TehnoMil

Sau cand indienii isi doresc un avion adevarat:

Pe scurt: Ministerul Culturii din India a incropit pe genunchi un clip in care, pe post de mandrie a industriei aeronautice locale, apare pakistanezul JF-17. Cel putin e photoshopat desfasurand un steag indian. In apararea lor, trebuie spus ca JF-17 seamana un pic cu Tejas – asta daca esti un pic chior – si, mai important, chiar zboara deci poate fi obiectul unor montaje frumoase.

La lupta cea mare, electronica – Learjet 35A modificat – Sursa: taringa.net

Argentinienii au facut rost de un Rivet Joint low-cost. In timp ce adevaratul RC-135W costa serios si este rezervat doar baietilor mari, argentinienii au luat un business-jet Learjet (acum Bombardier) 35A pe care au montat un echipament ELINT de origine Thales. Vigile 200 este un sistem ESM, specializat in descoperirea si localizarea radarelor ce functioneaza in banda 0.5-18GHz si asigura o acoperire de 360 de grade.

Modificarile necesare, care au constat in instalarea de antene receptoare in rezervoarele de carburant de la capatul aripilor si in coada, montajul achipamentelor de procesare si instalatia electrica, au fost facute local in Argentina.

E doar o problema de timp pana cand noul avion isi va face aparitia in apropierea insulelor Falkland sa-i sacaie pe britanici.

“Un proiect de pregatire militara voluntara, cu o durata scurta de timp si care sa se adreseze liceenilor si studentilor, ar putea fi initiat la propunerea conducerii Diviziei 4 Infanterie ‘Gemina’ din Cluj… Perioada de pregatire ar dura doua-trei saptamani si ar avea loc la finalul anului scolar…” Sursa Hotnews.ro

O initiativa asteptata si anticipata de mult timp a fost in sfarsit articulata public chiar daca mai e serios de lucru la slefuirea ei, inclusiv a prezentarii si a modului de comunicare.

Primul obstacol ar fi atragerea “voluntarilor” si aici, un pic paradoxal, situatia materiala precara a romanilor s-ar putea sa ajute. Multe familii nu-si pot permite sa-si trimita copii in vacanta asa incat, daca s-ar putea pozitiona “cazarma” drept o tabara de vara montana, cu toate cheltuielile incluse, s-ar putea sa aiba succes. Poate chiar destul cat programul sa poata fi extins la toate cele trei luni de vacanta.

A doua problema, oarecum legata de prima, ar fi structura activitatilor ce s-ar desfasura in perioada respectiva. “Tinerii si-ar incepe ziua cu o serie de exercitii de inviorare, urmate de activitati organizatorice cum ar fi curatenia in dormitoare sau a a salii de mese, dar si un program de pregatire militara.” Probabil ca formularea ar fi putut fi mai fericita insa e clar ca deocamdata nu se stie exact ce ar trebui facut. Sa-i treci printr-un program de instructie identic cu cel al militarilor profesionisti ar fi cea mai simpla dar si cea mai proasta solutie. Si daca programul asta trebuie sa reuseasca, atunci nu ar trebui luata calea minimei rezistente.

Din fericire, nu trebuie reinventata roata, programe similare existand deja:

Cine are curiozitatea sa se uite pe site-ul ACF (UK Army Cadet Force) va remarca grija cu care organizatia subliniaza separarea fata de Armata. Desi programul este sponsorizat de MoD, nu este condus de militari activi ci de voluntari. Asta ajuta in pozitionarea programului in afara schemelor de pregatire premilitara obisnuite, care nu au aceeasi atractivitate. Accentul este pus pe aventura si activitatile sint prezentate ca o distractie, un element critic in atragerea adolescentilor. Aceeasi grija se remarca si pe site-ul MoD, “manifestul” ACF fiind prezentat foarte clar (poate ca plagiatul ar fi scuzabil in cazul asta) si din nou se accentueaza separarea fata de Armata.

Un alt exemplu ar fi si Royal Canadian Army Cadets, inca un punct pentru sistemul britanic.

Daca britanicii au fost destul de buni incat sa-i pregateasca pe FOS-ii romani, atunci s-ar califica si pentru a da o mana de ajutor in punerea pe roate a unui program similar ACF in Romania. Avand in vedere ca britanicii sint cunoscuti pentru entuziasmul cu care abordeaza programele de voluntariat in strainatate, asta nu ar trebui sa fie o problema. Mai trebuie sa vrea si MApN-ul, bineinteles, in functie de cat de serioasa e initiativa asta.

Pe vremea cand concurentii la biatlon pareau militari, nu se imbracau in spandex in culorile curcubeului si in loc de .22 foloseau calibre adevarate.

(*)-Nu e chiar o Olimpiada de Iarna dar pe aproape.

Rusii au avut chiar si o versiune “sportivizata” a venerabilei Mosin-Nagant care s-a dovedit destul de buna. Oarecum ironic avand in vedere ca intr-un decor de iarna similar, cu un sfert de secol in urma, rusii au inregistrat pierderi importante cauzate de Moartea Alba ce folosea o versiune a aceleiasi pusti.

Mosin-Nagant in varianta biatlon – Sursa: 7.62x54r.net

Unul din putinele sporturi cu aplicativitate militara imediata.

Vepr 6.5 Grendel – Sursa: ar15.com

In mod neasteptat, competitia de pe piata americana ii gaseste tot pe rusi pe primul loc in ceea ce priveste inovatiile aduse platformei AK desi ar exista si alti producatori, geografic mai aproape dar in spirit mai departe de piata vestica.

Molot, producatorul Vepr – echivalentul PSL-ului romanesc – vine cu o versiune a armei in calibrul 6.5 Grendel. Practic un PSL rusesc pentru care se ofera o gama de patru tevi, majoritatea mai scurte decat singura optiune disponibila de la Cugir, intr-un calibru in voga si cu o finisare mai atenta. Rusii urmeaza astfel preferintele grupului tinta, cumparatorii americani.

In esenta nimic special si totusi ideea e atat de capitalista incat pare straina.