La altii se poate, episodul 21

Post de comanda de la distanta pentru 2K12 - Sursa: litak-tak.eu

Post de comanda de la distanta pentru 2K12 – Sursa: litak-tak.eu

Pana acum balticii au fost trecuti cu vederea, dependenta de politia aeriana NATO afectandu-le imaginea insa achizitiile recente de tehnica moderna au mai reparat cate ceva. De acum pot fi trecuti la capitolul “altii – asa da” chiar si in cea ce priveste productia de echipament: o mica firma din Lituania, JSC “LiTak-Tak” impresioneaza prin oferta de modernizare a sistemelor de rachete antiaeriene si a vechilor radare sovietice dar si prin produsele proprii.

Modernizarea Kub prin “digitalizarea” echipamentelor nu e ceva nou, polonezii si cehii avand oferte asemanatoare care se diferentiaza prin amploarea modificarilor insa lituanienii aduc ceva original: un nou centru de comanda de la distanta, ce ar creste siguranta personalului in cazul atacurilor DEAD. Un rol aditional ar fi cel de centru de comanda al bateriei care sa centralizeze datele transmise de la radare externe si sa distribuie tintele catre un numar de sisteme Kub.

Modernizarea lituaniana a 2K12 - Sursa: litak-tak.eu

Modernizarea lituaniana a 2K12 – Sursa: litak-tak.eu

 

La fel de interesante sint proiectele de modernizare ale P-14 si P-18, lituanienii mergand pe inlocuirea componentelor depasite (adica majoritatea lor) cu unele COTS. De remarcat ca, daca pentru P-18 mai exista si alte oferte de modernizare inlusiv din partea ungurilor si a cehilor, proiectele de modernizare ale P-14 sint foarte rare. Datele tehnice ale modernizarii P-14 se gasesc aici. Aviz amatorilor.

P-14ML - Sursa: litak-tak.eu

P-14ML – Sursa: litak-tak.eu

 

La rand vin proiectele, sa le zicem, semi-proprii adica radare noi inspirate de modele rusesti, cum ar fi MARS-L.

MARS-L - Sursa: litak-tak.eu

MARS-L – Sursa: litak-tak.eu

 

Statia ar fi un radar de cercetare cu IFF integrat insa seamana izbitor cu IFF-ul sovietiv 1L22 Parol. Faptul ca lituanienii au reusit sa converteasca Parol ca radar de supraveghere este notabil.

1L22 Parol - Sursa: wikimedia.org

1L22 Parol – Sursa: wikimedia.org

 

Cireasa de pe tort: AMBER-1800. Radarul aduce oarecum cu Vostok-E al bielorusilor de la KB.
Ar trebui sa intereseze pe cei ce vor inlocuirea P-18 cu radare care sa functioneze in aceeasi banda, amanunt destul de important. Din nou aviz amatorilor.

AMBER 1800 - Sursa: litak-tak.eu

AMBER 1800 – Sursa: litak-tak.eu

 

E destul de clar ca LiTak-Tak este un “integrator”, chiar cu sensul usor peiorativ care a prins acum in Romania, insa foarte agil si inovativ, firma lituaniana cumparand echipamente disponibile comercial pentru a asambla produse foarte complexe. Cert este ca oferta lor nu are echivalent in Romania, cu o industrie presupusa superioara.

 

Both comments and pings are currently closed.

12 Responses to “La altii se poate, episodul 21”

  1. gsg9 says:

    “ce ar creste siguranta personalului in cazul atacurilor DEAD” presupun ca la SEAD te referi

    sa mai bagi bani acuma ca sa “digitizezi” ragaliile alea de pe vremea sovietului suprem nu mi se mai pare un mare castig, acum depinde ce bani bagi in ele si ce mai pastrezi

    pt SA6 au existat proiecte inclusiv cu integrarea ESSM, dar presupun ca in afara de vehiculul senilat nu mai pastreaza mare lucru

    cehii iau pus ASPIDE2000: http://www.dailyairforce.com/962/czech-republic-upgrades-sa6-with-aspide-2000-missiles/

    “dependenta de politia aeriana NATO afectandu-le imaginea ” probabil intr’un mod pozitiv 🙂 , macar aia o spun pe aia dreapta nu ca la noi cu “ajutatul” pt militia pe centura aeriana a capitalei

    oricum lituanienii s’au pus pe cumparaturi, obuziere, Javelin, vehicule, Boxer, si cu ce radare isi cumpara se pare ca vor merge spre NASAMS

    in comparatie ai nostri au mutat pensiile inapoi in bugetul de aparare si el mai maresc soldele, ai fidelizeaza or something

    apropos de ajutoare pt handicapati, au mai venit niste canadience si cica mai vin si niste poloneze cu “ajutatul” pe la noi

    probabil si de aia s’or fi agitand ai nostri sa mai angajeze 10,000 de sectoristi: avioane nexam, rachete nexam, angajam sectoristi, ai organizam in 5,000 de echipe, unul supravegheaza cu benoclul patratelul de cer care i’a fost atribuit in responsabilitate si dicteaza inmatricularea iar cel care stie sa scrie sta cu carnetelul de amenzi pregatit

    • admin says:

      DEAD – Destruction of Enemy Air Defenses. Diferentele intre SEAD si DEAD tin de interpretare, probabil si pentru ca SEAD include(a) DEAD, acum vad ca tind sa se separe. Pentru mine, definitia DEAD este hard-kill, fata de SEAD soft-kill. Altii pot folosi definitii diferite.

      Ajutorul e bun dar cumva se lasa impresia ca ar fi moca. Ceea ce nu se intampla nicaieri in lume, exista niste costuri mai mari sau mai mici, care trebuiesc acoperite. De alea nu se spune nimic.

      Dar da, Romania nu e departe de situatia balticilor, mai ales in privinta flotei maritime.

      • gsg9 says:

        OK, eu stiam numai de SEAD

        la defunctele forte aeriene ai nostri mai pot sa traga de cateva C’uri momentan, nu ca ar mai conta foarte mult, dar presupun ca baza este tot “ajutatul” asa ca nu suntem foarte departe

        la flota ni se cam face de facto politie maritima, fregatele sunt chele si NPRurile si Marasestiul posibil fara rachete operationale

        la ultima lansare de care mai stiu eu parca prin 2009 a luat foc racheta in IML si de atunci n’am mai auzit de alte trageri, asa ca este posibil ca nici macar P20-urile alea ultramoderne sa nu mai fie nici macar operationale

        buna intrebare daca platim sau nu

        probabil astia au asa o oarecare jena sa recunoasca dezastrul si s’au inteles sa plateasca pe sub mana si sa o tzina p’aia cu “ajutatul”, pe chiormandantul suprem l’am auzit prima data cu povestea asta savanta cu “ajutatul”

        probabil nu da bine la imagine, in fond trebuie sa justifice ca se cheltuie niste miliarde pe “aparare” si rezultatele fiind doar ca se platesc salariile si pensiile: rachete nexam, marina nexam, aviatie nexam, noroc ca T55AM’urile alea mai pot sa “zboare” vreo cativa ani

        insa dupa cum am mai spus lituanienii se misca mai cu folos la achizitii decat ai nostri, ai nostri inca viseaza electric sheep

        • admin says:

          Probabil ca balticii sint mai stimulati decat romanii, povestile cu ocuparea lor in cateva ore de catre rusi nu par inventii de presa si nici chestii noi nu sint. Probabil ca li s-a aratat pisica pe canale oficiale cu mult timp in urma iar ce e acum in presa e deja material vechi. E posibil ca romanii sa fie mai nesimtiti si sa nu fi priceput mesajul. O sa li se repete pana inteleg, ca de asta are SUA ambasador la Bucuresti. Macar la nivel de vorbe ceva-ceva se misca dar nu mai mult. Sa zicem ca au cumparat niste rachete si doua radare.

          Referitor la efortul de modernizare, merita atat timp cat mai vrei sa folosesti SA-6 sau radarele sovietice. Si in lipsa de altceva, se merita.

          • Marius Z. says:

            SA-6, daca o compari cu HAWK, inca e interesanta de modernizat, fiind mai mobila decat primul iar daca ai acces la modernizarea cu RIM7/ESSM, deja joaca in alta liga decat HAWK/NASAMS. De vazut daca una dintre cele 2 americane nu va face parte si din modernizarea fregatelor…

            Romania dispune de 8 baterii si aproximativ 1000 de rachete 3M9, si a semnat cu polonezii deja un memorandum de colaborare acum cativa ani, partea frumoasa fiind ca macar o parte din modernizare se poate face implicand si competente locale (sper ca nu UTI).

            Si mai e un lucru, chiar si inventarul de rachete SA-6 revitalizate si cu mici modernizari ar fi inca utile complementar Hawk-ului, cu conditia sa modernizezi electronica/radarele.

            • admin says:

              Daca se vor face modernizarea cu polonezii, cehii sau ungurii, atunci nu prea mai are sens “competenta locala”: motivul pentru colaborare e sa reduci costurile de R&D si productie adica iei de la cineva care are deja componentele respective. Nu transfera nimeni fabricatia unei componente pentru o serie de… 8 bucati.

              Cat despre “competenta locala” in sine, asta cam lipseste. Firme capabile macar teoretic de asa ceva se numara pe degetele de la mana si nici una n-a miscat in sensul asta.

          • gsg9 says:

            probabil totul se rezuma la raportul pret/eficacitate: daca au suficiente rachete pt SA6 care sa fie functionale, ca daca incepi sa le mai si repari si revitalizezi alea’s alte costuri, dupa aia ce 8tzii daca investesti intr’un sistem cu rachete sovietice vechi cu electronica noua occidentala, daca mai sunt bune de doborat ceva

            Kuburile n’au prea stralucit nici macar cand erau ele ultramoderne la rusi, le’au facut evreii pulbere de stele “Operation Mole Cricket 19”

            la noi au facut ceva cariera la Rovulatie, parca au doborat o cursa Tarom, dar nu se prea discuta despre asta

            dupa mine cel mai bun upgrade ar fi sa instaleze alte rachete pe senilatele alea, cu electronica si radarele aferente

            tot trebuie sa instaleze o racheta AA si pe OPVurile alea doua Type22, pt comonalitate ar putea sa puna aceeasi racheta si pe fregate si pe lansatoarele astea

            insa probabil pe modelul SA8 or sa le puna doar niste IFFuri si or sa le mentina asa in stare de moarte clinica tot cu polonezii, tot polonezii or sa ne ajute si cu politia aeriana, macar sa trimita si niste poloneze tinere intr’acolo

            sau pe modelul Volkhov, cu niste interfete noi scrise de UTI, ce mai conteaza ca rachetele sunt cu combustibilul expirat si ca au facut studii la atccm cum sa faca trageri cu ele in siguranta cu combustibili expirati (cu continut de apa peste limita permisa), deci problema nu se pune sa modernizeze rachetele sau radarele/electronica, astia se multumesc cu minimum-minimorum: sa mai plece vechitura aia de pe rampa

            relativ la cat de nesimititi sunt, sunt prea destul

            si inca sunt in blocajul in care stau de 25 de ani, nu cred ca s’au lamurit ce vor face

            pastreaza niste efective si o structura de unitati si arme pe care nu le vor mai echipa vreodata

            rezolvarea fiind simpla: ori, ori
            -ori investesc miliarde in echipare ca sa mai recupereze ceva din ce s’a pierdut, si cu niste ATGMuri si 2 radare nu se face primavara, se pare ca n’au ales varianta asta

            -ori periaza bine si reduc din structura de forte sa pastreze doar ce mai pot echipa si inarma, adica niste economii cu personalul ca sa le mai ramana si cativa eurocenti pt inzestrare, de exemplu nu prea ma lamuresc ce fac 15000 de angajati civili pe acolo, serviciu de protectie sociala

            mie personal mi se pare ca strategia lor consta tragerea de timp si intre timp isi conserva cat mai mult functiile si joburile

            • admin says:

              Problema SA-6 e tocmai electronica, e si motivul pentru lipsa de eficacitate impotriva bruiajului facut de echipamentele Vest. Fata de SA-2, macar rachetele sint inca utilizabile tactic deci daca ar exista posibilitatea de modernizare (un mare DACA) atunci ar trebui comparate costurile fata de cele ale achizitiei de rachete noi.

              Idealul era sa fie rachete comune RoAF/FT/RoNavy dar e cam greu acum, odata ce au mers pe HAWK la RoAF. Poate doar daca aleg CAMM/MICA.

              Se vede ca strategia e sa se traga pana la limita de echipamentele inca functionale si chiar de cele nefunctionale (SA-2) deci ar fi ceva argumente pentru modernizarea SA-6. DACA e posibil tehnic, ca nu s-a inghesuit nimeni cu vreun proiect de genul asta, nici macar la nivel de pliant.

          • Marius Z. says:

            KUB modedrnizat complet poate o mai duce vreo 15 ani, la cca. 60% costuri vs. un sistem nou comparabil (parca asa ceva am citit intr-un studiu autohton). Era un studiu care cita un RFI mai vechi, din 2011 al ACTTM:
            http://www.acttm.ro/doc/RFIOSAro.pdf

            asta era unul dintre studii, cu niste date de pornire asumate si o comparatie interesanta caracterisitci MIM-23 Hawk/SA-6 2K2/S-125:
            http://www.wseas.us/e-library/conferences/2012/Sliema/MACMESE/MACMESE-40.pdf

            Si mai era unul – cred ca-l ai si tu 🙂

            Dincolo de modernizarea radarelor cu unele 3D (multi-tinta), IFF avansat, data-link cu integrare C4I si software tactic, rachetele 3M9E se pot moderniza nitzel prin: refacerea resursei si un processor mai capabil/rezistent.

          • Marius Z. says:

            MAi erau astea 3, dar care nu sunt accesibile pe link-uri:

            http://www.elmecph.ro/c-d/lucrari-relevante.html

            1.) Radulescu M., Argumente pentru necesitatea up-gradarii sistemelor de rachete sol-aer, Gândirea Militară Romaneasca, Nr. 4/2012, p.107, SMG, Bucureşti, ISSN 1454-0460

            http://www.mapn.ro/smg/gmr/Engleza/Ultimul_nr/3_2012/radulescu-p.147-156.pdf

            2.)Radulescu, M., Şandru, V., (2013), Prelungire de resursă, revitalizare şi modernizare pentru complexele de rachete antiaeriene.

            http://www.mapn.ro/smg/gmr/Ultimul_nr/radulescu,sandru-p.70-79.pdf

            3.) Radulescu, M., Şandru, V., (2014), Considerations about the life extension programs by technical 14 I resource renewal applied to the surface-to-air missiles

            http://www.afahc.ro/ro/afases/2014/forte/Radulescu_Sandu.pdf

            Iar asta e cel din comentariul anterior:
            Radulescu M., Calefariu E., Boscoianu M., Ciufudean C, Aspects Regarding Technical and Economic Upgrade Elements in the Case of an A.D. Missile System, Advances in Mathematicaand Computational Methods, WSEAS Conferences, Sliema, 2012, ISBN: 978-1-61804-117-3

            http://www.wseas.us/e-library/conferences/2012/Sliema/MACMESE/MACMESE-40.pdf

          • Marius Z. says:

            gasit asta (cred ca e pt. pct 2+3)… sincer cred ca le ai deja in biblioteca 🙂
            http://www.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri%20de%20doctorat/Rezumate2014/SandruVasile.pdf

            • admin says:

              Da, le am si eu intr-o forma sau alta. Oricum, mersi pentru ca le-ai postat grupat, pentru cei care nu le-au citit pana acum.

              Studiile teoretice sint bune pentru testarea interesului care lipseste, judecand dupa rezultate adica lipsa cererii pentru un proiect adevarat. M-as fi asteptat la un proiect-oferta clar, concret, axat pe unul din sistemele existente adica ceva mai mult de un exemplu generalizat. Cine stie, poate si-au dat seama ca ar fi fost oricum inutil desi in situatia actuala ar fi cam singura sansa.