July 23rd, 2015 
admin 
AV/MT-300 – Sursa: defesaaereanaval.com.br
Atat la propriu cat si la figurat. Brazilienii au reusit sa-si dezvolte prima racheta de croaziera cu raza lunga AV/TM-300 (AVibrás Tatical Missile) Matador.
Racheta este destinata a fi lansata initial de pe platforme terestre tip MLRS, Astros CFN 2020 dar in viitor s-ar putea dezvolta si o versiune navala.
Astros era deja un MLRS modular, capabil sa lanseze o gama variata de rachete de artilerie clasice, cu diametre de 127, 180 si 300 de mm.
Adaugarea AV/TM-300 face ca Astros CFN 2020 sa semene oarecum cu sistemul israelian IMI Lynx, mai ales dupa ce brazilienii au venit si cu o versiune ghidata GPS a rachetelor de 180mm, numita SS-AV-40.
Mai interesant este elementul critic ce a facut posibil proiectul AVTM-300: existenta unui motor turboreactor indigen. Un grup de ingineri plecati de la gigantul aeronautic Embraer a fost baza unei mici companii fondata in 1999, numita Polaris.
Pana in 2013, compania a proiectat si realizat primul motor turboreactor brazilian capabil de a fi folosit pentru rachete de croaziera sau UAV-uri: TJ1000
Avibras / Polaris TJ1000 – Sursa: portaldefesa.com
De atunci oferta s-a diversificat, Polaris avand in portofoliu atat o varianta mai puternica cat si una cu tractiune redusa, precum si un turbogenerator.
Pentru AV/TM-300, motoarele vor fi fabricate de Avibras, dupa transferul tehnologic asigurat de Polaris.
AVTM-300 alaturi de SS-AV-40 – Sursa: zona-militar.com
Cu raza de actiune maxima de 300km, racheta se pozitioneaza foarte bine intr-o nisa de piata relativ libera (unde ar mai fi Delilah-GL si SOM), intre rachetele navale (si conversiile lor pentru atacul tintelor terestre) cu raza de sub 250km si rachetele de croaziera tactice “grele” cu raza de actiune mai mare de 500km (dar supuse restrictiilor la export).
Posted in
Frumos, asta e cam ce ne lipseste si noua… desi la un moment dat am ales filiera israeliana. Dar poate vom merge catre asa ceva:
https://www.tehnomil.net/2014/09/20/antismerch/
Cei de la Diehl ne-au propus, alaturi de SIRET, si niste evolutii pentru LAROM:
http://rft.forter.ro/sala-armelor/3640/workshop-cn-romtehnica-sa-%E2%80%93-diehl-defense
” S-a făcut, de asemenea, referire la programul de modernizare a lansatorului multiplu de proiectile reactive RM 70 derulat la începutul anilor 2000 împreună cu Konstrukta Defence din Slovacia, proiect prin care s-ar putea moderniza şi sistemele româneşti. Aceasta ar însemna modificări majore la partea auto pentru realizarea unui vehicul modular, containerizarea loviturilor de 122 mm, adăugarea capacităţilor de tragere cu lovituri de 227 mm şi comandă hidraulică a blocului de lansatoare.”
Partea cea mai interesanta este integrarea si posibil gruparea pe o singura platforma, devenita multirol, a sistemelor sol-sol si sol-aer:
https://en.wikipedia.org/wiki/Astros_II_MLRS
” It is said that the venture will, for example, enable the Army to integrate the Astros with defense anti-aircraft guns, paving the way for the utilization of common platforms, trucks, parts of electronic sensors and command vehicles.”
cred ca varianta evoluata e mai degraba asa ceva:
http://www.lockheedmartin.com/us/news/press-releases/2009/march/LockheedMartinsHIMARSLaun.html
Deci cum ar arata un LAROM “multirol” capabil sa traga si IRIS-T SL/SLS spre exemplu, integrat cu sistemele de tunuri Viforul si Ghepard? 🙂 ?
Despre modernizarea LAROM-ului as zice ca:
– nu s-a atins inca nivelul maxim de dezvoltare folosind tehnologie locala, pentru a fi nevoie de o cooperare internationala
– orice modernizare a lansatorului, indiferent de cat de avansat ar fi rezultatul, nu rezolva problema rachetelor. Romania nu produce nici macar rachete de 122mm moderne asa ca nu se poate vorbi de cele de 160mm (LAR) sau 227mm. Cum rachetele de artilerie se consuma in cantitate mare, e nevoie de productie locala. Asta ar trebui sa fie prioritatea.
Cat despre un MLRS care sa lanseze rachete AA, ideea exista si a fost testata cu succes insa exista o problema: in general, e mai folositor un lansator vertical, racheta acoperind 360 de grade, decat o rampa tipica MLRS care ar restrange zona acoperita. De fapt mai exista una: un MLRS nu are senzorii necesari AA deci fie ai un lansator “comun” si un vehicul separat pentru dirijarea focului, fie ramai la MLRS-ul clasic si construiesti un vehicul lansator AA dedicat, incluzand senzorii.
Sper ca pe viitor Viforul sa nu mai fie coleg de arma cu Gepardul si sa fie, intr-adevar, integrat cu IRIS-T. Din pacate, nu sint semne ca asta se va intampla in viitorul apropiat.