April 21st, 2015 
admin Urmarea episodului precedent: SpaceX la o noua incercare de recuperare a primei trepte a Falcon 9 si, din pacate, la un nou esec.
De data asta se pare ca au fost mult mai aproape de reusita si ca se gasesc pe drumul cel bun. Cu siguranta vor mai urma si alte incercari.
In cursa pentru scaderea costurilor de lansare se alearga in cerc: s-a trecut de la incercarea de reutilizare a navetelor spatiale (in practica s-a dovedit o idee scumpa) la constructia unor lansatoare “de unica folosinta” ieftine (de ex. rachetele cu motoare hibride) care insa au probleme de performanta si inapoi la folosirea unor lansatoare de mare performanta dar mai scumpe.
Ideea recuperarii elementelor componente ale lansatoarelor a inceput sa prinda si nu numai companii (relativ) mici, cum este SpaceX, incearca sa perfectioneze o procedura viabila dar si gigantii din domeniu par a se orienta in aceeasi directie. Despre asta intr-un episod urmator, la fel de extraordinar.
Posted in
ce mi se pare mie si mai extraordinar decat “racheta care aterizeaza in picioare” e faptul ca e o tehnologie care in anii 60-70 in SUA cerea eforturi nationale coordonate in zilele noastre in aceeasi tara a inceput sa devina accesibila “SRL”-urilor, oarecum pe cont propriu.
Cam asa e, ma gandesc in special in comparatie cu DC-X Delta Clipper, desi e de prin anii ’90. Si chiar mai interesant e ca SRL-urile reusesc sa ajunga la rezultate bune cu niste costuri mai mici decat cele ale organizatiilor gen NASA. Ar rezulta ca echipele mai “agile” dar mai putin experimentate sau dotate ar fi mai eficiente decat cele cu ingineri experimentati si dotare foarte buna (in sensul de amortizata deja) dar cu proceduri excesiv de birocratizate. Asta inseamna ca mai exista inca o sansa pentru cei mici.
[…] deosebire de SpaceX care incearca sa recupereze prima treapta printr-o aterizare la punct fix, prin  mijloace proprii, ULA propune revenirea la o idee atat de […]