June 18th, 2015 
admin 
Lansare simulata a Polaris de pe crucisatorul Garibaldi – Sursa: Wikipedia.org
Sau cum pooling and sharing si patrularea coastelor Europei cu nave lansatoare de rachete nu sint niste idei noi.
Si cum se poate profita de pe urma asta daca exista stiinta.
La inceputul anilor ’60 cursa inarmarii nucleare se ducea nu numai intre Est si Vest ci si in interiorul aceleiasi aliante. In cadrul NATO, doar SUA si Marea Britanie aveau arme nucleare, programul francez fiind inca intr-o etapa incipienta, insa deja alte tari europene isi doreau propriul arsenal atomic.
Si poate cei mai temuti urmaritori erau germanii, a caror economie renascuse la doar 15 ani de la sfarsitul Razboiului. Date fiind temerilor celorlalti, atat din Vest cat si din Est, fata de niste arme nucleare germane, SUA a considerat ca e mai simplu de prevenit decat de tratat si a propus un program foarte similar cu actualul pooling and sharing: multilateral force (MLF).
Programul urma sa conduca la crearea unei flote de 25 de nave similare celor comerciale, dotate cu cate 8 tuburi lansatoare de rachete balistice cu raza medie Polaris cu ogive nucleare care ar fi urmat sa patruleze in apropierea coastelor europene, ca alternativa ieftina la submarinele nucleare.
Navele ar fi fost achizitionate din fonduri comune puse la dispozitie de statele participante si operate in comun, cu echipaje mixte. Daca se mai adauga si sistemul de vot, pe principiul unanimitatii, in cazul autorizarii lansarii rachetelor, e clar ca initiativa era cel putin avangardista.
Posted in 