Cu precizia unui ceas elvetian, iminenta atribuire a unui contract semnificativ este vestita de actiuni de lobby. Ultima dintr-un sir de asemenea actiuni recente este vizita Secretarului Apararii din Marea Britanie, Michael Fallon.
Dar sa-i lasam pe britzi sa se exprime cu cuvintele lor:
“At a time when Romania has committed to increase defence spending to 2% of GDP by 2017, the Secretary of State for Defence was keen to promote UK industry interests and position the UK as a partner of choice for future Romanian procurements.”
Si mai precis, in caz ca plebea nu a inteles, pentru a nu lasa vreo urma de indoiala asupra obiectivului:
“The UK is seeking to help Romania modernise and reduce reliance on Russian legacy equipment through the Type 22 frigate upgrade programme which will enable the nation to further its military capability and increase its standing within NATO.” Sursa: gov.uk
Cel putin asa aflam si care sint competitorii, procesul avand pana acum transparenta obisnuita.
Dintre echipamentele interesante pe care care Marea Britanie le promoveaza in mod asiduu in ultimul timp merita de mentionat radarul naval multifunctional Type 997 (BAE Artisan) si rachetele anti-aeriene cu raza scurta CAMM.
Radarul Artisan Type 997 e destinat a inlocui actualul radar Type 996 al fregatelor T23 si a dota viitoarea clasa T26. Asta inseamna ca, prin comparatie, combo-ul Type 967/968 de pe T22R ar fi cu doua generatii in urma fata de tehnologia actuala.
Artisan isi va adauga in CV si navele de asalt amfibiu si cele doua portavioane britanice aflate inca in constructie.
E un radar multifunctional in banda S (E/F), cu o arhitectura PESA traditionala (pentru tarile cu apa calda), pozitionat in piata ca fiind relativ ieftin. Asta insemnand “mai ieftin decat Sampson-ul AESA“, nu ca Romania si-l pemite in orice conditii.
CAMM a prins deja doua contracte externe, in Brazilia si Noua Zeelanda (programul ANZAC despre care am scris deja aici), va fi destinat inlocuirii Sea Wolf de pe aceleasi fregate T23 si dotarii viitoarelor T26 ale Marii Britanii. Apare ca o miscare generala in UK tranzitia spre Artisan + CAMM pentru majoritatea navelor care nu sint dedicate AAW (adica T45).
Desi un produs MBDA, este promovat agresiv inclusiv pentru utilizatorii sistemelor VL de productie americana, folosind canistre-adaptor, sistem descris aici. Sistemul de lansare “rece” il face relativ simplu de instalat la bordul navelor care nu au fost prevazute cu VLS precum si pe platforme mobile terestre.
Atat Artisan cat si CAMM sint doua alternative interesante la ofertele aflate pe piata de mai mult timp, de fapt mai bune decat multe dintre ele si meritand a fi luate in considerare, insa trebuie luat in calcul si faptul ca au fost proiectate dupa cerintele britanice, poate nu cele mai relevante pentru Marina Romana. Oricat de tentat ar fi ca T22R sa fie similare in anumite privinte cu T23 modernizate si viitoarele T26, probabil ca se pot gasi solutii si mai potrivite.
Ca o paranteza, mai aflam si ca:
“As an indication of the strength of our relationship, I am pleased to announce that a Royal Navy Type 45 Destroyer will be visiting Romania in the autumn.”
Cateva Tornado GR4 stationate la Constanta ar fi fost mult mai folositoare dar beggars can’t be choosers. Poate ca vor sa se laude cu tehnica navala britanica de ultima ora. Asta inseamna ca vor veni inainte sau dupa atribuirea contractului pentru T22R?
Paranteza inchisa.
Cat despre subtila mentiune a faimoaselor de acum procente din PIB destinate Apararii, probabil ca vizita a avut si scopul de a verifica de la sursa daca zvonurile referitoare la existenta finantarii pentru modernizarea T22R sint reale, nu ca legenda celor 2% din PIB alocati MApN.
Banii, se stie, sint ochiul dracului si britanicii, ca buni crestini, sint gata sa ajute la inlaturarea lucrului diavolesc din buzunarul romanilor.
Brilliant.
As fi preferat ca in loc sa bagam banii in modernizarea fregatelor sa fi investit in ceva mai mic, pana in 2000 tdw, fie dezvoltand ceva pornind de la structura Tetal II, fie un Sa’ar S-72 sau S-85, fie ceva cu Damen, ca tot ii avem la Galati.
Pentru mine, ideea de a folosi o nava de 5000 tdw, cu cca 260-270 oameni, pentru a cara 8 rachete antinava mi se pare total exagerata pentru conditiile din Marea Neagra. Numai ideea ca, daca ti-o pocneste un Onyx, Klub sau P-500, trebuie sa trimiti vreo 200 de telegrame de condoleante ar trebui sa-i faca pe ai nostri sa se gandeasca mai bine.
Dar, cum ei nu gandesc prea mult, va trebui sa ne multumim cu solutia modernizarii 22-urilor, sperand ca nu ne va usca de bani si ca, macar de data asta, partea de offset va fi consistenta si va fi APLICATA INTEGRAL.
Revenind la ce propun britanicii, radarele par OK, daca zic la le folosesc pe cele mai noi nave ale lor.
In privinta rachetelor antiaeriene (CAMM) sau Sea Ceptor, sper ca macar sa luam varianta ER si lansatoare verticale Mk 41 – Tactical.
Ca performante (cel putin declarate) rachetele par OK, in special pe partea de contracarare a atacurilor de saturatie.
Achizitionarea lansatorului Mk41-Tactical ne-ar permite o mai mare flexibilitate pentru ca le putem folosi atat pentru rachete antiaeriene cat si antinava, fara sa mai punem Harpoanele pe punte.
In plus, daca treaba nu merge bine cu CAMM sau cu furnizorul, Mk41 poate lansa si ESSM.
Concluzionand, nu ar fi cea mai proasta solutie dar sa vedem costurile si partea de offset.
Totusi T22 sint nave anti-submarin (e mai important decat pare) si, intamplator sau nu, pana la refacerea flotei de suprafata de Rusiei, de asemenea nave ar fi nevoie. Desi au si calitati certe, nu trebuie uitat ca la cumpararea T22 s-a primit spaga deci motivele pentru care nave de 5.000 de tone sint folosite de Marina Romana pe post de corvete nu trebuiesc cautate in caracteristicile lor tehnice.
Tetal II ar fi fost o evolutie interesanta, care ar fi mentinut ceva din experienta in proiectare pe care Romania abia incepea sa o acumuleze in anii ’80. Fuse si se duse, e de domeniul trecutului acum.
Cat despre transferul de tehnologie se pare ca exista macar intentia de a face ceva in zona CMS-ului. Daca ar insista si pe o colaborare in zona senzorilor, modernizarea celor doua T22 ar putea fi un pas bun. Dar totul costa si va trebui bugetat ceva in plus si pentru asta.
Varianta britanica nu e cea mai proasta dar poate ca nici cea mai buna, dpdv tehnic. Dar intra la socoteala si partea financiara si chiar preferintele spre o solutie sau alta a celor din Marina. Despre astea nu stim foarte multe, doar ipoteze asa ca e greu de spus.
Mk41 are sanse foarte mici de a fi achizitionat: daca se merge pe solutia britanica atunci nu e necesar si, desi cum ai spus si tu, ar oferi o flexibilitate mare, costul ar fi mare si greu de justificat in cazul ala. Si daca ar fi tehnic posibil sa fie instalat la bord (si asta nu e deocamdata cert), modificarile necesare ar fi substantiale si costisitoare. Mk41 nu poate fi instalat decat sub punte si nu e clar daca exista spatiu liber. Prin eliminarea SeaWolf s-a creat ceva spatiu dar e exact in zonele unde nu se pot monta VLS-uri. Sint si alte solutii, mai ieftine si care ar da rezultate similare.
Avand in vedere ca, la un anumit moment, ai nostri le solicitasera americanilor colaborarea pentru o upgradare a 22-urilor pentru a le integra in sistemul Aegis (cu Mk-41 versiunea Strike, cea mai mare), banuiesc ca exista spatii unde sa poata instala macar doua blocurix8celule Mk-41 Tactical, fie unde se afla lansatorul SeaWolf de la prova fie undeva in fata catargului prova, unde sunt Harpoanele la Batch 3.
Doua blocuri ar insemna 32 CAMM plus 8 rachete antinava sau ASROC sau combinate. Trei blocuri deja ar fi prea frumos.
Acum sa vedem cum negociaza ai nostri, ce comisioane ofera britanicii….
Da, se pare ca aruncasera initial si un ochi la Aegis, sper sa le fi trecut intre timp. Nu inseamna neaparat ca era fezabil dpdv tehnic, la momentul ala se cerea acces la detaliile tehnice. Nu se stie daca erau siguri ca se poate sau urmau sa faca un calcul dupa ce ar fi primit informatiile. Deci nu se stie nici da, nici ba.
Instalarea unui VLS in zona lansatoarelor Harpoon de pe Batch III ar insemna o decupare mai generoasa plus o potentiala problema de greutate. Poate ca e fezabil dar cred ca toata lumea vrea cat mai putine modificari in zonele sensibile. Instalarea pe locul lasat liber de lansatorul SeaWolf de la prova ar fi mult mai buna, daca ar fi posibila, nu stiu daca exista spatiu disponibil acolo. De remarcat ca nici sud-americanii nu au instalat VLS-ul acolo si nici britanicii nu au trecut la SeaWolf VLS pe T22 deci ar fi niste indicii ca exista unele probleme. Insa cu bani faci orice, conteaza de cat dispui.
Pai banii nu ne-au scos niciodata afara din casa, mai ales la MApN, asa ca sunt sanse 95% sa fie un minim de modificari cu un minim de costuri, pe modelul F-16 A/B portugheze, unde desi costurile nu au fost foarte mici, pachetul este destul de sarac…
Cam asa suspectez si eu, va fi cautata cea mai ieftina solutie ca si cost upfront, cu mai putina prioritate data costurilor totale, pe durata de viata.
Nu ar fi foarte indicat dar, avand in vedere ca navele vor opera in Marea Neagra, bazinul vestic, cu posibilitate de acoperire aeriana cu avioane, elicoptere sau drone lansate de la litoral, as merge pe sacrificarea hangarului, instaland aici 3 sau 4 blocuri Mk-41 Tactical, nava ramanand doar cu helipadul pentru operarea elicopterelor/dronelor.
Nu stiu ce vor negocia ai nostri dar, in locul lor, as tine cu dintii de optiunea pentru MK-41 pentru ca aproape tot ce se construieste in domeniul rachetelor navale (cu lansare verticala) este facut pentru a putea fi lansat din Mk-41.
Sau modificat hangarul pentru a primi doar un elicopter si montate cate doua blocuri, in borduri, langa hangar….. acum nu mai pot opri 🙂 ))
Ar ramane T22 fara principalul punct de atractie: hangarul cat un stadion. Dar e si asta o solutie.
Am studiat mai bine pozele cu hangarul de la pupa si am constatat ca usile de acces sunt amplasate spre babord si nu pe centru. De fapt usa din tribord este exact pe centrul navei (se gasesc imagini de sus, cu pupa navei si hangarul). Asta inseamna ca se poate decupa frumos hangarul in babord pentru amplasarea a 1-2 blocuri Mk41, lasandu-se o singura usa de acces in hangar (eventual mai larigta spre babord).
In tribord hangarul nu se duce pana in margine, ramanand libere doua punti de trecere care ar putea fi utilizate tot pentru 1-2 blocuri Mk-41.
Ca sa nu iasa nava prea grea la pupa, putem ramanem cu doua blocuri (1 babord + 1 tribord)langa hangar si punem celelalte doua blocuri langa cosul navei, dupa modelul sud-american.
Sau pastram doua blocuri langa hangar si amplasam 8 Harpoane / NSM pe modelul Batch3.
Mai completam cu un Milennium 35mm pe hangar si un RAM in locul SeaWolf de la prova, munitie Dart, Vulcano si radar de dirijare a tirului pentru turela 76mm prova, contramasuri de toate felurile, sonar remorcat, Puma Naval cu torpile si sonobuoys, un Schiebel S-100 si deja vorbim alta limba …… deja am ajuns la vise 🙂 )
Totul e sa nu coste jumatate de miliard de Euro fiecare.
Eroule cu multa parere de rau trebuie sa te instiintez ca un Harpoon nu incape intr-o celula Mk 41 VLS.
Atunci ramanem cu 2×8 Mk-41 langa hangar si punem Harpoanele pe model Batch3. Poate revin baietii la ganduri mai bune fata de Harpoon Block III.
Indiferent de ce si cum/cu cine, important este ca aceste fregate sa fie modernizate! Acum este de vazut cat de frica le este de DNA….offset sau spaga? Modernizate in santierele noastre sau la ei? Delfinul?
Modernizarea se va face in santierele romanesti, cel putin asta e clar. Insa asta este munca prost platita cu aport mic de valoare. Bataia pestelui e pentru furnizarea de echipamente si serviciile de proiectare legate de ele. Aici se concetreaza inteligenta si banii seriosi deci aici trebuie neaparat incercata cooptarea industriei romanesti.
Cat despre DNA, deocamdata nu s-a facut lumina in cazul achizitionarii fregatelor, faptul ca s-a platit spaga a fost certificat de britanici dar pe romani nu i-a interesant la momentul ala sa preia ancheta. Poate ca lucrurile s-au schimbat intre timp.
E un pic cam multa graba sa crezi ca UK va lua contractul de modernizare pentru fregate. Radarul Artisan mi se pare prea scump pentru fregatele noastre raportat la varsta lor. De asemenea rachetele CAMM inca sunt in faza de dezvoltare/preproductie. Deci nu e cazul sa ne asteptam la cine stie achizitii ultra sofisticate. De la britanici ar trebuie luate sonarele si turele DS-30.
Ca radar: Smart-S sau AMB Giraffe. Rachete sol-aer: 16 x ESSM.
E vorba doar de miscarea unuia dintre concurenti, poate nici macar unul din favoriti, nu am vrut sa para ca varianta sigura. Si altii lucreaza.
Ref. la CAMM, cred ca vor si intra in dotarea celor trei clienti certi de pana acum inainte ca lucrarile la T22 sa se fi terminat. Sau in cel mai rau caz, sa fi inceput. Se asteapta intrarea in serviciu a CAMM anul viitor, deci nu e asa de departe. Daca avem noroc, abia se semneaza contractul pentru modernizarea T22 pana atunci.
As adauga pe lista optiunilor cele mai probabile si EL/M-2238, alaturi de Smart si Giraffe (intr-adevar raport cost/performanta bun) desi sper la ceva mai bun.
Si ridic ESSM-urile la 24. Desi asta ar avea implicatii si asupra radarelor, aproape sigur lista s-ar modifica daca s-ar merge pe ESSM.
Intre CAMM si ESSM – there is no contest. ESSM chiar daca e semiactiva are raza mai mare de actiune. Problema nu e cat poti sa pui pe fregate ci cate rachete iti permiti. Teoretic poti sa pui 32 de ESSM, daca instalezi 8 lansatoare VLS 41.
Legat de proiectul Type 26. Orice fregata care depaseste ca deplasament 4500 de tone ptr Romania e overkill. Nu ne putem permite. Din UK se pot cumpara insa corvete – clasa Khareef e foarte buna pentru nevoile Romaniei.
Asa zic si eu insa se pare ca in Romania exista o preferinta puternica pentru ghidajul activ. Sistemul are avantajele lui si simplifica lucrurile insa raza de actiune a CAMM e intr-adevar o problema. E buna pentru britanici dar pentru Romania ar fi de cantarit problema. Bine ca exista variante.
Deocamdata se pare ca decizia pentru corvete a fost impinsa dupa 2020. Asta poate insemna orice, inclusiv 2030.
Unde este preferinta pentru ghidajul activ?
Romania – in afara de AMRAAM si SSN-2C Styx nu are niciun fel de racheta cu ghidaj activ in dortare (AMRAAM-ul urmeaza sa vina). HAWK e semi, tot semi si SA-6 iar SA-2 e ghidat prin radio/semiactiv.
As spune deci ca rachetele semiactive reprezinta sistemele de arme antiaeriene cu care ai nostri sunt cei mai familiarizati.
A fost tentativa de a cumpara MICA VL terestre, asta cel putin e sigur si se zicea ca SeaWolf vor fi inlocuite tot cu MICA (doar zvonuri dar nu iese foc fara fum). Alegerea influenteaza arhitectura generala si nu stiu daca logica s-a schimbat de atunci.
Dar sint de acord ca s-ar putea sa nu fie alegerea optima, in cazul fregatelor. Cel putin nu CAMM/MICA. Nu stiu insa nimic de cati bani se dispune cu adevarat, e usor sa faci planuri fara buget.
Daca se bazeaza pe prezenta in Marea Neagra a unor distrugatoare NATO AAW atunci lucrurile se schimba, nu ar mai fi nevoie sa agate atatea pe T22R. Dar fiecare alegere e un risc.
MICA-VL a fost un proiect in 2009. La momentul respectiv VL-MICA ca sistem anti-aerian era destul de revolutionar. Dar nu stim ce mix de rachete MICA cu ghidaj activ sau IR ar fi preferat romanii.
Rachetele semiactive ghidate cu ajutorul unui radar cu baleiaj activ sau pasiv sunt la fel de performante ca cele active – si mai ieftine…
E adevarat dar, doar pentru a face pe avocatul diavolului, SARH au nevoie de un radar dedicat in timp ce ARH pot functiona si cu radarul multifunctional (exista insa niste limitari). In functie de cati bani exista s-ar putea ca varianta cu un singur radar si rachete mai scumpe sa fie cea preferata, oricum nu se vor cumpara prea multe rachete, cel putin initial. Si se poate merge si pe principiul “vedem noi peste niste ani de unde scoatem bani de munitie, deocamdata 12-24-36 x2 ajung”. Nu e optim dar se practica.
Nu ai nevoie de un radar dedicat pentru SARH daca un radar cu baleiaj electronic. Are mai multe canale si poate realiza ghidajul si urmarirea simultan.
In practica, pentru SARH ai nevoie de un FCS dedicat sau macar un MFR in banda X care necesita un al doilea radar de cercetare.
Senzorii radar pot fi grupati dupa urmatoarele functii:
-cercetare de volum
-urmarire de precizie
-control al focului (in cazul SARH)
Functiile de mai sus pot fi atribuite unor radare separate, in sistemele “ortodoxe” gen Aegis sau pot fi grupate in doua astfel de radare.
In practica, nici un singur radar nu poate juca toate cele trei rolurile si explicatiile ar fi cam asa:
Explicatia lunga: ca o terorie generala, orice radar are un set finit de resurse, te poti gandi la ele ca perioade/sloturi de timp care adunate dau timpul de baleiere/scanare a sectorului de 360 de grade (1, 2 sau x secunde, nu conteaza).
Un radar multifunctional care executa in mod normal functia de cercetare poate sa aloce o parte din resurse (timp) unei alte functii, cum ar fi urmarirea tintelor. Dar resursele alocate rolului secundar nu mai sint disponibile pentru indeplinirea rolului principal care sufera o degradare a performantelor. In cazul asta scade distanta de detectie.
Indiferent de metoda fizica de impartire a resurselor (mecanica, PESA, AESA) in final suma lor va da tot atat, timpul nu poate fi dilatat (in cazul particular al AESA, formarea de fascicule radar distincte duce tot la scaderea energiei, cu acelasi rezultat final). Poti executa doua roluri in acelasi timp (sau mai multe) dar mai prost decat daca ai face unul singur.
Problema este cunoscuta si pana acum fie s-a acceptat reducerea performantelor in detectie, cu mentinerea scanarii la 360 de grade fie, unii mai destepti, au redus sectorul de scanare la mai putin de 360 de grade, pariind ca tintele vor veni doar din sectorul scanat, fiind “orbi” in celelalte. Indiferent de metoda, reducerea de performante este o problema reala.
Daca pe langa cercetare si urmarire mai vrei sa adaugi si functia de iluminare, mare consumatoare de resurse, atunci performantele in celelalte doua roluri (distanta de detectie si numar de tinte urmarite simultan) scad si mai mult.
In practica, nu numai ca un asemenea aranjament nu se foloseste pentru SARH dar exista probleme de performanta cu unele ARH care au nevoie de updateuri prea frecvente de la radarul multifunctional acesta fiind nevoit sa reduca timpul petrecut in functia de cercetare.
Explicatia scurta: pentru a ghida terminal ESSM ai nevoie de un iluminator in banda X. Un radar multifunctional in banda X se descurca inca onorabil in functia de urmarire tinte (multiplexand-o cu cea de iluminare) insa banda X sufera atenuare puternica (fata de C, S sau L) la distanta mare deci are performante proaste in functia de cercetare. In practica nu se folosesc radare navale in banda X pentru cercetare de volum, cel putin nu cunosc vreun asemenea exemplu. Ar fi nevoie de extrem de multa putere pentru a compensa atenuarea, adica o antena de mari dimensiuni si generatoare serioase. S-ar ajunge la echivalentul radarelor terestre in banda X de urmarire a rachetelor balistice (gen AN/TPY-2) insa greutatea antenei ar impiedica montarea ei pe catargul unei nave. Ar iesi un radar bun ABM care insa nu ar putea sa detecteze rachetele antinava de la distanta mare.
Desi teoretic poti imagina un asemenea radar, in practica s-a ajuns la concluzia ca nu e… practic.
Si daca se alege radarul vechi de pe T23(996) plus seawolf? ca vb aia – trebuie sa le dea si ei mai departe
Ar fi culmea sa le fi scos (la Seawolf ma refer) doar ca sa aiba unde sa le puna inapoi. Vor alege totusi alte variante.
Smart-S care e optimizat pentru utilizarea ESSM nu are nevoie de radar dedicat ptr volume search. La fel si AMB Giraffe. AN-SPY 1 D ghidează fără prb SM-2 & 3 & ESSM simultan, fara volume search.
SMART-L e folosit de europeni ptr volume search pe fregatele Horizon, F125 si pe distrugatoarele Type 45 ptr că nu au bani să dezvolte radare mai performante.
Nope. SMART-S, Giraffe si SPY-1 au nevoie de iluminatoare in banda X distincte pentru ghidarea terminala a ESSM. In cazul lor, MFR-ul inglobeaza cercetarea de volum si urmarirea dar nu si al treilea rol, iluminarea. Fara asta, ESSM nu functioneaza.
Totusi ESSM cred ca este un vis un pic mai indepartat de noi.
CAMM si MICA VL par mai aprope de ceea ce poate bugetul MApN.
O sa mai apara in timp si Iris-T SL navalizat probabil dar nu as paria pe el ca ne-am baga sa fim noi primul client.
Daca vrei o aparare antiracheta “la prmire” atunci CAMM sau MICA sunt mai potrivite, daca vrei ESSM asta inseamna deja ca ai nevoie de SEA RAM pentru antiracheta si prcatic copiezi sistemele de rachete cu 2 nivele diferite de aparare/ atac de pe navele multirol ale USN si ale tarilor care isi permit luxul sa aiba marine capabile de “force projection”.
Se pare ca pentru USN ESSM si SeaRAM sint exclusive, folosesc fie una fie alta. Au destula incredere ca ESSM functioneaza la fel de bine ca SeaRAM. Aici sint de acord cu @Bergenpanzer : ESSM e o alegere superioara CAMM sau MICA VL.
Mai ales ca pentru T22R se vorbeste de un CIWS separat de rachetele AA deci ar putea insemna un fel de tun + rachete cu raza mai lunga de actiune, gen ESSM. Mai mult de atat ar insemna SF desi inca trag sperante.
este corect ceea ce spui despre USN si navele lor doar ca exista o mica problema, ei au battle group-uri in care sarcinile de divid intre diferitele nave din acel battle group. Eu nu am spus ca ESSM -ul nu este bun dar pentru a fi eficient cere un radar foarte bun care sa asigure ghidajul spre tinta si care sa nu fie susceptibil la bruiaj si sa aibe suficiente canale de dirjare a rachetelor pentru a reactiona bine si impotriva unui atac la saturatie al inamicului.
Acum daca ne uitam la posbilitatile noastre financiare reale realizam ca nu prea o sa ne permitem un astfel de radar pe Type 22 si apoi si cu cumparatul rachetelor este aceeasi problema nu tehnica ci financiara.
Din acest punct de vedere MICA VL sau CAMM sunt mai usor de integrat, asigura o umbrela de protectie mai redusa ca dimensiuni dar poate ceva mai densa si ceva mai putin susceptibila de a fi bruiata de elementele de razboi electronic ale inamicului.
Daca ne uitam la Suedia, Finlanda, Norvegia toate au mers pe sisteme mai usor de implementat si integrat si au renuntat la umbrela mai mare oferita de ESSM.
Discutia ref la avantajele si dezavantajele SARH e lunga si intortocheata, nu e ceva ce poate fi rezumat in cateva comentarii. Punctual, daca ne referim la sisteme navale cu raza medie, SARH poate fi in realitate mai rezistent la bruiaj decat ARH. Miscarea generala spre ARH nu e motivata de rezistenta la ECM ci de numarul de canale disponibile (problema atenuata prin folosirea unor radare FCS agile) si de capacitatea de ghidate NLOS, din perspectiva navei, a ARH (ceea ce e irelevant in cazul rachetelor navale cu raza medie).
Mai interesant ar fi de observat exemplele Suediei si Finlandei (as zice ca alaturarea Norvegiei nu e cea mai potrivita, ei folosesc ESSM). Nu trebuie plecat din regiune pentru a da un contra-exemplu: Danemarca (si as pune Norvegia langa ei).
Desi comparatia pare initial irelevanta fiind vorba de clase diferite, se poate observa preferinta pentru SARH in cazul claselor Nansen si Huitfeldt si pentru ARH la Visby si Hamina (motivul tehnic al alegerii este insa foarte relevant, chiar daca cerintele operationale sint evident diferite). Aplicand concluzia la T22, se poate vedea de ce sint opinii cum ca rachetele SARH cu raza medie de actiune ar fi mai potrivite.
Asta nu inseamna ca cealalta solutie nu e posibila, de fapt oricum se vorbea de varianta MICA deci asta era intentia. Importanta mi se pare logica, sistemul in sine poate fi schimbat cu unul similar: CAMM, Umkhonto, etc… Solutia e foarte buna pentru T23 si T26 deci nu ar fi o tragedie pe T22. Ar insemna insa ca se mizeaza prea mult pe prezenta unui Burke (sau similar). Daca aviatie nu mai ai, macar sa iti construiesti o aparare AA robusta si autonoma.