi lansata dintr-un avion evoluand la o inaltime mica, de la mare distanta de obiectiv, atat impotriva tintelor fixe dar si mobile (cu asistenta de la sol).
Din fericire si altii s-au lovit de aceeasi problema si au gasit deja solutii.
Dar mai intai un pic de istorie.
Hs 293, o bomba cu aripi si motor racheta, ghidata prin telecomanda, e prototipul armelor de precizie lansate de la o distanta sigura fata de apararea antiaeriana, problema pe care germanii au rezolvat-o in a doua parte a celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Extrem de avansata pentru vremea ei, bomba cu aripi a avut succes mai ales impotriva navelor aliate, tinte pentru care a si fost proiectata, eficienta ei impingand aliatii sa caute metode de a-i scadea precizia prin bruierea canalului de comanda.
Analizand separat fiecare element inovativ al Hs 293 se poate desena un echivalent modern.
In primul rand sistemul de ghidare responsabil pentru precizia necesara misiunilor CAS. In acest moment majoritatea bombelor ghidate moderne se grupeaza in doua tabere: cele care identifica si urmaresc activ o anumita tinta prin sisteme de tip semi-activ laser, infrarosu, televiziune sau radar si cele care sint ghidate spre un punct predeterminat inaintea lansarii, folosind un sistem hibrid GPS/INS.
Un exemplu din prima categoria este familia Paveway, care a debutat folosind ghidarea semi-activa laser. Desi ieftin si foarte precis, asigurand lovirea inclusiv a tintelor in miscare, sistemul suferea o scadere a performantelor in conditii meteo proaste si intreaga secventa de la lansare pana la lovirea tintei era destul de complexa, limitand flexibilitatea armei.
Paveway II Plus LGB – Sursa: Lockheed Martin
Prin adaugarea altor senzori din aceeasi categorie se obtinea o crestere a performantelor insa si a costurilor. Solutia gasita a fost un hibrid care incorpora pe langa senzorul SAL si un sistem de ghidare GPS/INS, relativ simplu si ieftin si care a dat nastere la doua versiuni concurente, Dual Mode Laser Guided Bombs (Lockheed Martin) si Paveway IV (Raytheon).
In cealalta tabara, a bombelor ghidate GPS “pure”, se distinge celebra JDAM.
JDAM – Sursa: Wikipedia.org
Ieftina si extrem de flexibila, e alegerea perfecta atunci cand locatia tintelor e cunoscuta si acestea sint fixe. Daca se urmareste lovirea unor tinte mobile, atunci e necesara montarea unui senzor din prima categorie, rezultand acelasi hibrid, in cazul de fata L(aser)JDAM.
Laser-JDAM – Sursa: defencetalk.com
Combinatia sistemelor semi-activ laser si GPS/INS pare a fi o solutie acceptabila pentru asigurarea unor performante bune indiferent de starea vremii cat si capacitatea lovirii unor tinte mobile, mentinand un pret scazut. Inlocuirea senzorului SAL cu unul IR sau MMW ar duce la cresterea autonomiei fata de controlorul de la sol insa cu dezavantajul unui cost crescut.
Un alt doilea element de analizat este modul de lansare a bombei de la mare distanta. Cea mai simpla metoda pentru extinderea razei de actiune este adoptarea unui kit cu aripi, exemple reprezentative fiind Rafael Spice(CCD/IR+GPS/INS) si JDAM-ER(GPS/INS).
SPICE – Sursa: Rafael
JDAM-ER – Sursa: Boeing via Gizmag
Desi solutia e simpla si functioneaza eficient, este foarte dependenta de viteza si mai ales de altitudinea din momentul lansarii, rezultand o traiectorie mai putin flexibila.
O solutie deja prezenta pe Hs 293 ar fi adoptarea unui motor racheta, exemple recente fiind AGM-130 (TV sau IR + GPS/INS) si AASM (IR sau SAL + GPS/INS). Avantajul principal este ca pot fi lansate inclusiv de la mica altitudine si pe traiectorii mai complexe, imposibile pentru bombele cu aripi fara motor.
AGM-130A – Sursa: FAS.org via designation-systems.net
AASM acrosate pe Rafale- Sursa: defense-update.com
Cand toate elementele de mai sus sint folosite simultan, rezulta un urmas modern al Hs 293 si un exemplu foarte bun ar fi Denel Umbani.
Denel Umbani – Sursa: Wikipedia.org
Umbani este un kit ce se poate atasa bombelor standard pentru a le converti in arme “inteligente”, ghidate GPS/INS cu optiunea adaugarii unui senzor SAL sau IR pentru imbunatatirea preciziei si atacul tintelor in miscare. Extinderea razei de actiune este facuta prin folosirea unui set de aripi pliabile si a unui motor racheta, ce ii asigura si capacitatea de a fi lansata de la mica altitudine.
Traiectorie Umbani – Sursa: Denel Dynamics via defence.pk
Teoretic, in functie de performantele senzorului IR, Umbani ar putea lovi chiar si tinte navale.
Umbani a fost integrata pe avionul de antrenament subsonic BAE Hawk din dotarea sud-africanilor si a inregistrat deja un succes la export, fiind produsa in cooperare, pentru UAE, ca Al Tariq.
Umbani/Al-Tariq acrosata pe BAE Hawk – Sursa: deneldynamics.co.za
Cum BAE Hawk este ce vrea sa devina IAR-99 cand se va face mare, solutia sud-africana merita a fi studiata in cazul in care se doreste o solutie relativ ieftina pentru ca un avion de antrenament subsonic sa aiba sanse de reusita in misiuni CAS.
Posted in
Eu cred ca noi am fi mai avantajati daca am folosi un mix de artilerie reactiva cu raza lunga (inclusiv cu rachete gen Delilah alea israeliene, care au si variante de lansare de la sol si din avion) si drone.
Dronele pot fi folosite si pentru cercetare si desemnare tinte si pentru atacarea unora mai importante (daca sunt mai mari si le poti inarma). Pot fi programate sa faca un zbor autonom pe un traiect prederminat si apoi cand se intorc in raza sigura de comunicatii (astepti asta daca inamicul e suficient de bun la razboiul electronic) sa transmita ce au au “vazut” si apoi lansezi in zona aia niste salve de artilerie reactiva (care sa aiba o raza cat mai lunga, 100-200 km sau chiar pana in 300 km, si capacitatea de a lansa si submunitii).
Proiectilele reactive pot avea chiar si o ghidare nu foarte sofisticata (inertiala si eventual ceva pasiv, camere infrarosu sau asa, pot fi si cu GPS desigur). Cred ca asta ar fi si mai ieftin (nu mai vorbesc de costuri umane) si mai avantajos.
IAR-99 sau orice alt avion din categoria lui nu prea ar face fata contra unor armate bine echipate si pregatite. Destui din armata americana considera ca nici macar A-10 nu prea mai face fata. Sigur, sa ataci pe unii gen ISIS ori tinte talibane in desert ar merge aproape orice dar contra unei armate precum cea rusa e mult mai problematic.
Eu as cere celor de la INCAS sau chiar celor de la IAR, Avioane sau Aerostar sa conceapa o drona (sau mai multe) care sa poata fi folosite pentru CAS, iar IAR-99 si urmasul sa ramana mai degraba pentru antrenament avansat si eventual CAS doar in cazuri extreme.
Ar putea sa incerce sa conceapa niste rachete de croaziera cu raza cat mai lunga (rachete cu aripi, macar si daca pun pe ea o varianta mai mica a motorului de IAR-99, cred ca ala il mai facem aici), proiectile mai bune pentru artileria reactiva etc
Proiectilele reactive sint o varianta alternativa si deja exista preocupari pentru a le face mai precise si a le creste bataia. La fel si rachetele de croaziera insa pretul este mult mai mare fata de niste simple bombe ghidate sau proiectile reactive.
Si eu sint de acord ca poate ar trebui acordata prioritate proiectilelor reactive si dronelor dar postarea este despre ce s-ar putea folosi daca vor neaparat sa foloseasca IAR-99 pentru CAS si dupa cum se vede din link-ul primei imagini, a existat/exista intentia asta. Daca e cea mai buna solutie sau nu, e o alta discutie. Raza de actiune mica a IAR-99 nu ajuta chiar daca s-ar rezolva problema munitiei. Dar poate ca viitorul -99 va corecta si problema autonomiei.
Ca sa ceri INCAS sau oricui altcuiva sa-ti faca o drona pentru CAS trebuie sa asiguri mai intai finantare. Si asta nu se face.
Da, interesant, raza de actiune standard pare sa fie la 40km si se preconizeaza o varianta cu raza lunga, pana la 120km.
Banuiesc ca viteza nu e foarte ridicata, bazandu-se mult si pe planare pentru a atinge astfel de distante, ca si motorul ala racheta are o limita… Sunt curios cum arata fazele de zbor pentru acest kit.
Am vazut ca e ghidata GPS dar in brosura se mentioneaza si cap de cautare IR/ semiactiv LASER… iar gama de bombe pe care se poate plasa kit-ul e destul de larga. Cat o fi pretul?
Evident, kit-urile de ghidaj sunt o solutie desteapta, fie ca vorbim de adaptari pe rachete nedirijate cal 80-122mm, fie pe proiectile de artilerie si mortier, fie de bombe de aviatie.
Revenind la noi in gradina, sa vad macar exportate STAR-80L (raza de actiune < 6km) si poate un derivat cal. 122mm cu raza de actiune +8km sau + 10km, iar apoi poate putem spera la adaugarea de ghidaje gen GPS/ IR.
Kituri GPS ar fi interesant de produs si pentru loviturile noastre cal. 152mm sau cele de mortier cal. 120mm.
Am postat o diagrama a profilului de zbor folosit de Umbani. Se pare ca foloseste motorul racheta pentru a castiga altitudine dupa care planeaza spre tinta.
Asa ca poate fi lansata de la altitudine mica si tot va avea u raza de actiune respectabila. Probabil ca folosind un motor mai avansat, multipuls sau care sa poata fi repornit, ar obtine performante si mai bune.
Pretul JDAM oscileaza in jur de USD30k. (Sursa) Dar asta se bazeaza si pe un numar mare de unitati produse, daca s-ar face ceva in serie mica atunci pretul ar fi mai mare.
Cu ceva trebuie inceput, odata ce vor avea un sistem functional GPS/INS il vor putea adapta la diverse rachete si bombe. Probabil ca l-ar putea face si acum daca ar importa componentele, mai ales senzorii. Daca se vrea ceva produs local, mai trebuie asteptat.
Pentru 152mm si 120mm e mai dificil, acceleratiile sint mult mai mari deci probabil ca e nevoie de ceva mai special.
Nu era mai bine ca in loc de IAR 99 DT/XT sa se faca un proiect nou plecand de kla caracteristicile lui IAR 93? Bimotor, mai mare si diferit de ce poate sa iasa dintr-un 99? Un fel de Panavia Tornado, mai degraba decat un BAE HAEK?
Cu siguranta ca era mai bine, chiar si strict pentru rolul de avion de antrenament, dar cum tentativa precedenta de a proiecta ceva nou a esuat din lipsa finantarii, e mai realist sa se modifice ceva ce exista deja. Nu ideal dar mult mai ieftin. In plus, -XT/DT ar fi doar un demonstrator (sau asa este anuntat) pentru echipemntele de bord. Daca va iesi ceva interesant atunci poate ca vor putea cere mai insistent fonduri pentru reproiectarea celulei sau, eventual, un proiect complet nou. Trebuie luat in calcul ca, pe de o parte, in Romania nu s-a mai facut un asemenea proiect in ultimii 25 de ani deci s-ar putea sa nu fie chiar ceva extrem de simplu si pe de alta parte interesul MApN pare destul de scazut. Oricum XT/DT sau ce ar trebui sa rezulte la sfarsit, nu e printre prioritatile anuntate ale MApN. Se va face doar daca INCAS/Craiova/orice altcineva va sti sa preseze eficient.
In legatura cu proiectul avionului CAS, ar fi obligatoriu un proiect nou si se aplica constrangerile de la punctul precedent: nu sint bani pentru ceva complet nou si singurul avion pentru care inca mai exista linia de fabricatie e -99 (in ce stare e, greu de spus). La modul ideal s-ar face ceva nou, in realitate nu sint bani decat pentru modificarea -99. Daca vor fi cu adevarat si nu se vor termina dupa primele faze ale proiectului, cum s-a mai intamplat.
Despre ce proiect abandonat vorbesti? Au incercat sa proiecteze un tip nou de avion, altul decat un proiect plecat de la vechile modele de 99 si 93 si abandonat ulterior din lipsa de fonduri….sau te referi la IAR 95?
AMTA.
Sincer nu prea inteleg fixatia asta pentru IAR-93 si 99 si cred ca ne face mult rau.
– IAR-93 a fost un avion prost conceput inca din start pt scopul dorit: s-a vrut un bombardier tactic/CAS dar avea corp de interceptor. E absolut scuzabil avand in vedere conditiile de atunci dar asta nu schimba ca valoarea lui la momentul de fatza este 0.
– IAR-99 a fost un avion relativ bine conceput pt. scopul initial (antrenament mediu/avansat) si are calitatile corespunzatoare: pilotaj facil, manevrabilitate decenta, in general o conceptie simpla. Problema e ca pt. un avion CAS ai nevoie de alte calitati:
– cantitate cat mai mare de armament acrosat (atat in kg cat si in puncte de acrosaj) minimul ar fi un 4000-4500kg pe 7-9 pct de acrosaj.
– capacitate de “loitering” cat mai mare si o raza de actiune decenta (un minimum ar fi macar 500km la o incarcatura medie de lupta care sa includa si un timp de “loiter” in zona tintei de aprox. 1 ora), preferabil posibilitate de realimentare in zbor
– un cockpit ergonomic care sa permita operarea de catre pilot timp de 5-6 ore la nevoie.
– preferabil bimotor
IAR-99 e departe de cerintele pt. un aparat CAS: in primul rand are o sarcina utila infima, are o raza de actiune scurta, un cockpit nu foarte ergonomic, samd.
IAR-99 e un trainer clasic pur si basta. Cat timp i se gaseste un rol pt. chestia asta e foarte bine dar mai mult nu cred ca poate fi intins.
Nu cred ca isi face nimeni iluzii cu privire la -99, nici macar “parintii de suflet” de la INCAS. Oricum ei ii stiu cel mai bine limitarile, poate chiar mai numeroase decat cele pe care le tot enumeram aici. Dar pana la urma e vorba si de ce anume poti sa faci. Daca nu ai bani sa faci un proiect nou, ai doua optiuni: 1. nu faci nimic si astepti sa ai bani, candva, intr-un anotimp nespecificat sau 2. incerci sa aduci -99 la nivelul macar al unui L-159. Si, din pacate, mai e mult pana acolo. Nu vorbesc de Hawk.
Sint sigur ca INCAS stie de toate limitarile pe care le-ai spus si ca ar fi de acord ca ar trebui un proiect nou.
Daca nu ar fi incercat deja ceva mult mai modest, doar un avion de antrenament, era o chestie criticabila dar deja s-a incercat si s-a esuat. Pentru un avion CAS fondurile necesare ar fi cel putin egale si nici nu s-ar putea pleca de la baza -99 asa ca sansele sint cam palide, spre inexistente. Fie CAS-ul devine o prioritate, dar adevarata nu cum sint celelalte programe deja desemnate drept “prioritare” (sansele sint nule), fie trebuie mers taras-grapis spre ceva mai greu de definit dar macar se valideaza unele tehnologii refolosibile in viitor si poate se capteaza un oarece interes. Evident, si in cazul asta sint sanse de esec. Cum am mai spus, nici mie nu-mi convine planul asta, e cu bataie mult prea lunga pentru o tara ca Romania dar in realitate nu cred ca se poate face mult mai mult.
Ce e poate cu adevarat criticabil ar fi lipsa de deschidere in sensul publicitatii, a captarii atentiei pentru un proiect viitor. Sint sigur ca daca ar prezenta chiar si doar schite ale unui avion CAS, un proiect general, s-ar face ceva valuri, ar forta o reactie. Si Saur a facut-o. Nu stiu daca s-ar rezolva practic ceva si probabil asta e si motivul pentru care nu fac asta dar pana nu incerci, nici nu stii sigur rezultatul. Prea mult entuziasm ar putea fi nociv insa lipsa lui omoara la sigur.
exista vorba aia ca suntem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine. Ultimii 25 de ani au aratat ca criteriul “celui mai mic pret de achizitie” nu e cel mai bun lucru
Da, vorba aia exista insa mai e si “intinde-te cat ti-e plapuma”.
Sint de acord ca “cel mai mic pret” nu e cel mai bun criteriu de alegere intre cateva optiuni posibile insa aplicand metoda “raportul pret/calitate” nu poti ajunge la ceva ce e in afara posibilitatilor. De fapt poti, dar e inutil atat timp cat nu-ti permiti. Din pacate lista variantelor cu adevarat posibile e foarte scurta, dupa buget, asa ca mare diferenta intre metode nu e. In cazul de fata, nu cred ca un proiect nou e in zona posibilului. Cel putin pana cand nu o sa vad un UAV MALE sau un avion de antrenament cu elice nou.
@admin: anul trecut Romania a avut un PIB de aprox. 200 miliarde $, in crestere. Aproximativ 1/4 din cel al Poloniei care are un teritoriu si o populatie duble. Prin urmare ar trebui sa avem programe de inzestrare la jumatate fata polonezi ceea ce nu e cazul nici pe departe.
Cf. unui sondaj publicat chiar azi, romanii sustin in proportie de aprox 70% dotarea corespunzatoare a armatei. Deci disponibilitatea in randul populatiei nu doar ca exista ci este maxima. Doar ca guvernul se tine de joculetze tampite cu loterii fiscale si jocuri de-a uite bonul, nu e banul, nu platesc, samd. in loc sa arate vreodata concret ce se face cu banii in acele impozite.
Nu zic ca n-ai avea dreptate, populatia sustine dotarea armatei si marirea bugetelor pentru invatament si pentru sanatate si marirea salariilor si a pensiilor si a alocatiilor sociale si a cate si mai cate. Daca e sa aduni toate cele, ti-ar trebui un buget de vreo doua ori mai mare decat este. Si atunci se taie in ordinea inversa a prioritatilor. Si daca romanii ar fi intrebati daca sustin dotarea armatei in cazul in care ar trebui taiate alocatiile sociale sau bugetul de la invatamant sau sanatate (doar ca exemple, nu le lua ad literam) atunci nu cred ca proportia ar mai fi de 70%. Ca nu ne ataca nimeni si doar nu o sa dam banii pe fiare cand oricum ne apara NATO si lumea moare de foame /sarcasm off.
Ar fi excelent ca motivul pentru care bugetul Apararii e atat de mic sa fie reaua vointa a politicienilor. Din pacate problema e mai dificila, fiind vorba de prioritatile populatiei. Care nu se vor schimba fundamental decat in foarte mult timp sau in urma unui soc extern. Whichever comes first.
Deocamdata cam asta e, bani nu sint si daca nu au alocat pana acum, cand au trecut atatea luni de cand e problema din Ucraina, nici nu vor aloca in viitorul apropiat. Deci ne vom gandi in continuare cum sa facem din rahat bici, ca sa revin on-topic.
Brimstone – asta cred ca este singura solutie ca sa scoti un avion de antrenament din zona MANPADS-urilor. Avantajul este ca poti si sa pui mai multe pe un pilon existand deja sisteme cu 3 rachete si nu are nici masa prea mare.
Avantajele la urmarirea si distrugerea tintelor in miscare fiind deja demonstrate, fiind mai eficienta decat AGM 65-ul…
Apropos dar sa punem Aer-sol ceva pe F 16 MLU nu ne gandim?
Brimstone nu are acelasi rol, e o racheta antitanc dedicata cu o incarcatura de lupta de tip cumulativ de doar vreo 7kg, aproape inutila in rol CAS. Ca efect, ar fi echivalentul unui Spike-ER pe steroizi. E motivul pentru care britanicii inca folosec LGB-uri, Brimstone nu le poate inlocui in rol CAS. Aici vorbim de bombe de aviatie de cel putin 200kg cu incarcatura de lupta de 80-90kg, capabile sa patrunda in structuri intarite si apoi sa detoneze.
Chiar daca in viitor se vor gandi sa schimbe incarcatura de lupta si sa mareasca dimensiunile, tot ar ramane problema pretului excesiv, MMW nu e ieftin.
Ca alternativa “usoara” exista Small Diameter Bomb dar si ea sare bine de 100kg. In plus nu are motor deci depinde de altitudine. E de urmarit daca va primi un booster si atunci intr-adevar ar deveni un candidat dar deocamdata e doar SF, nu intra pe lista optiunilor existente. Eventual lansate de la sol cu ajutorul MLRS pot deveni o alternativa la CAS (posibil o varianta chiar mai buna) dar nu despre asta e vorba.
S-or fi gandit la F-16 ca platforma AG dar au anuntat ca vor fi folosite mai mult pentru AA. Citit printre randuri inseamna ca nu se prea are in vedere AG. Are sens avand in vedere ca vor sa conserve cata viata operationala mai au structurile, mai ales ca nu sint C/D.
“In military tactics, close air support (CAS) is defined as air action by fixed or rotary-winged aircraft against hostile targets that are close to friendly ground or naval forces, and which requires detailed integration of each air mission with fire and movement of these forces”
Deci nu este vorba despre interdictie aeriana, si nici despre ” battlefield air interdiction” si daca ma uit la principalii competitori pe partea de CAS actuali A 10 Thunderbolt si Su 25 Frogfoot o sa observ in primul rand Tunuri de bord de 30 mm cu proiectile cu uraniu saracit sau alte materiale de o densitate inalta (ceea ce la IAR 99 C Soim nu este cazul)
Rockets:
4× LAU-61/LAU-68 rocket pods (each with 19× / 7× Hydra 70 mm rockets, respectively)
4× LAU-5003 rocket pods (each with 19× CRV7 70 mm rockets)
6× LAU-10 rocket pods (each with 4× 127 mm (5.0 in) Zuni rockets)
Missiles:
2× AIM-9 Sidewinders air-to-air missiles for self-defense
6× AGM-65 Maverick air-to-surface missiles
Bombs:
Mark 80 series of unguided iron bombs or
Mk 77 incendiary bombs or
BLU-1, BLU-27/B Rockeye II, Mk20, BL-755[166] and CBU-52/58/71/87/89/97 cluster bombs or
Paveway series of Laser-guided bombs or
Joint Direct Attack Munition (A-10C)[167] or
Wind Corrected Munitions Dispenser (A-10C)
Other:
SUU-42A/A Flares/Infrared decoys and chaff dispenser pod or
AN/ALQ-131 or AN/ALQ-184 ECM pods or
Lockheed Martin Sniper XR or LITENING targeting pods (A-10C) or
2× 600 US gallon Sargent Fletcher drop tanks for increased range/loitering time.
Cu mentiunea ca tot ceea ce este racheta neghidata incepe sa fie perimat si cu riscuri majore pentru platforma.
Deci ce ramane sunt rachetele ghidate si….bombele la care deja ai facut referinta in articol.
La bombe ghidate nu cred ca IAR 99 C Soim va putea sa dispuna vreodata de mai mult decat Opher-ul actual de pe LanceR si care cred ca deja este integrat.
La capitolul rachete Brimstone este mult mai mult decat un Spike ER pe steroizi, si are avanteje majore inclusiv fata de racheta din care a evoluat Hellfire:
2 aspecte mi-au retinut atentia:
Operational
range
Brimstone I:
20+ km (12+ mi) from fixed wing, 12 km (7.5 mi) from rotor wing
Brimstone II:
60+ km (37+ mi) from fixed wing, 40+ km (25+ mi) from rotor wing[3][N 1]
Speed Supersonic (~450m/s)
1.raza de actiune de 20 de km atunci cand o lansezi de pe un avion ceea ce inseamna o raza efectiva de 15-16km imptriva tintei mobile, coroborat cu viteza supersonica.
2.eficienta incarcaturii mai buna decat la AGM 65 Mawerick in cazul tancurilor moderne.
3. masa rachetei de 48.5 kg ceea ce o face integrabila pe o plaftorma cu maximul de acrosaje in jurul valorii de 1000 de kg si care trebuie sa care si 2 rachete aer-aer.
E evident ca vorbim de doua aspecte complementare ale CAS, tu de partea antitanc iar eu de AG. Postarea a plecat de la intentia de a folosi LGB pe IAR-99, implicand misiuni AG, nu stiu sa existe vreun plan similar pentru rachetele antitanc, e posibil ca Puma cu Spike sa fie considerate destul de bune deocamdata.
Daca se vrea folosirea LGB de pe IAR-99, atunci e necesar un kit similar Umbani, bombele preluate de pe Lancer nu ajuta. Daca se doreste lansarea de rachete antitanc atunci e alta discutie si intr-adevar ceva similar Brimstone ar fi interesant datorita dimensiunilor si performantelor, mai putin a pretului. Din nou, nu stiu de vreo intentie in acest sens.
Referitor la Brimstone, ce nu se specifica e de la ce altitudine si viteza se obtin performantele alea (pentru lansarea din elicopter inteleg ca trebuie sa fie o viteza sub 400km/h, cum ar fi normal).
Cand am spus “Spike pe steroizi” m-am referit strict la efectul la tinta (antitanc), similar datorita tipului de incarcatura de lupta si a greutatii, nu la performantele dinamice ale rachetei care evident sint mai bune sau la sistemul de ghidare.
Din pacate la partea de bombe cred ca doar SDB-urile s-ar califica datorita masei si razei de actiune care scot oarecum IAR 99 C din zona periculoasa a sistemelor mobile si MANPADS-urilor.
Sincer oricum nu il vad deloc bine pe un IAR 99 C pe steroizi atacand intr-o zona aparata de Pantsir S1 sau Thunguska.
E clar ca IAR-99 in rol CAS ar fi o solutie de avarie, platforma avand limitari serioase asa ca nu prea vei gasi munitie care sa se potriveasca perfect, ce e deja pe piata e gandit pentru alte platforme mai serioase.
SDB e o solutie care poate fi luata drept exemplu insa in varianta existenta acum se bazeaza pe viteza si altitudine pentru a atinge performantele alea. Spice e buna dar scumpa (recunosc si israelienii).
Deci ar cam trebui sa fie proiectat ceva nou, eu am ales Umbani ca model pentru ca are cam toate elementele necesare (senzori ieftini, aripi, motor) insa ar trebui scalata la dimensiunile si performantele de care e capabil IAR-99.
Costa ceva dezvoltarea dar e un proiect nici prea-prea, nici foarte-foarte: destul de avansat incat sa fie un pas inainte dpdv tehnologic, destul de nou incat sa aiba si sanse la export dar nu atat de complex incat sa fie prohibitiv de scump.
Maximum ce se poate scoate din IAR-99 pentru AG, doar din elemente existente deja in tara fara sa fie dezvoltat ceva nou sau import, ar fi doua LGB-uri + doua rezervoare suplimentare, nu stiu insa care ar fi viteza si autonomia care ar rezulta.
Cat timp nu da nas in nas cu vreun sistem AA, ca e Igla, Tunguska, Pantsir, Tor, Kub/Buk si restul, probabil ca ar face ceva.
Pardon cred ca si Spice s-ar califica la bombe concurente pentru SDB, varianta de 113 kg din brosura producatorului….
[…] numai romanii se gandesc la utilizarea avioanelor de antrenament pentru misiuni de atac la sol/CAS, oarecum de inteles din cauza lipsei de alternative dar chiar si unii mai bine dotati ar avea […]
[…] Umbani / Al-Tariq face cu ochiul si altora. E randul sud-coreenilor sa o evalueze pentru integrarea pe avionul de antrenament si atac usor […]