Un BAe Hawk acrosand o incarcatura de lupta completa, asa cum putine aparate din generatia lui o puteau face. Ar mai ramane ceva loc de extradosul aripilor, pentru niste sine-lansator similare cu cele ale Jaguarului. Care tot avion de antrenament s-a nascut.
Ce e mai interesant in imaginea alaturata, chiar mai mult decat multirolul Hawk, e racheta antinava Sea Eagle. Racheta britanica a intrat in competitie cu Harpoon-ul care a ajuns sa fie instalat pe navele Royal Navy (incepand chiar cu fregatele Type 22 Batch 3) insa Sea Eagle a fost totusi adoptata de RAF, probabil si datorita dimensiunilor mai reduse. A fost un fel de NSM/JSM nascut prea devreme.
Ca o paranteza: in incercarea de a reduce din dependenta de furnizorul american (sau, si mai rau, francez) britanicii au avut o serie de proiecte foarte interesante. La categoria rachete si doar la o prima vedere, pe langa Sea Eagle, ar fi vorba de Skyflash (derivata din Sea Sparrow) si ALARM (similara HARM). Ca puncte comune, toate au prezentat imbunatatiri fata de concurenta (nefiind doar proiecte incepute doar de dragul localizarii) insa nici una nu a reprezentat vreun mare succes la export. Noua CAMM are mari sanse sa sparga traditia desi la nastere i se prezisese o soarta similara, ce ar fi “cauzata” de competitia cu celalalt produs al MBDA, MICA VL.
Din pacate pilonul central de pe IAR-99 abia duce 400kg, deci pana la 580kg mai e cale lunga… ca s anu mai vorbim de restul rachetelor antinava din clasa 600+ : 800 kg.
Poate NSM, la cele 410kg s-ar incadra pe pilonul respectiv, daca ai vrea sa vezi si un Soim romanesc echipat similar 🙂
Ma indoiesc insa ca mai poate primi in paralel si rezervoare si rachete aer-aer 🙂
Cu 2 rezervoare de 225l cam trece de inca 500kg acrosat, deci raman vreo 50kg pana la tona aia maxima acrosata, care banuiesc ca i-ar crea probleme la decolare. Matra Magic si Python se apropie de alte 100kg bucata…
Poate pe IAR-99TD 🙂
RAF-ul nu-i ca RoAF-ul si nici soimul englezesc ca cel romanesc. Diferenta de experienta/expertiza intre cele doua industrii e de la cer la pamant, ca cea romaneasca e cam la pamant, inainte mai mult la figurat dar acum si la propriu. Si clientu’ a stiut ce sa ceara, in cazul lor. In rest, ce ar mai fi de spus, doar ca Soimul lor e cu vreo 10 ani mai batran si nu prea arata.
Cat despre TD, romanii nu au fost in stare sa scoata o noua arma de asalt sau un transportor decent in atatia ani, care e probabilitatea ca TD-ul sa fie un succes?
Cum tara noastra e plina de paradoxuri, crezi ca asa ceva n-ar fi posibil? 🙂
Amu’, depinde si ce intelegi prin succes:
1. A modifica la standard TD un singur exemplar, incluzand imbunatatirile de mai sus, urmand a reutiliza experienta pe un nou model sau pentru export… ceea ce am inteles eu ca e scopul TD.
2. A obtine o comanda de modificare de 10-12 bucati la standard TD din partea MApN 🙂
Nu ne-am nascut chiar ieri (poate ar fi fost mai bine). Paradoxurile functioneaza altfel in Romania. De ex: desi nu mai are industrie aero propriu-zisa (MRO cel mult), Romania are institute de cercetare-dezvoltare aero-space.
Cat despre masurarea succesului TD, ar fi doua aspecte, cel putin:
1. Dpdv tehnic, pentru a fi considerat un succes, TD ar trebui sa:
a) existe fizic. Lucru mare, stiind istoria TBT.
b) ipotetica crestere a performantelor sa justifice modificarile. Sintem inca pe partea tehnica, nu vorbim inca de bani. Care e ideea de a are retine ceva dintr-o platforma conceputa in anii ’80, cu tehnologia anilor ’70 (la paritate mondiala) prin anii 2020?
2. Dpdv comercial. Conform iepurasului la farmacie: “Bine, aveti morcovi. Acum sa vad cine ii cumpara”. Succesul TD e mai greu de cuantificat atat timp cat nu stim care e business planu’. Deocamdata stim ca TD e un demonstrator tehnologic care va demonstra tehnologii demonstrabile. In ce scop?
Daca e vorba de a propune MApN modernizarea -99 din dotare la un standard TD-prototip, se vor lovi de punctul 1.b. Parerea mea: vanare de vant.
Daca e vorba de a folosi tehnologiile respective (motor + avionica) pentru a “umple” un nou avion, diferit aerodinamic de -99, cum incepusera cu AMTA, atunci se vor lovi de 1.a. TBT reloaded.
Probabil se poate scrie o ecuatie, ceva. Sau direct ghici in palma, e acelasi lucru.
Oricum, programul are din start o intarziere de aproape 2 ani, posibil din cauza re-esalonarii finantarii 🙂
Deci au inceput neparadoxal.