February 28th, 2015 
admin 
Hawk Mk132 – Sursa: BAE Systems
Nu numai romanii se gandesc la utilizarea avioanelor de antrenament pentru misiuni de atac la sol/CAS, oarecum de inteles din cauza lipsei de alternative dar chiar si unii mai bine dotati ar avea intentii in privinta asta.
In cadrul Aero India 2015, desfasurat luna aceasta, a fost anuntata decizia indienilor de a studia fezabilitatea folosirii pe avioanele de antrenament Hawk a armamentului integrat initial pe Jaguar.
Pentru acest contract indienii sint in negocieri cu producatorul BAE, munitiile care vor fi integrate pe Hawk fiind cel mai probabil bombe ghidate laser, rachete aer-sol APKWS (similare STAR-80L) dar si rachete aer-aer ASRAAM.
Cel mai probabil Hawk nu va inlocui complet venerabilul Jaguar in rolul de avion de bombardament, fiind cel mult o alternativa usoara, indienii fiind pregatiti pentru o modernizare majora a Jaguar, inclusiv o remotorizare.
La acelasi targ international, firma israeliana Rafael a expus Spice-250, un kit cu aripi pentru bombe de 113kg, derivat din mai cunoscutele Spice-2000/1000.
Rafael Spice-250 – Sursa: IHS/James Hardy via indiandefensenews.in
Spice-250 este un concurent pentru Raytheon SDB II, ambele bombe fiind capabile sa loveasca tinte in miscare, fiind diferentiate de senzorii folositi: in timp ce Spice merge pe o combinatie INS/GPS/CCD/IR(?), Raytheon a optat pentru un cocktail exotic INS/GPS/IR(bolo)/SAL/MMW.
SDB II – Sursa: defensetech.org
Tot luna aceasta, SDB II a efectuat cu succes si ultimul test inaintea aprobarii de intrare in productia de serie, scenariul testului implicand lovirea unei tinte mobile.
Cat despre Spice-250, israelienii au anuntat ca au deja un client international, ca de obicei refuzand sa dea detalii exacte, insa precizand ca bomba este in curs de integrare pe avioanele F-16 si F-15 din dotarea IAF, pe viitor urmarindu-se si integrarea pe avioane usoare de atac la sol.
Posted in
Hawkul este totusi ceva mai avion decat parliciunea de “99, care in afara rolului de trainer nu prea mai are ce face orice am zice noi.
Poate ca -99 o sa se faca si el mare.
E adevarat ca sint (foarte) putine sanse sa se miste ceva in directia aia asa ca deocamdata ne uitam la ce au facut altii, poate invatam ceva.
Umbla vorba ca M 346 alea israeliene au primit si radar derivat din Elta 2032 El/M asa ca orientarea spre bombe de dimensiuni reduse a fabricantilor israeleni nu mi se pare deloc intamplatoare.
In plus fiindca tot exista o serie de clienti care se cnfrunta cu tot felul de miscari insurgente si “teroriste” nu este neaparat nevoie de mase ale bombelor foarte mari, cele de 100+ kg fiind mai mult decat suficiente.
Sa tinem cont ca inca sunt clienti ai Elbit care folosesc F 5 si MIG 21 (Romania)ca platforme si sunt oarecum limitati la masa maxima a acrosajelor…..
Piata pentru Spice-250 sau SDB ar cam fi, ramane de vazut si pretul, asta e partea mai sensibila.
Nu e de mirare orientarea israelienilor, au stiut dintotdeauna de unde se poate scoate un ban. Spre deosebire de romani care incearca sa agate pe IAR-99 LGB-uri Mk82 in loc sa incerce ceva similar. Daca pentru STAR-80L s-a putut colabora cu Elbit (pentru kitul de ghidare), nu ar fi imposibil de facut acelasi lucru si pentru bombele de aviatie de 100kg.
De fapt Elbit a colaborat cu noi pentru STAR-80L, produsul fiind obtinut in interesul acestora, in colaborare cu Elmec. Altfel nici nu ar fi existat varianta asta.
Daca initiativa a venit din partea lor atunci mai coboram un pic stacheta asteptarilor. Totusi o colaborare e bidirectionala si e o portita (intre)deschisa spre alte domenii, unul din ele fiind cel de fata. Interesul ar trebui sa fie al MApN si ei sa aiba initiativa desi, daca ar fi o companie adevarata, Romarmul ar putea considera asta ca investitie. Nu e cazul deci mai asteptam.
In fine, eu asa am inteles destinatia STAR-80L.
MApN nu stiu sa fi avut un interes manifestat pentru sistemul asta. Acum, ca s-au ocupat sa-l testeze si pe IAR-330 Puma Socat, dupa ce initial fusese inclus in turela demonstrator alaturi de CA-94/95M, pe platforma TABC-79, poate o aparea si un interes local.
Ce se mai aude de IAR DT/XT? Stie careva ceva noutati? 🙂
lasand la o parte alte aspecte aveti putin in vedere urmatoarele:
– puncte de acrosare: IAR-99 = 5, M-346=9, deci un coef de 1.8 in favoarea lui 346
– sarcina utila maxima: IAR-99=1000kg, M-346=3000kg, coef=3 in favoarea lui 346
– raza de actiune: IAR-99=1000km, M-346=2000km deci poate acoperi potential o suprafata de 4 ori mai mare. N-o sa pun 4 dar un coeficient de 3 tot are in favoarea lui M-346.
Daca obtinem coeficientii obtinem 3x3x1.8=16.2. Bineinteles asta nu inseamna ca un 346 poate face treaba a 16 IAR-99 dar in orice caz e net superior si cred ca nu se poate aplica aceeasi reteta la IAR-99. Adica pur si simplu M-346 are rezerva pt. CAS in timp ce 99 nu are din simplu motiv de dimensiuni si sarcina utila mici. Cred ca de la un punct incolo e pur si simplu daunatoare exagerarea asta in a sustine un produs doar pt. ca-i al nostru si tinem la el. IAR-99 a fost gandit ca trainer clasic si trainer a iesit.
Treaba cu bombele mici si inteligente are farmecul ei pana la un punct acestea fiind foarte scumpe si trebuind folosite cu chibzuinta. Iar daca vbim de bombardamentul selectiv contra unor forte de tip insurgenta cred ca mult mai eficiente decat platformele “fast jet” sunt aparatele de transport modificate fie dronele MALE. Adica aparate care pot sa se invarta in cerc si 5-6 ore daca e nevoie sau mai mult si sa atace tinte de oportunitate atunci cand apar, sa execute “no driving zone”, samd. Culmea ca Romania chiar are solutii in directia asta avand la dispozitie aparatele C-27 pt. care italienii deja s-au efortat si au pus la punct atat varianta MC-27 Praetorian de atac la sol cat si EC-27 JEDI de razboi electronic si care in misiuni contrainsurgenta pot actiona in tandem. Care variante de fapt sunt kit-uri modulare care pot fi cumparate ulterior si montate pe aparatele existente atunci cand e nevoie de ele.
Bineinteles ca cele doua aparate nu se pot compara la modul serios, diferenta intre ele e prea mare. Fara o reproiectare din care sa ramana doar numele, e greu de scos din -99 un avion CAS valid.
Insa trebuie inceput de undeva si ideea cu bombele inteligente era doar un exemplu din ce se poate face, nu exceptional dar mai bine decat acum. Poate ca DT/XT-ul nu e nici el decat un pas in directia potrivita, nu o solutie finala, pentru ca ar suferi aproximativ in acelasi puncte ca si -99.
Cred ca sustinerea -99 are legatura mai mult cu baza industriala care, inca, mai exista. Si refolosirea IP-ului. Practic se incearca sa se sustina, anemic, ceea ce e la indemana. Insa nu cred ca cineva te poate contrazice in legatura cu (ne)potrivirea -99 cu CAS-ul.
Ref. la MC-27, nu cred ca e o solutie pentru Romania, asa cum ar fi pentru Afganistan, de exemplu. In orice scenariu posibil, “insurgentii” nostri ar fi mai bine dotati decat ai lor. De fapt ar fi chiar mai bine dotati decat militarii nostri. Dar asta e alta problema.
admin: daca te gandesti la ce ma gandesc si eu cand vorbesti de “insurgenti”, adica la omuletii verzi si verisori de-ai lor, la “localnici” de la granita cu China, samd. poti face doar in conditii de eliminare a antiaerienei grele prin misiuni SEAD intense. Daca ei apuca sa desfasoare Pantsir-urile, BUK-urile, TOR-urile, S-300, samd. nici nu prea mai conteaza daca trimiti F-15E sau A-10 sau IAR-99 daca planuiesti sa le trimiti fara protectie sau fara curatenie SEAD facuta inainte. Daca pe de alta parte ai SEAD atunci amenintarea probabila raman rachetele cu ghidaj pasiv, IR, ceea ce te obliga sa duci multe misiuni la peste 6000m. De acolo ideea cu MC-27…care nu zic ca e ideal dar spun ca e mai putin defectuoasa decat cea cu IAR-99 care e lipsita de sanse. Au facut baietii de la INCAS randari f frumoase cu 2 bombe dirijate sub aripile DT-ului + inca 2 chestii pe piloni externi dar mi se par doar desene. Pt. ca in realitate daca pleci la CAS mai ai de luat cu tine doar pt supravietuirea avionului:
1. container de iluminare – 200kg
2. container de bruiaj – 2-300kg
3. macar o racheta pt. autoaparare 80-100kg. Si uite ca deja din sarcina utila maxima de 1000kg am consumat 550-600kg si 3piloni si inca n-am agatat nici o bomba.
Ramanem cu 450-400kg si 2 piloni pt. 2 bombe JDAM de 500lbs sau 6 Brimstone antitanc (par multe dar sunt eficace doar antivehicul avand un focos mignon de doar cateva kg, impotriva fortei vii imprastiate sunt egale cu 0). Si deja avem de decolat cu masa decolare aproape de maxim doar cu combustibil intern. Si n-avem posibilitate de realimentare in zbor. Oare cat de departe ajungem si cat putem sta in zona tintei? Si asa incepe sa para mai eficient aparent bizara solutie a MC-27-ului.
Ref. la asta cu facem ca sa dam de lucru industriei e o gresala monumentala, de 25 de ani binomul stat-intreprindere de stat constituie un cerc vicios, n-avem nici macar o singura “poveste de succes”. Singurele intreprinderi care au supravietuit sau chiar prospera sunt cele care s-au desprins de statul roman si de comenzile lui. De 25 de ani e aceeasi poveste. E enorm 25 de ani! Aviatia mondiala in sine are doar 110 ani! E un sfert din viata aviatiei ca fenomen tehnic in care oamenii astia incearca sa demonstreze nedemonstrabilul, au avut toate ocaziile sa arate ce pot si au dat-o in bara, nici macar n-au reusit sa se organizeze intr-o entitate juridica functionala care sa integreze productia cu un minim de proiectare sau invers.
Nu spun ca IAR-99 e un avion slab, din contra, desi nu e nici extraordinar. Doar ca niste oameni incearca sa faca niste chestii imposibile. Daca m-ar intreba pe mine ce i-ar trebui lui 99 ca sa aibe o sansa la viata atunci aia nu e nu stiu ce racheta fermecata de peste mari si tari ci pur si simplu o “loganizare”:
– asocierea cu un mare producator serios care sa asigure in primul rand garantia calitatii si fiabilitatii produsului, a pieselor de schimb, mentenantei, scolarizarii, samd, samd si nu in ultimul rand promovarea pe pietele tinta, fie ca el ar fi BAe Systems, Raytheon, samd, samd
– un program serios si garantat de testare si evaluare a aparatului pt. ca acesta sa poata sa se prezinte cu sanse la licitatii internationale
– ramanerea intr-un pret decent
– o aducere la zi a capacitatilor (aparatura de bord, armament acrosat, samd) dar fara a sari calul pt. a nu iesi din gama de trainere “low cost”
Nimeni nu se poate gandi ca vei bombarda Kremlinul cu o avioneta precum -99.
Totusi CAS ar insemna aruncarea cu precizie a unei (sau mai multor) bombe, relativ aproape de trupele proprii. Se poate presupune ca avionul nu va zbura prea mult in spatiul controlat de inamic ci mai mult deasupra propriului teritoriu.
Atat timp cat se va apropia la inaltime foarte mica si va putea lansa munitia de la o distanta de peste 50-60km, ar avea o sansa buna impotriva oricarei aparari AA mobile din lume. Ideea e sa si lovesti tinta si asta e partea dificila.
O idee de configuratie pentru -99 CAS, nu stiu ce au (avut) ei de gand, ar fi evident cu rezervoarele de combustibil pe pilonii interiori, un container ECM pe cel ventral si doua bombe pe pilonii exteriori. Atat timp cat se va putea mentine greutatea bombelor sub 250kg, incluzand sistemul de ghidare, kitul de aripi si motorul racheta, ceea ce e dificil dar nu complet imposibil, ar fi o posibilitate.
Containerul de iluminare nu e necesar, de fapt ar fi contraindicat, nu e de dorit ca -99 sa fie destul de aproape pentru achizitia tintei. La fel, daca ajungi sa ai nevoie de rachete aer-aer, ai pierdut deja. Desi parca -XT/DT era prezentat la un moment dat cu lansatoare la capatul aripilor. Nu stiu insa cat de dificila ar fi modificarea si care ar fi implicatiile asupra celorlalte caracteristici.
Problema cu fabrica de la Craiova e ca nu a fost privatizata in anii ’90, cand inca mai avea obiectul de activitate. S-a ratat momentul ala si se plateste acum pentru asta. Evident ca pomparea de bani publici nu e o solutie, nici macar pe termen scurt. Au nevoie de un debuseu si fie zona MRO, fie avioanele de agrement sau cele fara pilot ar putea fi solutii.
Loganizarea e inca o varianta, s-ar pleca dintr-o piata a trainerelor “ieftine” sufocata de oferte (doar in Europa ar fi M345, Hawk, L159, lasand M346 la o parte) si s-ar migra spre una ceva mai aerisita.
Problema e ce producator ar fi interesat de Craiova si de ce. Concret, cei de la Craiova nu pot aduce decat niste facilitati de productie cu tehnologie invechita. Oricat de ieftine ar fi salariile, trebuiesc puse in balanta costurile cu reutilarea si recalificarea personalului. Asta in conditiile in care in lume e excedent de capacitate de productie.
Metodele de productie au progresat si se pot realiza mult mai multe lucruri, intr-un timp mai scurt, la calitate buna si deci costuri mici cu tehnologia moderna pe care ceilalti o au deja.
Trebuie gasit un Renault dar mai intai trebuie gasita o piata pentru ce s-ar produce acolo, asa cum au facut si francezii (si la ei a fost un pariu riscant, chiar si la momentul ala de expansiune, probabil acum altfel ar sta lucrurile). Deocamdata nu prea se vad idei/concepte/proiecte in sensul asta. O exceptie ar fi Scorpionul Textron dar si el trebuie sa mai creasca pana sa devina cu adevarat util. E nevoie de un proiect nou dar, mai inainte, de un caiet de sarcini facut de cineva cu experienta in industrie.
Eu cred ca cea mai buna masura ar fi privatizarea IAR Craiova cu cei de la Alenia asta sa fie offet-ul(daca o mai vor) si producerea de 16-24 de M 346 din kit-uri. Apoi inglobarea IAR Craiova in industria internationale de subansamble va face ca sa pastram o industrie aeronautica adevarata si functionala stabila financiar.
Astazi politicienii isi aduc aminte de Craiova doar cand vin sa ia voturi in rest fiecare viseaza la parcelele de acolo ca sa le integreze in afaceri imobiliare.
Cred ca nu este nici timpul si nici nu suntem suficient de copti pentru a produce cu succes un avion trainer/light attack din generatia noua.
… si nu avem nici banii necesari.
Cat despre M346, mai intai trebuie sa le poti cumpara la pretul de fabrica (la bugetul actual al MApN e deja SF). Apoi sa ai si banii pentru localizarea productiei sau asamblare. Investitia in localizare/reutilare/scolarizare se poate numi oricum, transfer tehnologic/licenta/offset dar trebuie balansata cu ce s-ar castiga, daca ar exista vreo perspectiva dupa contractul initial. Daca nu exista nimic, atunci calculul e simplu.
Reconversia sau mai bine zis diversificarea productiei de la Craiova e insa o solutie buna, inclusiv pentru subansamble si reparatii la avioane civile.
@ Admin – banii necesari se pot gasi prin creditare, sau esalonare plati perecum s-a procedat la Spartane. Depinde de Romania cum isi negociaza aceste aspecte financiare ale contractului.
Problema Romaniei nu e lipsa de lichiditate ci insolventa. Creditul poate fi folosit doar pentru rezolvarea primeia nu si celei de-a doua probleme.
Daca nu ai acum bani sa cumperi ceva, de ce crezi ca vei avea in viitor, atunci cand va trebui sa platesti dobanda, chiar si esalonat (platile se pot face si ele esalonat deci creditul nu rezolva decat partial problema asta)? Veniturile la buget nu se vor imbunatati in viitorul previzibil. Oricum, asta e chiar o discutie offtopic.
@ Admin – nu cred ca este deloc offtopic problema financiara – ca sa integrezi ceva pe IAR 99 C Soim costa, asa cum recunosti si tu si ti-a scris in detaliu si Stelian problema este data in primul si in primul rand de platforma care are limtari majore.
Daca nu vrem sa avem avioanele in zona de lupta si sa traga cu Brimstone dupa tine clare si precise vehicule blindate, tancuri etc. ttebuie integrat in intreg sistem fie ca vorbimde Spice fie ca vorbim de SDB-uri.
Problema noastra vine si din faptul ca pentru a folosi sdb-uri sau echivalentul lor ai nevoie de cercetare la sol si de coordonate precise pe care sa le introduci in sistemul de navigatie al bombei, ofiteri de dirijare a focului si sisteme la sol de iluminare laser….cam multe probleme de pus la punct.
Deci tot o gramada de bani…
Acum referitor la “nu sunt bani” Afacerea F 16 MLU ne cam costa un pic peste cea ce am scontat si ajunge la vreo aproape 800 milioane de dolari esalonati pe vreo 3-4 ani….existau variante de fianantare de la concurenta cu plata pe 10 ani.
Sa nu imi spui ca este mai usor sa platesti 200 -300 de milioane pe an in loc de 100+ milioane pe an ca nu imi vine sa cred.
Problema noastra deriva din deciziile su mai bine spus indeciziile CSAT si a clasei politice si a lipsei de perspectiva clare, practic nu avem un obiectiv SMART nici in RoAF nici in Armata Romana.
Bineinteles ca toate costa, sistemul trebuie pus la punct, nu numai munitia respectiva. Totusi costa mai putin decat un proiect de avion nou. Dar sa nu se interpreteze gresit: toata lumea e de acord ca -99 e depasit si nepotrivit in rol CAS. Intrebarea e ce se poate face cu costuri (relativ) minime pentru a obtine un rezultat ceva mai bun decat ce e acum. Daca e posibil. Alternativa, si ea pe masa, ar fi sa se renunte complet la idee si, cum F-16 se aude ca va face mai mult politie aeriana, aviatia sa nu mai aiba practic rol de atac la sol. Si sa cautam alte variante (artilerie/MLRS, etc).
Discutia off-topic se referea nu la constatarea lipsei de finantare ci la motivul ei, discutia riscand sa deraieze complet.
In practica, sint cam 100 de milioane de euro alocati anual pentru inzestrare. Oricum i-ai aduna, imparti si extrage radacinile, tot cam 1 miliard la zece ani vine. Din motive care sint offtopic, atat isi permite Romania sa aloce pentru dotare in fiecare an, prioritatile fiind altele.
Daca iei imprumuturi, iei din miliardul de peste 10 ani, care nu va mai fi 1 miliard, ci ceva mai putin. Suma totala avuta la dispozitie pentru inzestrare ramane insa aceeasi, minus dobanzile. Daca cheltuiala respectiva ar fi facuta o singura data, ideea imprumutului ar merita considerata ca un efort singular. In realitate cheltuielile pentru aparare trebuiesc facute constant si deci sa fie sustenabile. Nu poti face cate un efort de genul asta in fiecare an, luand din banii de peste 10 ani. In 10 ani bugetul MApN se va duce doar la plata imprumuturilor si va fi 0 pentru achizitii noi (asta deja s-a intamplat in cazul Spartan + F-16).
Sigur, imprumuturile se pot rostogoli dar pe langa aspectul moral, dubios in cel mai bun caz, ramane cel financiar: odata scapate din frau imprumuturile nu prea mai pot fi aduse sub control. Putem sa-i intrebam pe greci ca si ei au facut achizitii de tehnica militara tot din imprumuturi. Si nici ei nu si-au propus initial sa ajunga neaparat in faliment. Dar s-a intamplat.
Referitor la achizitia F-16, marea problema a fost lipsa de transparenta a intregului proces. Nici pana acum nu avem o comparatie oficiala a ofertelor, intr-un document publicat de MApN. Nu numai dpdv financiar (pret/imprumut/dobanda) ci si tehnic. Un document care sa contina totul, oficial, autentic. Cea mai mare achizitie de tehnica militara din ultimii 20 de ani ar fi meritat, zic eu. Tot ce se stie, e mai mult din presa si are credibilitate scazuta. Nici macar contractul semnat nu e cunoscut in detaliu.
Pai cam asta au afirmat si cei de la INCAS…IAR DT/XT e doar o platforma de testare a echipamentelor, nu un produs finit gata de scos pe piata. Nu cred ca isi face cineva iluzii vis a vis de posibilitatea ca acel ‘bot de rata’…ciorba reancalzita are vre un viitor in aviatia romana! El poate fii un precursor a unui viitor avion de antrenament si CAS, dar nu un produs final. Ceea ce nu am inteles eu, e faza cu motorul….nu trebuia un motor mai puternic, daca tot se au in vedere/se preconizeaza alte dimensiuni pentru varianta finala a viitorului avion? 99-le si-a facut treaba la viata lui, iar daca ne gandim ca a fost proiectat pentru antrenament ca capacitati secundare de CAS, consideram pretentiile conforme cu performantele pentru anii 90. 93-iul era vioara I pentru CAS! Poate nu ar strica sa ramanem cu o varianta modernizata de IAR 99 pentru antrenament si sa ne focusam pe o varianta dedicata de CAS, bimotor, asa cum am avut odata 93-iul. Un fel de Tornado al zilelor noastre si provocarilor actuale!
Stelian, comparatia IAR-99 cu M-346 nu are sens.
IAR-99 este mai degraba din aceeasi categorie cu M345 HET (fost M 311), sau hai sa zicem undeva in gama, iar daca e sa comparam cu un aparat din aceeasi perioada, ca si conceptie, si liga, cel mai potrivit ar fi MB-339:
http://en.wikipedia.org/wiki/Aermacchi_MB-339
Nici macar cu BAE Hawk nu se poate compara, fiind destinat sa fie o alternativa locala si ceva mai moderna la L-39 Albatros.
@marius z, inaintea postarii mele se v-bea de intentiile Israelului visavis de bombele usoare de mare precizie si integrarea lor pe M-346. De aceea am facut comparatia. De acord, IAR-99 e comparabil cu M-345. Altul frumos si destept dar fara noroc in viata. Desi e de familie buna spre deosebire de ’99. Ambele sunt trainere pure iar lumea cauta acum avioane polivalente.
[…] cu raza scurta sau arme ghidate e calibru mai mare (Denel Umbani, AGM-130A, AASM, respectiv kit-uri de bombe Spice-250 si Raytheon SDB II ), ceea ce presupune si integrarea unor senzori IR/LASER in fuselaj, pentru a nu afecta numarul […]