TehnoMil

Ce a lasat Mos Gerila in port, la Sevastopol – Sursa: forum.sevastopol.info

Lipsa motoarelor ucrainiene a deraiat programul constructiei fregatelor din clasa Admiral Grigorovich (Proiect 11356) destinate Flotei Marii Negre dar rusii sint pe cale sa gaseasca solutii, chiar daca nu optime. In ciuda retoricii oficiale, care dadea ca sigura inlocuirea turbinelor de import cu o noua generatie de motoare proiectate si construite local, rusii par sa se fi consolat cu ideea ca ciclul de dezvoltare va dura prea mult pentru ca rezultatul sa fie util navelor Proiect 11356.

Restructurarea programului inseamna finalizarea lucrarilor la primele trei nave, motoarele fiind primite inaintea izbucnirii crizei ucrainiene, celelalte trei fregate urmand a fi, in cazul ideal, vandute unui client strain care va putea negocia cu ucrainienii separat. India ar fi cap de lista, desi initial se vorbea de o licenta completa si nu doar de finalizarea constructiei incepute de rusi. Probabil totul va depinde de reducerea pe care rusii vor fi de acord sa o ofere.

Primele doua fregate Proiect 11356, Amiralii Grigorovich si Essen – Sursa: forum.keypublishing.com

Intre timp, primele doua fregate (Grigorovich si Essen) au fost finalizate iar cea de-a treia (Makarov) este in constructie. Grigorovich este in teste, in Marea Baltica:

Pe termen foarte scurt, pentru inlocuirea celorlalte trei fregate ce nu vor mai vedea Marea Neagra, rusii au ales sa trimita la Sevastopol doua corvete Buyan-M Proiect 21631 (Zeleni Dol si Serpuhov).

Desi au doar 900 de tone, corvetele au exact aceeasi capacitate de a lansa rachete Klub sau Onyx ca si fregatele Grigorovich: cate un lansator cu 8 celule. Diferenta de deplasament se vede in privinta celorlalte sisteme, Buyan-M neavand virtual nici o protectie anti-aeriana sau anti-submarin, senzorii nefiind nici ei la acelasi standard. In plus, Buyan-M a fost proiectata pentru a fi folosita in Marea Caspica si in apele interioare, avand un pescaj redus ceea ce-i afecteaza performantele nautice in marile mai “zbuciumate”, cum ar fi Marea Neagra sau Mediterana.

Ca o urgenta, Buyan-M vor primi cate doua turele Komar lansatoare de rachete Igla, asigurand un minim de protectie anti-aeriana. Motivul pentru care rusii nu au optat pentru Pantsir-M sta probabil in dimensiunile reduse ale corvetei. Este evident ca tactica de folosire a Buyan-M va trebui adaptata, navele neputand sa opereze singure, fara escorta unor fregate sau departe de protectia de la tarm. Sint insa destul de bune ca baterii mobile de lansare a rachetelor Klub, aceleasi de pe noile submarine Proiect 636 Varshavyanka, mizand pe raza acestora de actiune de 2,500 de km pentru a sta departe de orice potentiala amenintare.

Pentru a rezolva problema calitatilor nautice era nevoie de un nou proiect, asa ca rusii au anuntat oficial ca vor inlocui cele trei fregate Grigorovich cu un numar de corvete din noul Proiect 22800 Karakurt, incepandu-se deja lucrul la primele doua unitati.

Proiect 22800 Karakurt – Sursa: forum.keypublishing.com

Navele au un deplasament de 800 de tone, similar cu Buyan-M, vor dispune de un sistem de lansare Klub/Onyx identic insa se pare ca vor avea un pescaj crescut si in plus o suprastructura proiectata pentru reducerea semnaturii radar. Cat despre sistemele anti-aeriene, nu sint foarte multe informatii oficiale, imaginile parand a indica instalarea a doua AK630.

Urmatoarele patru unitati vor fi destinate tot Marii Negre, Rusia indicand ca ar putea construi aproximativ 18 nave. Karakurt vor tine marea mai bine decat Buyan-M asa ca vor putea fi impartite si celorlalte Flote.

Schimbarea de strategie in privinta tipului de nave pentru dotarea Flotei Marii Negre e fortata, pe de o parte, de faptul ca Rusia nu va mai putea construi, pentru o perioada, nave de tipul fregatelor din cauza lipsei motoarelor. Pe de alta parte, bombardamentele executate cu succes de navele Buyan-M stationate in Marea Caspica, ce au lovit tinte din Siria folosind rachete Klub, par a oferi cel putin un alibi credibil pentru schimbarea de planuri.

La bombardament a participat si cel de-al doilea submarin din clasa Varshavyanka, Rostov-on-Don, pozitionat in Marea Mediterana, care s-a intors intre timp in Marea Neagra.