July 21st, 2016 
admin 
Destul de similare Type 22 Batch III – Sursa: Wikipedia.org
Antrenamentul continua, de data asta cu un exemplu de modernizare facuta dupa principiul “putin si prost” a unor nave foarte similare T22R. Cel putin va exista o stacheta plasata atat de jos incat indiferent de rezultat, fregatele modernizate romanesti vor parea ca intra in randul lumii.
Fregatele de clasa S sau Kortenaer sint nave antisubmarin construite in Olanda la sfarsitul anilor ’70, practic in acelasi timp cu seria de fregate britanice Type 22 Batch II din care provin cele doua T22R. Daca propulsia este identica, COGOG cu turbine Olympus si Tyne, fregatele Kortenaer difera de Type 22 Batch II prin restul sistemelor instalate.
Navele olandeze pot fi considerate conceptual mai avansate decat britanicele Batch II, avand sisteme antiaeriene cu raza medie SeaSparrow fata de SHORAD-ul Sea Wolf, rachete anti-nava Harpoon fata de Exocet, unul sau doua tunuri Oto Melara de 76mm si/sau un CIWS Goalkeeper. Abia T22 Batch III vor recupera din diferentele fata de Kortenaer, primind si ele rachetele Harpoon, un tun de calibru 114mm si un CIWS Goalkeeper. In retrospectiva, se poate spune ca britanicii aproape ca i-au copiat pe olandezi.
Multumita sistemului AA SeaSparrow modern la acea vreme, compus dintr-un lansator Mk29 cu opt celule, un radar de descoperire si urmarire/iluminare WM-25 si unul de urmarire/iluminare Thales STIR 1.8, fregatele Kortenaer aveau un avantaj consistent fata de T22 desi erau totusi considerate inca fregate antisubmarin, cel mult multirol dupa o clasificare moderna.
Pentru comparatie, se poate vedea clasa L sau Jacob van Heemskerck, proiect provenit direct din cel al Kortenaer, ideea fiind de a refolosi maximum de echipamente pentru a construi o serie de fregate anti-aeriene. Principala diferenta intre Jacob van Heemskerck si Kortenaer era renuntarea la hangarul elicopterului din pupa si instalarea unul lansator Mk13 cu o rezerva de 40 de rachete in magazia de sub punte, in afara de Mk29 din prova, mostenit de la Kortenaer. In plus, Jacob van Heemskerck suplimenta si numarul de radare de urmarire/iluminare STIR, putand controla mai multe rachete simultan.
Revenind la Kortenaer, au fost construite 12 unitati dintre care 2 au fost vandute direct Greciei iar celelalte 10 au fost tinute o perioada in serviciul Olandei, inainte de a fi vandute. Opt dintre ele au ajuns tot la greci iar 2 au intrat in dotarea UAE.
La inceputul anilor 2000 Grecia a inceput sa caute o solutie pentru modernizarea fregatelor Kortenaer din dotare, cunoscute ca Elli-class. Integratorul ales a fost Thales si propunerile sale de modernizare s-au bazat pe inlocuirea rachetelor SeaSparrow cu mai modernele ESSM. A fost propusa atat o versiune cu VLS MK41 instalat in locul tunului de 76mm din prova cat si una cu un lansator Mk48 montat pe o latura a hangarului. O problema aditionala a fost insa cea a radarelor de urmarire/iluminare cerute de ESSM, mai multe detalii despre asta aici.
Pentru a beneficia de avantajele ESSM era necesara instalarea fie a unor radare STIR suplimentare fie a unui radar multifunctional mult mai puternic (si mai scump) de tip APAR. Costul modernizarii depasea serios bugetul grecilor asa ca acestia au decis sa renunte complet la modificarea sistemelor de armament, limitandu-se doar la partea de electronica si in plus (sau minus) modernizarea sa nu fie aplicata pentru toate cele zece unitati.
In 2003 a fost semnat contractul de modernizare pentru sase din cele zece fregate in valoare de EUR380mil, ceea ce ar rezulta o suma de aproximativ EUR63mil pentru fiecare nava, in care a fost inclusa inlocuirea CMS-ului cu, evident, produsul Thales TACTICOS, instalarea unui sistem EO de observare si urmarire Mirador (similar Radamec de pe T22R) si modernizarea sistemelor radar, ESM si de comunicatii. Cam atat au putut cumpara cele 60 de milioane ale grecilor, acum mai bine de zece ani.
Fondurile s-au dovedit atat de reduse in raport cu necesarul incat grecii au renuntat chiar si la modificarea lansatorului Mk29 existent pentru a putea lansa rachetele ESSM, pastrandu-se vechile si deja uzatele moral SeaSparrow. La aceasta data fregatele Elli inca reprezinta coloana vertebrala a flotei de suprafata grecesti, alaturi de patru fregate mai noi MEKO 200. Modernizarea urma sa prelungeasca viata operationala a fregatelor cu inca 20 de ani insa e greu de crezut ca navele vor ramane in dotare pana la sfarsitul anilor 2020 avand in vedere valoarea combativa redusa. Desi, la problemele financiare ale grecilor, mentinerea navelor in starea actuala e preferabila retragerii fara a putea fi inlocuite cu unele noi.
Cea mai buna decizie se pare ca au luat-o pana la urma arabii: cele doua fregate vandute UAE au fost transformate in mega-iahturi.
Iahtul Yas, o “modernizare” de succes a fregatelor olandeze – Sursa: thenational.ae
Nu au armament cu mult mai slab decat cel al T22R insa arata mult mai bine.
Cand se va anunta pachetul de modernizare al T22R ar fi bine ca, pentru moral, sa fie comparat cu cel al Elli. Orice ar veni in plus, sa fie primit.
Posted in 
Tags:
Baietii de la Thales sunt scumpi dar, din ce-am citit, am inteles ca Tacticos este un CMS extrem de bun.
Un alt exemplu poate fi modernizarea celor doua nave de clasa Naresuan, modernizare cu CMS, radare etc samd de la Saab care a costat pentru ambele nave 72,8 milioane USD.
Saab a iesit de la noi din competitie dar a ramas LM Canada care foloseste o versiune a CMS-ului 9LV Mk4 de la Saab pe care a folosit-o la modernizarea fregatelor Halifax.
In aceste conditii cu 70 – 80 de milioane de euro pentru ambele Type 22R in CMS s.a.m.d. inseamna ca mai raman cca. 100 – 110 milioane pentru restul acareturilor.
Sursa: http://www.naval-technology.com/projects/naresuan-class-guided-missile-frigates/
Pretul CMS-ului depinde foarte mult de cat de customizat e pentru cerintele clientului. Doua instalari de TACTICOS (sau 9LV sau Senit, etc) pot diferi extrem de mult ca pret, in functie de ce echipamente trebuiesc integrate. E una din problemele pe care au trebuit sa o rezolve cand au facut cerintele pentru modernizarea T22. Configuratia “cea mai buna” aleasa de romani s-ar putea sa dea cu virgula atunci cand se face calculul de pret al integrarii in CMS asa ca, pentru scaderea pretului, ar trebui adusa la ceva “standard”. Ideea din postare era de a da o idee de ordin de marime pentru o modernizare facuta cam pe genunchi, costul pentru T22R va fi cu siguranta diferit.
Acum ca TACTICOS si 9LV au iesit, ar trebui sa ne uitam la configuratiile “standard” ale CMS-urilor ramase pentru a sti cam ce ar insemna varianta “ieftina”.
Ok, fara a fi cel mai priceput in domeniu, am observat ca armamentul fregatelor Naresuan include Harpoon si ESSM lansat din Mk41VLS vis-a-vis de ceea ce trebuie integrat in CMS. Adica ceea ce am putea vedea si pe ale noastre. De aceea cred ca s-ar putea sa avem preturi asemanatoare.
Si in cazul Havelsan/Aselsan, Genesis-ul lor facut cu Raytheon, ar fi de integrat cam aceleasi lucruri, dpdv armament.
9LV a ramas cumva in cursa prin LM Canada: “The Halifax class received a combat system architecture and combat management system developed by Lockheed Martin Canada and associated subcontractors, notably Saab Sweden and Saab Australia. The new combat architecture provides a command, control, communications, computers, and intelligence (C4I) capability. Elements of the Saab 9LV Mk4 Combat Management System (known as the “CanACCS-9LV” suite of components) are incorporated in the Lockheed Martin Canada developed “CMS330″ Combat Management System. The CMS330 Combat management system has since been selected for use in the New Zealand Anzac-class frigate upgrade and a slimmed down version of CMS330 will also be used in the Canadian AOPS program. The program includes a new combat system and a modernized operations room.
Saab provided 26 CEROS 200 Fire Control Directors. The CEROS 200 is a Radar and Optronic Tracking system which interfaces with advanced anti-ship missiles and gun systems. It provides defence against modern threats including modern sea skimming anti-ship missiles or asymmetric threats in littoral environments. The CEROS 200 is part of the 9LV Mk4.
The Halifax class were fitted with a modified Sea Giraffe SG-150 multi-function search radar. The SG-150 HC will be upgraded and will secure a high level of operational availability as well improved functions.”
De la wiki citire: https://en.wikipedia.org/wiki/Halifax-class_frigate#cite_note-7
In rest dintre cei ramasi, francezii si italienii, daca nu vrem sa platim o suma enorma pe customizarea CMS-ului, inseamna sa integram armament frantuzesc sau italienesc (tot un drac) ceea ce cred ca da rau de tot cu virgula.
In fine, dupa umila mea parere, singurii cu adevarat in cursa sunt LM Canada si turcafletii, iar dintre ei doi eu ii prefer pe astia de la LM Canada.
Evident, surprize pot aparea intotdeauna si, poate marimile lor, vor binevoi sa ne mai informeze si pe noi din cand in cand despre ce se mai intampla.
Da, corect, trebuia sa zic ca Saab (si Thales) au iesit din cursa, nu 9LV. Desi daca se cumpara solutia LM sau a turcilor, Saab ar putea inca sa furnizeze CEROS la concurenta cu Thales STIR sau ceva de origine americana.
Si eu pariez tot pe LM sau turci. Dupa evenimentele recente parca sansele turcilor au mai scazut nitel dar daca pretul e bun… Sa speram ca nu sint surprize, evident posibile.
Cat despre informare, lucrurile merg in modul lor obisnuit. Adica security through obscurity.
Buna asta cu “security through obscurity”… 🙂 Poate ne fac o surpriza de ziua marinei.
Sau cine stie, aplica o tactica Sun Tzu: ei stiu ca noi asteptam un anunt de ziua marinei asa ca surpriza va fi ca… nu va fi nici un anunt. Intelligence-ul militar romanesc va mai castiga o lupta grea in protejarea secretelor de stat cu civilii care pandesc la fiecare colt.
Dupa cum povesteste Dan BUNESCU pe topicul celalat ale noastre s’ar putea sa fie ceva mai echipate si inarmate decat Yas’ul
Eli avea deja instalatiile de armament si munitia si tot au bagat 63mil in electrocasnice
Acu’ depinde cu care turci le fac si cat considera ei ca isi pot rupe de la spaga…
Daca turcu si cu rusu BFFs si daca mai iese si Trump atunci procentul de spaga va fi mai consistent decat cel alocat cumpararii de armament/echipamente. Nu’sh de ce imi face impresia ca nu se grabesc deloc si asteapta sa vada ce procent pot sa’si traga in functie de evolutia situatiei externe
Sneak peak preview Articolul 5 ca la McDonalds, platesti, primesti hamburgerul 🙂
Nu platesti, nu primesti…
http://www.nytimes.com/2016/07/21/us/politics/donald-trump-issues.html?_r=1
“During a 45-minute conversation, he explicitly raised new questions about his commitment to automatically defend NATO allies if they are attacked, saying he would first look at their contributions to the alliance.”
“For example, asked about Russia’s threatening activities that have unnerved the small Baltic States that are among the more recent entrants into NATO, Mr. Trump said that if Russia attacked them, he would decide whether to come to their aid only after reviewing whether those nations “have fulfilled their obligations to us.””
Acuma, nu ma lamuresc daca merge si pe credit-card
Pai acum stim cum stam. La capitolul “contributii si obligatii” s-or pune si achizitiile?
pai si daca s’ar pune, 16 Panharduri si niste rachete AT crezi ca ar conta prea mult 🙂 🙂
““have fulfilled their obligations to us””
eu cred ca mai degraba ala le cere sa deconteze deranjul + extra (ca doar e afacerist), Articolul 5 pe gratis se pare ca s’a terminat oferta
sau iti deschizi cont la ei si platesti acolo anual in rate pt un eventual deranj
Pai exact la US ma gandeam si eu, ca obligatiile sint fata de ei daca vrem ajutor de le ei. Si mai degraba la timpul vitor ca trecutul cu Panharduri si AT nu mai poate fi schimbat. Dar modernizarea fregatelor, TBT-ul, obuzierele, etc…
Deocamdata am cumparat niste radare si F-16 pe maruntis. Plus Scutul care insa a fost mai mult interesul Ro. A fost bine cand s-au rotit distrugatoarele americane p-aici…
Da, asta cu turcii si rusii BFF s-ar putea sa cam deraieze oferta lor. Mai ales ca la faza cu flotila NATO au tacut cu subinteles.
“asta cu turcii si rusii BFF s-ar putea sa cam deraieze oferta lor”
mi’e teama ca e ocazia perfecta pt niste comisioane consistente pt servicii inexistente…
daca turcii si rusii BFF si Trump isi baga picioarele in ei atunci ai nostri nu se mai streseaza sa faca ceva ca lumea, ca nu mai au motive sa’i deranjeze pe rusi si nu’i mai tine nimeni de la spate sa faca ceva ca lumea, vor face ceva decorativ insa de aceiasi bani 🙂
si cu cine s’ar potrivi mai bine sa se inteleaga la un bacşiş, peşcheş, ciubuc decat cu Tata lor…
E o posibilitate, in spiritul romanesc. Dar tot in stilul neaos e sa dam rasol, sa facem totul pe ultima 100m, indiferent despre ce e vorba. Si daca acum se vorbeste de obligatii spre us, atunci ne vom indeplini toate obligatiile in cateva luni. Indiferent care sint alea sau care credem noi ca ar fi.
Evident ca respectarea obligatiilor se face cu mentinerea ciubucului, nu sintem nebuni sa renuntam la ce face Romania sa mearga.
daca ar fi asa, sa’i stranga ala de oo ca sa cumpere echipamente de la US n’ar fi rau 🙂
aurolacii nostri n’ar mai da’o la intors cu n’avem bani, n’avem timp si basically n’avem chef
insa sa nu se gandeasca aurolacii nostri ca ies mai ieftin daca platesc la turci/rusi/nemti si armata poa sa stea si neechipata, cum a stat si pana acum si a fost bine, ca banii s’au topit in “infrastructura” pt “dezvoltarea” Tarii
daca nu puneau americanii presiune pe ei astia cred ca o scaldau de mult, acuma daca situatia geopolitica in zona se schimba dramatic si daca americanii ai lasa de capul lor si le mai cer si bani atunci astia mai degraba ar fi tentati sa dezerteze…
In us we trust.
Or sa-i ia pe ai nostri asa, pe dupa umeri si o sa le sopteasca vorbe dulci. Pilon de securitate, parteneri, aliati, alea, alea. Daca nu merge asa, scot dosarele.
Romania depinde de SUA mai mult decat oricand in ultimii 25 de ani asa ca tropaim, tropaim…