TehnoMil

Spike-LR by ZM Mesko – Sursa: mesko.com.pl

Polonia a comandat inca 1.000 de rachete Spike-LR, ce vor fi primite pana in 2020, dupa ce in 2003 a cumparat peste 2.600 de bucati.

Interesant e ca noul contract a fost semnat direct cu producatorul intern ZM Mesko si nu cu Rafael, de unde s-ar putea subintelege ca polonezii vor fabrica rachetele intr-un procent majoritar.

Pentru rachetele din contractul initial polonezii au fabricat incarcaturile explozive, motoarele racheta si alte cateva elemente mai putin inteligente (dpdv functional, a nu se face confuzie cu inteligenta inglobata in acele componente), israelienii furnizand electronica.

Evident ca transferul de tehnologie a costat peste pretul rachetelor off-the-shelf insa investitia incepe sa dea rezultate, polonezii alegandu-se cu a doua unitate de productie a Spike din Europa, contractele ulterioare urmand sa fie directionate spre ZM Mesko.

Prin comparatie, romanii au cumparat si ei aproape 2.000 de rachete Spike si atat, nefiind vorba de nici o tentativa de cooperare in productie.  Urmatoarele rachete vor veni deci tot din Israel, via Germania sau Polonia. Cand vor veni, e deja alta problema.

Pentru ca nu toate PIP III-urile s-au nascut egale.

Sursa: FB RoAF – Cer Senin

Ce a lasat Mos Gerila in port, la Sevastopol – Sursa: forum.sevastopol.info

Lipsa motoarelor ucrainiene a deraiat programul constructiei fregatelor din clasa Admiral Grigorovich (Proiect 11356) destinate Flotei Marii Negre dar rusii sint pe cale sa gaseasca solutii, chiar daca nu optime. In ciuda retoricii oficiale, care dadea ca sigura inlocuirea turbinelor de import cu o noua generatie de motoare proiectate si construite local, rusii par sa se fi consolat cu ideea ca ciclul de dezvoltare va dura prea mult pentru ca rezultatul sa fie util navelor Proiect 11356.

Restructurarea programului inseamna finalizarea lucrarilor la primele trei nave, motoarele fiind primite inaintea izbucnirii crizei ucrainiene, celelalte trei fregate urmand a fi, in cazul ideal, vandute unui client strain care va putea negocia cu ucrainienii separat. India ar fi cap de lista, desi initial se vorbea de o licenta completa si nu doar de finalizarea constructiei incepute de rusi. Probabil totul va depinde de reducerea pe care rusii vor fi de acord sa o ofere.

Continuare…

T22R – Sursa: www.shipbucket.com

Type 23 – Sursa: www.shipbucket.com

Absalon – Sursa: shipbucket.com

Iver Huitfeldt – Sursa: shipbucket.com

Exista cate ceva de invatat de la fiecare:

Type 23 te invata ca nu ai neaparata nevoie de un al doilea catarg ESM supradimensionat, unul de dimensiuni reduse amplasat pe hangar fiind deajuns.

Continuare…

Sursa: beyondthesprues.com

Un BAe Hawk acrosand o incarcatura de lupta completa, asa cum putine aparate din generatia lui o puteau face. Ar mai ramane ceva loc de extradosul aripilor, pentru niste sine-lansator similare cu cele ale Jaguarului. Care tot avion de antrenament s-a nascut.

Ce e mai interesant in imaginea alaturata, chiar mai mult decat multirolul Hawk, e racheta antinava Sea Eagle. Racheta britanica a intrat in competitie cu Harpoon-ul care a ajuns sa fie instalat pe navele Royal Navy (incepand chiar cu fregatele Type 22 Batch 3) insa Sea Eagle a fost totusi adoptata de RAF, probabil si datorita dimensiunilor mai reduse. A fost un fel de NSM/JSM nascut prea devreme.

Ca o paranteza: in incercarea de a reduce din dependenta de furnizorul american (sau, si mai rau, francez) britanicii au avut o serie de proiecte foarte interesante. La categoria rachete si doar la o prima vedere, pe langa Sea Eagle, ar fi vorba de Skyflash (derivata din Sea Sparrow) si ALARM (similara HARM). Ca puncte comune, toate au prezentat imbunatatiri fata de concurenta (nefiind doar proiecte incepute doar de dragul localizarii) insa nici una nu a reprezentat vreun mare succes la export. Noua CAMM are mari sanse sa sparga traditia desi la nastere i se prezisese o soarta similara, ce ar fi “cauzata” de competitia cu celalalt produs al MBDA, MICA VL.

Sursa: sindramas.com

Daca in urma achizitiei radarelor TPS-77 si MPQ-64 Sentinel ziceam ca “Acum Letonia pare sa-si fi agatat de gat un mare semn “watch this space” pentru aparitia unor sisteme antiaeriene gen NASAMS sau SPYDER.“, se pare ca alti baltici le-au luat-o inainte, lituanienii examinand achizitia NASAMS.

Si lituanienii au in dotare Sentinel, asa ca NASAMS e inca un pas spre uniformizare.

Ideea folosirii unor sisteme anti-aeriene distribuite, legate in retea, pionierata de norvegieni, castiga din ce in ce mai multi adepti, mai ales in randul statelor mai mici, in fata arhitecturii centralizate tip SAMP/T.

Letonia continua sa aiba la gat anuntul “we’re next“.

Si nu e Gripen – Sursa: saab.com

Din prezentarea tinuta saptamana trecuta de Saab, axata pe oferta de solutii navale pentru programele romanesti, pe langa CMS-ul 9LV si familia de radare navale Giraffe, iese in evidenta racheta anti-nava RBS15. Si asta pentru ca, spre deosebire de celelalte componente majore, in domeniul rachetelor navale nu exista in realitate mai multe variante posibile decat degetele de la o mana.

Din punct de vedere tehnic, avantajele ar tine de maturitatea sistemului, aflat deja in dotarea mai multor tari, de raza lunga si greutatea incarcaturii de lupta, precum si de capacitatea de lovire a unor tinte terestre. Dezavantajul ar veni din faptul ca racheta nu a fost inca integrata pe F-16 ceea ce ar implica niste costuri in plus, daca s-ar pune vreodata problema de asa ceva.

Continuare…

Heckler&Koch P7 – Sursa: Wikipedia.org

Asa s-ar putea prezenta, parafrazand o reclama celebra, nu mai putin celebrul HK P7.

Aparitia P7 a fost impulsionata de atentatul din timpul Olimpiadei de la Munchen din 1972 in urma caruia politia germana a decis sa renunte definitiv la vechile PP/PPK de calibru 7.65mm. Nu mai trebuie amintita asemanarea dintre acel masacru si evenimentele recente din Franta sau faptul ca unii amarati mai folosesc si acum clonele PPK. Pentru ca la ei inca nu s-a intamplat nimic.

Revenind la P7, in afara de calibrul 9mm, totul era neconventional: incepand cu modul de functionare, inertial intarziat cu gaz, conceptia piedicii de siguranta si forma egonomica, axul tevii fiind plasat in cea mai joasa pozitie posibila. Constructia imbina precizia inerenta tevii fixe si reculul simtit “slab” cu munitia full-size de 9x19mm.

Continuare…

Candidatul surpriza – Sursa: armarbg.com

(*)- E vorba de polonezi, romanii nu par a misca nimic in privinta asta desi exista chiar si proiecte autohtone aproape de intrarea in productie.

Polonezii au demarat procedura de achizitie a unor lansatoare/aruncatoare portabile destinate sa inlocuiasca RPG-7 si RPG-76. Cerintele pentru noile lansatoare sint interesante inclusiv prin implicatiile asupra tacticilor de utilizare, schimbarea de filozofie implicand o modificare a tacticilor actuale: se cauta lansatoare de unica folosinta “disposable/single-shot“, de dimensiuni si greutate redusa, capabile sa fie folosite inclusiv in interiorul cladirilor. In schimb, se accepta ca munitia nu va fi suficient de puternica pentru a penetra frontal MBT-urile moderne, doar zonele mai putin protejate, tinta principala fiind APC-urile si IFV-urile.

Candidatii identificati pana acum sint NAMMO Raufoss cu M72 LAW (66 mm), Saab cu AT4 (84mm), Instalaza cu Alcotan-100 (100 mm), bulgarii de la Armar Corp cu ARMBLAST (73mm) – btw, vecinii de la Sud de Dunare au deja un produs care a ajuns la a doua generatie – si Dynamit Nobel cu RGW 90/MATADOR (90mm).

Performantele mai reduse in comparatie cu lansatoarele de rachete/aruncatoarele de grenade reutilizabile – gen Carl Gustav, SMAW, Shipon – sint compensate prin greutatea si pretul redus, ceea ce va oferi posibilitatea distribuirii lor intr-un numar mai mare, nu numai unor operatori/echipe specializate.

Thales APAR – Sursa: wikipedia.org

(*) – In realitate e vorba de ce ar avea nevoie ESSM dar nu suna asa de secsi ca MK 41.

Totusi subiectul e dependenta ESSM (sau SM-2), intr-o configuratie moderna, de un numar suficient de canale-tinta. In ciuda optimizarilor time-sharing gen ICWI, exista inca o limita fizica a iluminatoarelor mecanice peste care nu se poate trece decat cu tehnologia ESA.

Foarte putin surprinzator, solutiile au ca puncte comune catargele “monolit”/”integrale” si tehnologia AESA cu patru antene fixe.

Intr-o dezordine aleatoare:

Thales APAR (I-Mast 500)

Decanul de varsta, greutate, performante si, cel mai probabil, pret: APAR (Active Phased Array Radar, foarte descriptiv) este deja folosit operational de “fregatele” (in realitate distrugatoarele AA) De Zeven Provincien olandeze, F124 Sachsen germane si Ivar Huitfeldt daneze.

Continuare….