Romania a cumparat doua sisteme de monitorizare a traficului aerian in zonele aeroportuare, prima instalatie functionand pe o arie extinsa in centrul tarii, zona Clujului, iar cea de-a doua fiind localizata pe aeroportul Otopeni.
Cele doua instalatii au un mod de operare similar echipamentelor IFF normale, pe care le pot inlocui, interogand transponderele aflate la bordul avioanelor pentru identificarea lor.
In plus, sint capabile de procesarea semnalelor ADS-B, prin care avioanele civile isi anunta pozitia, determinata cu ajutorul GPS-ului
Diferentele fata de echipamentele similare disponibile pe piata sint insa mult mai interesante: in primul rand, receptoarele au o arhitectura distribuita, permitand determinarea pozitiei aeronavei pe baza raspunsului la interogarea IFF, fara asistenta unui radar primar, prin masurarea TDOA (Time Difference of Arrival ).
In al doilea rand, in zonele in care exista deja emitatoare IFF, sistemul poate functiona comple pasiv, “interceptand” raspunsurile destinate acestora.
Firma furnizoare este ERA din Cehia, mai cunoscuta pentru aplicarea in domeniul militar a acelorasi tehnologii, pe care se bazeaza radarele pasive Ramona, Tamara si Vera.
Radarele pasive din cea mai recenta generatie, Vera, pot fi clasificate intr-un mod mai general ca sisteme ESM, determinarea pozitiei emitatorului fiind facuta prin masurarea TDOA.
Vera se concentreaza pe emisiile in domeniul microundelor cele mai frecvent asociate cu aeronavele civile sau militare, un punct slab al acestora fiind tocmai dependenta de un emitator aflat la bordul tintei, mod de lucru mai putin folositor atunci cand aeronavele militare incearca sa minimizeze emisiile electromagnetice. Totusi sistemul ceh a starnit destul interes, fiind evaluat chiar si de SUA.
Principiul radarelor multistatice este o generalizare a ideii care sta la baza Vera, avantajul lor fiind ca nu depind de un emitator punctual aflat fie la bordul avionului, fie pe sol, ci folosesc multiplele surse de radiatie RF deja existente in mod normal in mediul inconjurator.
Unele dintre retelele de emitatoare cu cea mai larga acoperire sint cele folosite de telefonia mobila si deci perfecte pentru acest rol . O firma britanica, Roke Manor Research, a demonstrat deja cu succes un sistem numit Celldar (cellular phone radar) care permite detectia inclusiv a obiectelor terestre.
Aplicatiile militare sint destul de evidente dar si cele civile pot genera destul interes, cum ar fi urmarirea persoanelor sau a vehiculelor care trec printr-un perimetru protejat, directionand apoi camerele CCTV asupra lor. Inclusiv un sistem de masurare a vitezei autovehiculelor ar putea fi fezabil folosind tehnologia Celldar. Implicatiile asupra monitorizarii indivizilor sint destul de clare si au generat deja neliniste in Marea Britanie.
Insa, revenind la aplicatiile militare, se pare ca dezvoltarea Celldar este impulsionata de guvernul UK care nu e chiar strain de tehnologia detectiei radar pasive, fiind unul dintre cei mai vechi utilizatori ai ei. Britanicii au o lunga istorie de pionierat in domeniu, asa ca interesul pentru Celldar pare sa insemne ca tehnologia are sanse rezonabile de succes.
Urmatoarele retele cu cea mai mare acoperire sint, fara indoiala, cele radio si TV. Aici dezvoltarea radarelor pasive este deja foarte avansata, Lockheed Martin testand in 1999 un asemenea sistem numit Silent Sentry.
Datorita puterii mai mari a emitatoarelor in benzile UHF, VHF si FM fata de cele folosite in retelele de telefonie mobila, Silent Sentry are o raza de detectie a tintelor aeriene de peste 200 de km.
Procesare semnalelor multipath este cheia tehnologiei Silent Sentry, algoritmii folositi trebuind sa compenseze diferentele intre semnalele provenind de la acelasi obiect dar care ajung la receptor parcurgand cai diferite. Semnalele sint comparate cu referita obtinuta direct de la emitator si apoi pozitia tintei este estimata folosind un sistem similar cu cel folosit de Vera.
Silent Sentry poate fi instalat in pozitii fixe dar exista si o versiune mobila, mult mai folositoare tactic.
Radarele pasive multistatice pot fi considerate o arie conexa SIGINT, domeniu spre care Romania ar trebui sa canalizeze mai multe resurse, castigul fiind foarte mare raportat la investitie.