Adica la nucleare.
Intreaga argumentatie a SUA pentru a demonstra ca scutul anti-balistic ce urmeaza a fi instalat in Romania si Polonia e inofensiv in fata arsenalului atomic rusesc se bazeaza pe doua elemente esentiale: viteza (relativ) scazuta si numarul redus al interceptorilor ce urmeaza a fi amplasati in cele doua tari.
Rusia a fost asigurata, din punct de vedere tehnic, de acest lucru prin renuntarea abrupta la programele de dezvoltare a SM-3 Block 2B, o racheta mai energica, precum si a tehnologiei “capetelor interceptoare multiple”.
Conform actualelor planuri, maximum ce se va desfasura va fi SM-3 Block IIA in Polonia (Block IB in Romania cu o posibila optiune IIA), rachete ce poarta cate un singur interceptor cinetic.
Racirea relatiilor dupa episodul Crimeea si cel inca in derulare in Ucraina cat si decizia Rusiei de a furniza sisteme S-300 Iranului pare sa fi impins Congresul SUA sa le reaminteasca rusilor ca reluarea programului de dezvoltare a tehnologiilor ABM avansate este inca pe masa.
Pentru inceput este vehiculata ideea reinvierii Multi-Object Kill Vehicle (MOKV), practic inversul MIRV, si poate singura tehnologie capabila sa puna probleme actualelor sisteme de lansare a focoaselor nucleare rusesti (sau chinezesti).