A inceput prima competitie directa intre cele mai moderne sisteme antiaeriene cu raza scurta-medie europene.
Locul actiunii: neutra Elvetie, care trebuie sa-si inlocuiasca sistemele de aparare antiaeriana cu raza scurta si apropiata, la acest moment compuse din tunuri Oerlikon GDF de 35mm (similare celor aflate in serviciul Romaniei), rachete portabile Stinger si sisteme de rachete Rapier. Actiunea se desfasoara sub numele BODLUV 2020 in doua parti, prima competitie urmarind achizitia unor sisteme cu raza medie de actiune urmand ca ulterior sa fie achizitionate si sistemele cu raza scurta.
Preferinta este de a avea o compatibilitate intre cele doua componente asa ca cine va castiga primul contract va avea sanse mai mari la cel de-al doilea.
Din punct de vedere tehnic este subliniata nevoia ca sistemele sa fie mobile si nu doar transportabile. In contextul Elvetiei ar putea fi o referire subtila atat la Rapier cat mai ales la bateriile Oerlikon, acestea avand o mobilitate limitata, neajuns identificat si de romani.
Thales Suisse a fost compania aleasa ca si contractor general, acestia urmand sa aiba discutii cu furnizorii calificati ai sistemelor de rachete si ai radarelor si sa propuna o configuratie finala. Daca initial au fost selectate trei companii potential furnizoare ale sistemelor antiaeriene, MBDA UK (CAMM), Diehl (IRIS-T) si Rafael (SPYDER), se pare ca Thales va discuta doar cu MBDA si Diehl, israelienii iesind din schema. In privinta radarelor, furnizorii calificati sint Saab si… Thales Air System (Franta). Nu va fi mare surpriza daca Thales Suisse va alege oferta companiei surori.
Competitia intre CAMM si IRIS-T pentru segmentul rachetelor cu raza medie este destul de ciudata la acest moment, avand in vedere ca nici una nu este inca un produs complet operational. IRIS-T SL/SLM este in faza de testare iar CAMM-ER este si mai departe de intrarea in serviciu, fiind deocamdata la stadiul de proiect.
Conceptul CAMM-ER este relativ similar cu IRIS-T SL, racheta avand un diametru crescut fata de varianta cu raza scurta, noul motor asigurand o raza de actiune de aproximativ 45 de km, fata de cei 4o de km estimati pentru IRIS-T SL. Diferenta este facuta de sistemul de ghidare: IRIS-T are un senzor IR, in timp ce CAMM are un cap radar activ.
Alegerea trebuie deci facuta intre o racheta aflata foarte aproape de intrarea in productie dar cu un senzor sensibil la conditiile atmosferice si o racheta care este inca in faza de proiectare dar care va dispune de un senzor capabil sa functioneze in toate conditiile meteo.
Desi nu au fost anuntate companiile calificate pentru cea de-a doua parte a competitiei, cea referitoare la sistemele cu raza scurta, e de presupus ca cel putin MBDA UK si Diehl se vor regasi pe lista, compatibilitatea cu sistemele cu raza medie fiind un avantaj logic.
Mda…interesanta selectia atat de restrictiva.
Oare de ce NASAMSII nu a intrat in competitie? Poate din cauza ca pe raza sub 10km ar fi trebuit introdus un alt sistem, gen RBS-70, care va fi poate inlocuit de IRIS-T la norvegieni?
Tinand cont de versiunile AMRAAM, raza de actiune poate evolua de la 15km la 50km cu AMRAAM-ER.
Judecand dupa dimensiuni, AMRAAM ar trebui sa aiba o raza de actiune mai mare de 15km deci e un sistem oarecum intermediar. Singura problema in a-l folosi ca SHORAD e pretul, exista alternative mult mai ieftine pe segmentul ala. Si pentru a avea aceeasi acoperire ca cea a sistemelor cu raza mai mare, ar fi nevoie de mai multe baterii AMRAAM deci din nou o problema de pret. In afara de asta, AMRAAM e racheta superioara.
Pai raza evolueaza si in functie de versiunea AMRAAM folosita, de la A la D, deci probabil si pretul, ajungand la 1,7 mil.$ in ultima versiune, aer_aer. Sunt curios AMRAAM-ER la ce pret va fi.
Interesanta simplitatea unui astfel de lansator mixt Amraam/AIM-9 Sidewinder, evident conectat la un radar separat:
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d7/AIM-120_AMRAAM_P6230147.JPG
asta e o varianta de reducere a pretului 🙂
Si iar ciudat eliminarea Spyder, care oferea mix IR-radar, si care nici nu era foarte scump…
Combo-ul Sidewinder-ARMAAM ar fi acoperit relativ ieftin si zona SHORAD, probabil ca raza de actiune mai mica a AMRAAM fata de celelalte ER-uri sa fi jucat un rol. Raza de actiune a crescut de la o versiune la alta insa fara cresterea dimensiunilor motorului, adica -ER, e foarte greu de castigat mai mult de cateva procente, doar prin schimbarea combustibilului cu unul mai avansat. Noile versiune AMRAAM au motoare cu dublu(multi?)-impuls ceea ce le asigura o performanta mult mai buna insa doar in anumite conditii, impulsul total nefiind mult schimbat. Nu trebuie uitat ca AMRAAM e o racheta aer-aer, nu a fost niciodata optimizata sol-aer iar profilul de zbor e foarte diferit. Pana la urma tot AMRAAM-ER e viitorul. Nici ESSM lansat de la sol, asa cum a fost propus polonezilor nu e de aruncat, ca o varianta mai ieftina.
ESSM e printre preferatele mele, mai ales ca versiunea 2 promite 🙂
In cazul suedezilor puteau veni cu un lot format dintr-un radar Saab Arthur, sistemul cu raza medie RBS-23 Bamse cu o raza de 20km (aici am gasit foarte putine date despre acest sistem si doar suedezii il au in dotare), si un MANPAD RBS-70 NG cu o raza de 8km.
Englezii stiu ca se concentrau pe FLAADS la capitolul AA si ca inca nu era disponibil.
FLAADS (CAMM terestru) a primit deja o comanda din UK deci e foarte aproape de a fi operational (Link). La fel, s-au incheiat deja contracte pentru varianta navala a CAMM deci e disponibila la vanzare, probabil ca exista un anumit termen de livrare, care nu e imediat.
La FLAADS, guguloiul din varful catargului telescopic este radar de dirijare a tirului?
Am vazut ceva similar si la propunerea de complex Siret cu IRIS-T.
Daca e radar, e suficient pentru ca masina sa opereze independent sau are neaparat nevoie de Giraffe?
“A mockup of a FLAADS system loaded on a military truck, carrying 12 ready to fire, vertically launched CAMM missiles and a hemispheric covering mast-mounted target acquisition and guidance radar.” (Link). Deci conform link-ului, aparent e vorba de un radar de achizitie si urmarire tinte, adica ar fi capabil sa opereze independent.Evident ca performantele ar fi mai bune daca ar functiona intr-un sistem integrat, care sa-i paseze coordonatele tintei de la un radar aditional, cu raza mare de actiune “The BMC4I system will be “linked to the FLAADS(L) [future local area air defense system (land)] missile and launcher. This includes coupling to [Giraffe-Agile Multibeam] radars,“”(Link). Eu as zice ca mai degraba e doar antena pentru datalink, nu vad cum un radar ar avea o antena de dimensiuni asa de mici si in plus nu vad nici echipamentul asociat in general cu un radar (generator, procesare, etc…). Dar e doar un mock-up deci e foarte posibil ca in versiunea de productie radarul/antena sa arate altfel.
Se pare ca e doar antena datalink:
“On land, FLAADS (L) would use the CAMM missile packed onto a truck mounted container, plus a containerized command and control cabin. Because the missile carries its own radar, FLAADS fire units aren’t sold with their own radars, just a secure MBDA-developed datalink. Fielding requires integration of the FLAADS (L) command module with existing air defense systems for cueing. This may seem like a limitation, but it actually makes the system quite dangerous. The fire units don’t have an emitting radar to give their location away and attract enemy attacks, and cueing from a variety of radar and non-radar assets makes it very difficult to silence the missile battery.“(Link)
La prima vedere sistemul aduce putin cu Navguard al celor de la Elta (EL/M 2222S) de asta eram curios daca au dezvoltat ceva de genul asta.
https://www.google.com/search?q=navguard+radar&biw=1020&bih=457&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMIgrf84cvmxwIVQj4UCh0Lbgdi#imgrc=ptIK80IpLQrCAM%3A
Ar fi fost interesant. Dupa cum vezi, opiniile difera dar eu as merge pe varianta ca e doar antena datalink-ului, dupa dimensiuni si lipsa generatorului + a cabinetului cu electronica. O explicatie probabila ar fi ca FLAADS e destinat mai mult AF in timp ce Siret, in varianta compacta pe camion, era destinat FT. In acelasi articol era prezentata si varianta pentru RoAF, practic doar lansatorul fara radar, asa cum e probabil sa fie si FLAADS.
Mie imi par CAMM si Iris-T SL oarecum complementare una fiind ghidata radar si alta fiind ghidata in infrarosu – intr-o lume a dronelor stealth, a avioanelor din ce in ce mai Low Observability nu iti garanteaza nimeni ca vei pute folosi pe mai toate tintele rachete ghidate radar chiar si cele active.
Cred ca integrarea celor 2 sisteme cu aceleasi radare sau sisteme de descoperire ar face din cele 2 sisteme un inamic pentru orice zboara la inaltimi medii si joase.
Tocmai ai descris SPYDER-ul (Python+Derby), MICA(RF+IR) sau NASAMS (AMRAAM+Sidewinder ca tot venise vorba) toate disponibile pe piata acum. Sau Stunner.
Si da si nu – s-ar putea ca IRIS-T SL si CAMM sa aiba caracteristici mai bune care nu sunt accesibile publicului, s-ar putea ca Spyder-ul sa nu fie asa de eficient sau rezistent la bruiaj, in plus nu se efectueaza lansarea pe veritacala ceea ce duce la alta problema cu privire la campul acoperit de acele rachete.
MICA IR/RF – da s-ar putea sa fie foarte apropiat de ceea ce s-ar putea obtine din combinatia CAMM / Iris-T SL. NASAMS – are limitari date de folosirea nemodificata a rachetelor aer-aer -dar acest lucru poate fi si un avantaj major deoarece poti folosi rachetele care au fost destinate flotei de avioane la limita expirarii resursei pentru lansatoarele terestre.
Nimeni nu stie cu adevarat caracteristicile considerate sensibile ale sistemelor AA, intr-o anumita masura nici macar cumparatorul. Trebuie sa creada pe cuvant productorul sau sa testeze. Asa ca totul este evident doar o supozitie. Avand in vedere ca se urmarea achizitia unor sisteme cu raza medie de actiune, se uitau probabil la Syper-MR care are lansare pe verticala si acoperire totala. E adevarat ca e posibil sa stea cu un ochi si pe Spyder-SR pentru viitor dar totusi trebuie tinut cont ca toate trei sistemele s-au calificat in punct de vedere tehnic. Renuntarea la Spyder e posibil sa fi avut si o componenta non-tehnica, comerciala. Nu stim care e relatia Thales Suisse – Rafael.