Toate drumurile duc la Buget, care e intodeauna considerat insuficient.
Aspectul cantitativ e aproape imposibil de discutat avand in vedere ca e extern MApN, fara nici o modalitate de a-l influenta direct. Aspectul calitativ e insa o tinta legitima, de multe ori MApN-ul fiind acuzat de politici de inzestrare cel putin incoerente daca nu cumva de decizii de-a dreptul gresite. In afara discutiilor pur teoretice, cu mai multa sau mai putina legatura cu realitatea, stacheta nu poate fi stabilita decat prin comparatie cu rezultatele altora, aflati in situatii similare.
Deci, ce s-ar putea cumpara si sustine cu un buget similar celui alocat MApN?
In domeniul militar Noua Zeelanda a fost aproape intotdeauna considerata o extensie a Australiei, compatibilitatea echipamentului intre cele doua tari fiind o politica naturala.
De la un timp sint semne ca Noua Zeelanda isi diferentiaza politica de aparare fata de cea a marelui vecin, situatie care incepe sa fie reflectata si in alegerea echipamentului. La inceput a fost modernizarea fregatelor MEKO de clasa ANZAC, Noua Zeelanda alegand pentru MLU o configuratie diferita fata de cea a Australiei.
Faptul ca nu a fost doar un accident e confirmat de rezultatul programului de modernizare a armelor de infanterie urmarit de Noua Zeelanda: la acest moment atat NZDF (New Zealand Defence Force) cat si ADF (Australian Defence Force) folosesc ca pusca de asalt bullpup-ul Steyr AUG (F88 Austeyr in serviciul ADF).
Daca Australia a decis sa continue cu actuala platforma, intr-o noua varianta cunoscuta ca EF88/F90 (Enhanced F88), Noua Zeelanda a lansat o competitie pentru imbunatatirea sau inlocuirea Steyr. In etapa finala s-au calificat Steyr Mannlicher, producatorul armei aflate deja in serviciu, FN Herstal (probabil cu F2000 sau SCAR), reprezentatul local al Sig Sauer (probabil 556 sau 516), H&K (G36 sau HK416), Colt Canada (C8), Beretta (ARX), Česká zbrojovka (CZ805) si Lewis Machine & Tools (CQB, varianta AR-15).
Neasteptat, in locul alegerii ofertei Steyr de imbunatatire a actualului AUG, Noua Zeelanda a decis sa inlocuiasca complet platforma, selectand concurentul cotat cu cele mai mici sanse, din perspectiva fortei industriale a companiei: LMT, care va livra, se pare, varianta CQB16.
Incep sa se adune incidentele de securitate care au in centru celebrul producator chinez (prin adoptie) Lenovo. Luate separat sint doar niste incidente nefericite, puse cap la cap par a indica ceva mai mult.
Problemele au inceput in Septembrie anul trecut cand utilizatori ai Notebook-urilor Lenovo au remarcat indicii ale existentei unui adware ce interfera cu functionarea normala a browserelor. Mai precis, utilizatorii erau prezentati cu rezultate alternative pentru obiectele cautate, ca si cand cineva ar fi observat interactiunea utilizatorului cu motoarele de cautare. Lucru teoretic imposibil, avand in vedere ca, spre exemplu, Google foloseste un canal securizat TLS/SSL pentru protectia utilizatorilor (folosit implicit, cu unele exceptii).
Toate semnele indicau o problema extrem de grava, cunoscuta ca man-in-the-middle (MITM) attack. Nu a durat mult pana ca vinovatul sa fie identificat: profitand de faptul ca marea majoritate a notebook-urilor erau cumparate cu sistemul de operare pre-instalat, Lenovo instala o componenta a unei terte parti, cunoscuta ca SuperFish, ce executa un atac MITM cu scopul declarat de a “imbunatati experienta utilizatorilor”.
Armele cu teava lisa, semi-automate sau cu repetitie, sint extrem de populare peste Ocean atat pentru vanatoare sau auto-aparare cat si ca arme de serviciu pentru fortele de ordine. Dintre semi-automate cea mai faimoasa este fara indoiala Browning Auto-5 (A-5), o arma fabricata la inceputul secolului 20 si care a ramas in productie pana la sfarsitul lui. Trecand peste popularitatea modelului, atestata de numarul imens de bucati fabricate, Auto-5 atrage atentia prin mecanismul foarte special de inchidere, functionand pe baza reculului “lung”, teava efectuand cursa intreaga. Ca model reprezentativ, cel mai simplu de vizualizat este ciclul unui obuzier.
Mecanismul Auto-5 este tipic Browning, liniar, simplu si fiabil, motivele pentru care este acum mai mult o curiozitate tehnica, fiind depasit de modelele mai noi functionand pe baza imprumutului de gaze, tinand de sensibilitatea la tipul munitiei (de care depinde asigurarea impulsului optim pentru functionare) cat si de reculul simtit. Ambele aspecte au fost rezolvate in final in mod mai eficient de catre armele functionand pe baza imprumutului de gaze.
Mecanismul Auto-5 ramane insa o referinta pentru simplitate si eleganta:
Pentru recuperarea cotei de piata, Browning a adoptat sistemul bazat pe imprumutul de gaze pentru o linie de produse cum ar fi Maxus. Insa, in paralel, a venit cu o noua generatie de arme functionand pe baza reculului, de data asta “scurt”: recent aparutul A5 (denumire usor de confundat cu clasicul A-5) si legenda continua. A5 ar avea toate avantajele Auto-5 in materie de fiabilitate si intretinere usoara, recuperand terenul in privinta reculului simtit.
Din motive mai greu de explicat lisele semi-automate nu au avut acelasi succes in Europa pentru dotarea fortele de ordine publica, folosirea lor pentru auto-aparare fiind restrictionata aproape complet, singura nisa de piata cu oarecare succes fiind vanatoarea.
In Romania, in general lisele (semi-auto sau cu repetitie) sint practic inexistente in dotarea Politiei. Parca totusi ar fi altceva de folosit o asemenea arma, mai ales in mediul rural, in locul pistolului Carpati.
Posted in UncategorizedComments Off on Inapoi in viitor: Auto-5 si A5
In episodul de azi: leopardul pakistanezilor, cunoscut drept Al-Zarrar.
Al-Zarrar este secundul mai modest al MBT-ului Al-Khalid, principalul tanc pakistanez si ca atare este considerat un model “de tranzitie”. Motivul sta in genealogia sa: Al-Zarrar este o modernizare radicala a tancului chinezesc Type 59, la randul sau o copie dupa T-54/55.
Ca si alti utilizatori de T-54/55 din lumea a treia, pakistanezii s-au decis sa-l mentina totusi in dotare, costul modernizarii clonelor chinezesti fiind mai mic decat cel al achizitiei unor tancuri noi, cum este Al-Khalid (produs in cooperare tot cu China). Numarul mare al unitatilor aflate in serviciu, fiabilitatea data de constructia rudimentara (dupa standardele secolului 21) si intretinerea usoara sint toate argumente familiare.
Al-Zarrar este rezultatul unei intregi liste de modificari la care a fost supus Type 59, cu ajutor ucrainian, printre cele mai importante fiind inlocuirea binecunoscutului tun de 100mm cu unul de 125mm, instalarea unui motor nou de 730CP si cresterea protectiei, pe langa blocurile ERA fiind adoptat un tip de blindaj compozit pasiv. Forma turelei confirma evolutia, imaginile aratand o schimbare spectaculoasa a vechiului T-54/55.
Asta pana la proba contrarie, care nu s-a lasat asteptata: in timpul unei operatiuni lansate impotriva talibanilor, fortele guvernamentale pakistaneze au pierdut cateva tancuri, intre care si un Al-Zarrar scos din actiune, se pare, in urma unor atacuri sinucigase.
Primul sasiu K9 cu destinatia Polonia – Sursa: ilbe.com
La aproximativ 8 luni de la incheierea contractului, primul sasiu K9 fabricat de sud-coreeni pentru Krabul polonez a fost deja trimis in Europa. Deci lucrurile se misca, nespectaculos dar sigur.
Daca in privinta sasiului industria poloneza a dat gres, acum nu mai e loc de erori: polonezii trebuie doar sa integreze sasiul coreean cu turela britanica si teava germana (pana cand incepe productia tevilor la HSW).
Pare ceva mai dificil decat ce au facut romanii cu Piranha asa ca nici surprizele nu sint excluse.
Dar si daca le va iesi, polonezii vor fi in pozitia de a avea unul din cele mai moderne obuziere autopropulsate din Europa si, foarte probabil, unul cu raport cost/performanta greu de depasit.
Posted in UncategorizedComments Off on Crabul, broasca si stiuca, episodul 3
Dezvaluirea de catre israelieni a rachetei Tamuz (cunoscuta international ca Spike NLOS) a produs ceva senzatie, nu numai datorita perioadei extrem de lungi in care a fost tinuta la secret (racheta a intrat in dotare la inceputul anilor ’80) dar si a caracteristicilor tehnice. Insa cel mai important, e un produs al industriei militare israeliene si asta e un subiect fierbinte. Altfel nu poate fi explicata, prin contrast, lipsa de reactie fata de o alta racheta cu care are multe in comun, mai putin originea: japoneza Type 96 MPMS (Multi-Purpose Missile System).
Dezvoltarea Type 96 a inceput tot in anii ’80 (mijlocul sau sfarsitul, depinde de sursa), avand un obiectiv similar: o racheta multifunctionala, capabila sa fie folosita atat impotriva tancurilor, a tintelor terestre ce necesita lovirea cu precizie mare dar si a aparatelor de zbor evoluand cu viteza mica, cum ar fi elicopterele. Desi nu este un rol atribuit explicit, Type 96 este probabil capabila sa fie folosita si pentru focul de contrabaterie, asa cum Spike NLOS se pare ca este folosita in seviciul sud-coreenilor.
Semi-submersibil Dorado SeaKeeper, configuratie MCM – Sursa: Canadian Navy via navaldrones.com
Ce faci bade, sezi si cugeti?
Numa’ sed…
#1 Se cunosc exemple de nave semisubmersibile sau mini-submarine fara om la bord, avand ca destinatie principala vanatoarea de mine sau lupta anti-submarin.
#2 Minele mobile nu sint nici ele niste noutati, fiind folosite deja de destul de multa vreme. Bazate pe o tehnologie similara cu cea a torpilelor, minele mobile sint un mijloc eficient de a planta incarcaturi explozive foarte aproape de bazele navale inamice, intr-un mod discret si mai sigur decat procedeele traditionale, care necesita platforme aeriene sau submarine.
#3 Tehnologia torpilelor a evoluat, la momentul asta raze de actiune de 50 de km incep sa devina norma, recordul fiind stabilit de SeaHake mod4 ER (o varianta a DM2A4 fabricata de Atlas Elektronik) la 140 de km. De retinut ca SeaHake a obtinut performanta respectiva cu toate limitarile impuse de mentinerea diametrului standard de 533mm. In cazul in care asemenea constrangeri ar fi eliminate si sistemul de propulsie ar fi optimizat pentru consum minim la viteze mici, in locul urmaririi vitezei maxime, autonomia obtinuta ar fi cu siguranta mai mare, devenind o propunere interesanta pentru un ROV/AUV. De altfel torpila DM2A4 este propusa ca baza pentru un proiect de ROV.
Desi toate componentele de mai sus sint cunoscute, nu au fost inca puse cap la cap intr-un sistem capabil de instalarea unui camp de mine cu destinatie ofensiva. O asemenea tactica de lupta asimetrica ar fi extrem de eficienta mai ales impotriva unui adversar care nu poate folosi decat un numar redus de baze navale.
Daca SUA conduce in cursa dezvoltarii unor sisteme de rachete anti-balistice, Rusia domina aproape incontestabil domeniul apararii impotriva tintelor clasice, investitiile din ultimul timp neavand practic echivalent in Vest: dupa Verba, Pantsir-S1, Tor-M2 (cu noile rachete 9M338 ce permit dublarea numarului de celule), S-400, Morfei si Vityaz (ultimile doua inca in dezvoltare), a venit randul evolutiei BUK, cu versiunea M3. Practic Rusia si-a reinnoit toata gama sistemelor de aparare anti-aeriana.
Pe langa schimbarea cea mai vizibila, aparitia canistrelor ce asigura o protectie crescuta si prelungesc durata de exploatare a rachetelor, M3 se lauda si cu unele performante imbunatatite.
Interesanta este comparatia cu S-300, sursele rusesti precizand ca noul BUK-M3 ar depasi celebrele sisteme anti-aeriene sovietice la cativa parametri. Sint mentionate in mod expres raza maxima de actiune de 70 de km si probabilitatea de lovire de 0.9(9) – felul marketingului rus de a spune ca e “foarte mare”.
Ar fi tentant de concluzionat ca rusii triseaza si fac comparatia cu prima generatie S-300PT (SA-10A), ce folosea racheta 5V55 cu raza maxima de actiune de aproximativ 45 km si ghidaj prin comanda de la sol, un sistem depasit moral fiind conceptual mai degraba o evolutie radicala a Volkhov-ului.
E insa la fel de posibil ca BUK-M3 (despre care nu se stiu foarte multe detalii tehnice) sa fie considerata superioara si versiunii ulterioare S-300PS cu racheta 5V55R si ghidaj TVM, prima versiune S-300 “reala”. In cazul asta, urmasii SA-6 KUB au ajuns departe.
August 30th, 2015 
admin 
Posted in 
