October 1st, 2016 
admin 
ITWL Pirania – Sursa: R Hughes via Jane’s
Polonezii de la ITWL (ceva intre ACTTM/CCIZ si INCAS) au prezentat o racheta de croaziera, Pirania, ce ar urma sa intre in serviciu in 2017, anunta Jane’s.
Pirania este o racheta de croaziera lansata de la sol, propulsata de un turbojet, cu o raza de 300 de km.
Daca in poze racheta pare ca ar fi un concurent pentru Storm Shadow/SCALP EG sau Taurus KEPD, in realitate, la doar aproximativ 80 de kg Pirania e mai usoara decat unele rachete aer-aer cu raza scurta. Dimensiunile liliputane o fac extrem de greu de incadrat in vreo categorie, comparatia cu rachete similare fiind destul de dificila.
| Racheta | Pirania | ANL FASGW (H) | TL-10 | C-701 | Delilah |
| Diametru (mm) | 200 | 200 | 180 | 180 | 330 |
| Lungime (m) | 2.2 | 2.5 | 2.5 | 2.5 | 2.7 |
| Greutate totala(kg) | 80 | 110 | 105 | 117 | 187 |
| Greutate incarcatura de lupta(kg) | 15-20 | 30 | 30 | 29 | 30 |
| Raza de actiune (km) | 300 | >25 | 20 | 25 | 250 |
| Motor | turbojet | racheta | racheta | racheta | turbojet |
Pirania are motorul si raza de actiune a rachetei de croaziera israeliene Delilah insa dimensiuni mai comparabile cu cele mai usoare rachete anti-nava existente in acest moment. Rolul Pirania nu poate fi decat de nisa, cu o incarcatura de lupta prea mica pentru a conta impotriva navelor si o constructie prea scumpa, cu raza prea lunga pentru a fi o racheta tactica de genul Maverik sau Brimstone. Tintele trebuiesc sa fie relativ mici, slab protejate, imobile, plasate in adancime si destul de importante pentru a justifica o asemenea munitie. Statiile radar, sistemele AA cu raza lunga sau lansatoarele de rachete balistice tactice ar corespunde descrierii.
O alta destinatie, explicita, a Piraniei ar fi cea de drona de recunoastere de mare viteza, similara Tu-143 (VR-3). Polonezii nu au avut-o in dotare asa ca va fi un lucru nou pentru ei spre deosebire de romani, care desi au operat un numar mic de VR-3, nu le-au inlocuit cu nimic comparabil ca si performante dinamice, cumparand in schimb UAV-urile Shadow, mai avansate tehnic dar mult mai lente.
Posted in 
Tags:
Nisa-nisa dar interesanta.
E suficient de mica pentru a fi folosita si in Toyota war 🙂
Nu mai zic ca un parlici (cu duiosie) de IAR99 ar incarca 12 bucati pe lansatoare triple, sub aripi, s-ar duce pana la 260-270km de bateria S-400 (ca sa nu-l ia la ochi 48N6) si le-ar trage de acolo asupra bateriei, obligandu-i sa-si consume rachetele scumpe. Cu 4 IAR-99 le-ai rezolvat bateria complet.
Idem pentru MIG-21, asa batranel cum e el.
Nici nu stau sa ma gandesc cate poti pune pe un F-16.
Plus ca la calibrul de 200mm, pui lejer 4 bucati pe o racheta tactica tip LORA si le dai un surplus de 300km raza.
Eh, calcule ….
Sa vedem cum iese la bani.
s-400 are ptr. protectia impotriva rachetelor anti-radar sau de croaziera sistemul pantsir.nu consuma ei rachetele din lansatoare pe parlite din astea.vezi pe you tube clipurile cu s-400 protejat de pantsir in siria.nici musca nu se apropie la mai putin de 5km de el.
Asa e prin pdf-urile de prezentare, in realitate Pantsir nu e infailibil, alfa si omega, inceputul si sfarsitul apararii AA. O racheta de croaziera ramane o metoda eficienta de a distruge un S, atat timp cat exista un traiect care s-o tina nedetectata pana cand ajunge la 10-15km.
nu exista arme infailibile.anul asta chiar si patriot-ul a picat de papanas in israel cu o amarata de drona.ideea este ca pantsir-ul este special conceput ptr. apararea complexelor s-400 si s-500.de asta este in inzestrarea fortelor aerospatiale impreuna cu s-300 si s-400, toate celelalte(buk,strela,tor,tunguska) fiind in dotarea fortelor de uscat.problema rachetelor de croaziera este ca au fost testate in lupta doar impotriva “descultilor”de irakieni,afgani,libieni,sirieni,isis.nu au infruntat vreodata o aparare a-a stratificata,cu enspe tipuri de senzori functionand pe enspe frecvente si spectre.iar o racheta de genul asta,cu doar 500 km/h viteza este victima sigura.
Teoretic da, practica e diferita de teorie.
Aceeasi logica se poate urma si in cazul Pantsir, problema lui e ca nu a intalnit niciodata: 1. nimic 2. ceva similar unor rachete de croaziera.
Btw, Tomahawk au fost folosite si impotriva sarbilor care nu era chiar niste desculti.
dar sarbii nici nu erau vreo forta cu sa-6 si sa-3 in dotare.iar rusii stiu ca folosesc din anii 90 tinte -rachete de croaziera la antrenamentele trupelor de a-a.citeam pe net ca au folosit si rachete de croaziera reale ptr. antrenarea echipajelor de pantsir.
Oricum ai da-o, Pantsir e netestat in lupta impotriva rachetelor de croaziera. Tomahawk (si Storm Shadow) au fost cel putin folosite operational, nu doar in teste. Daca Pantsir le-ar putea lovi cu o probabilitate suficient de mare, asta nu se poate afla decat in urma unui conflict real. Pana atunci incertitudinea exista deci polonezii fac bine ca investesc in asa ceva.
Sarbii au dat jos cateva zeci de rachete de croaziera,bonus 20 si ceva drone.
Lupta moderna nu ca mai e avion contra bateria aa,ci munitie contra munitie.
Cert e doar ca nu a existat razboi cu mijloace moderne de ambele parti.Ultima data cand a fost cat de cat echilibru a fost in 1970 cand sovieticii au dislocat o divizie PVO in Egipt.
In rest avem vestici vs idioti(sirieni,irakieni) sau slab dotati(sarbii).Campania iugoslava a aratat un lucru.Dureaza foarte mult sa executi o campanie aeriana.Asa incat un IADS stil rusesc nu are nevoie sa reziste cu anii.E destul sa impiedice aviatia NATO cateva saptamani de lupta de inalta intensitate,timp in care se decide razboiul in alt mod.
Despre racheta poloneza,nu e musai indreptata impotriva AA.Centrul de greutate al unei armate ruse e artileria.Aia trebuie distrusa.Pe langa piesele propriu zise,mai sunt camioane cu munitie,centre de comanda,radare etc…
De unde zeci cand au fost trase cam 200 in total,atat Tomahawk cat si CALCM? Evidenta sugereaza ca pierderile atat pentru rachete de croaziera cat si sisteme UAV le poti numara pe degete.
https://csis-prod.s3.amazonaws.com/s3fs-public/legacy_files/files/media/csis/pubs/kosovolessons-full.pdf
Alex,studiul citat nu zice nimic de pierderi de rachete.
Despre UAV-ri ce zic sarbii si ce zic americanii cam se potriveste.Nu-s diferente nesimtite.
Despre rachete,sarbii ziceau de ~ 100 de bucati neutralizate,dar posibil sa includa si cele neutralizate prin metode pasive.Asta ziceau cu ani in urma cand studiam cafturile iugoslave.Tin minte de cateva doborate de fata cu martori chiar in timpul razboiului.25-30 doborate de AAA nu cred ca e exagerare.
Ce zic rusii sunt sefeuri.
In toata povestea trebuie tinut cont ca din 329 de rachete trase(dupa studiul postat) mai trebe sa fie cam 15% care au dat chix la lansare sau au mers prin balarii din cauze tehnice.
Raportul spune destul de clar care a fost rata de success a rachetelor de a atinge tintele programate (80%). Aritmetica este destul de simpla. Nu stiu de unde au venit sarbii cu un numar de 100 doborate. Asta ar insemna o rata de sccess de 50% pentru TLAM/CALCM. Ma indoiesc de acest lucru – statistic este improibabil, daca nu imposibil. S-au lansat 238 cu totul – pagina 41-42:
http://calhoun.nps.edu/bitstream/handle/10945/41399/14Mar_Jones_Antonio.pdf?sequence=1
Iar asta nu a schimbat cu prea mult ecuatia; NATO a factu cam ce a dorit in spatiul aerian al Serbiei.
Alex nu am zis 100 doborate.
80% lovind tinta nu inseamna ca tinta era una reala in toate cazurile.Sarbii nu au luat chiar toate masurile posibile de mascare.Nu au construit obiective false de mare amploare,gen piste .Dar au luat totusi masuri.Altfel erau mancati.
Chiar mergand pe calculul din teza,40 de rachete au dat gres cumva.
Daca 10% sunt probleme tehnice,rezulta cam 15 rachete doborate de aa.
NATO tocmai ca nu a facut ce a vrut.Sarbii au avut pierderi infime in Kosovo,de manevrat la nivel de companie nu au avut probleme iar pe UCK i-au batut pe unde i-au prins.
AA sarba a ramas functionala in mare parte,amenintarea MANPAD a limitat plafonul de zbor.
Mihai. Sustii mai sus ca sarbii au doborat zeci. Asta este improbabil. Pierderile finale ale sarbilor catalogate de NATO se gasesc la pagina 216 Figura 33 al raportului initial. Nu stiu cine a babut pe cine, dar sarbii s-au carat de acolo, un lucru pe care l-am crezut improbabil la vreamea respectiva folosind numai puterea aeriana. AA sarbesc nu s-a prea descurcat. Amenintarea MANPADS a fost neglijabila, NATO avand un plafon operational care incepea de al 10.000 picioarea in sus, iar daca USAF isi permitea sa-i insoteasca avionul lui Primakov deaspra Belgradului ce sa mai spunem de rest.
La 80kg, pare mai degraba in clasa cu IAI Jumper, dar cu raza extinsa.)
IMI EXTRA e imensa pe langa asta, si are raza de actiune de doar 150km, dar cu o incarcatura de lupta mult mai consistenta.
Si eu care visam la reconversie/evolutie P-22 Rubezh in ceva cu raza de 300km 🙂
reconversie rubezh doar la cinezi-seria hy cu motorul cu combustibil lichid inlocuit cu un turbojet.dar o asemenea colaborare e exclusa din start plus ca nu merita efortul.
Au incercat si romanii o conversie de genul asta la un moment dat. Nu stiu detalii despre motor dar era turbojet.
Citisem undeva ca presupusa racheta romaneasca de croaziera ar fi avut un motor turbojet similar celui de Alouette/ IAR-316, care avea un gabarit mai mic fata de motorul rusesc de pe “drona” aia Tupolev de la care s-au inspirat si o putere mai mare la un consum mai mic.
Teoretic se putea face ceva cu raza de peste 500 km (ultima varianta de TU are in jur de 1000 km) si cu o incarcatura de lupta mai mare decat doua-trei rachete poloneze la un loc (TU-143, varianta cea mai slaba, avea peste o tona greutatea totala, ultima, Tu-300 parca avea pe la trei tone parca).
Mai citisem odata ca cei de la COMOTI cred, studiaza posibilitatea de a face motoare la imprimante 3D. Oricum un motor de racheta de croaziera, de unica folosinta, nu ar trebui sa necesite cine stie ce rezistenta si nus ce superaliaje si ar putea fi mai simplu si facut cu materiale mai usoare la aceleasi caracteristici (putere dezvoltata, consum etc), la urma urmelor trebuie sa functioneze o singura data maxim cateva ore, nu sute sau mii de ore cumulate in nu stiu cate zboruri.
Mai ales azi, cu tehnologia existenta s-ar putea face si un sist de navigare si achizitie a tintei chiar OK (harta digitala virtuala in memorie, giroscop, sist termic/IR/UV, chiar un LIDAR), atata doar ca trebuie si ceva vointa.
Probabil insa ca o astfel de racheta ar provoca si tot felu de lesinuri prin vecini (si chiar mai departe), isterii, tipete, scremete, scrasnete, amenintari, jale si durere. Mai ales ca daca o faci sa sara un pic de 1000 km (pe la 1300-1500 km acolo) deja ameninti si Moscova si Berlinu hehe.
Asa ca asta?
Studiaza mini/microturbomotoare de ceva vreme.
La 80kg mai e lansata si de la sol si mai zboara si 300km, ba da’o dreacu…
Boosterul cate sute de kg cantareste..
Delilah are de 2 ori si ceva greutatea aleia, 30kg incarcatura si zboara numa 250km, asta pt varianta lansata din haviaoni unde economiseste gaz de lampa penca viteza si altitudinea havionului ai dau un boost
Delilah AL are 187 ocale
Ca la aia de la sol adaugi boosterul la Delilah-GL si iese la 230 ocale, deci cacam de 3 ori mai grea decat ragalia polacilor
http://www.imi-israel.com/home/doc.aspx?mCatID=65742
Asa ca nu ma prind ce au scos tolomacii aia din racheta sau ce n’au pus de le iesi asa usoara 🙂
Si la o asa incarcatura mica trebuie sa aiba super system de ghidare si poate mai cantareste si ala ceva…
Si la ce raport pretz/eficientza iese ragalia, cate vor fabrica samd…
Pai are un diametru mai mic deci rezistenta la inaintare mai mica, plus (adica minus) incarcatura de lupta la jumatate. Boosterul e la oferta, doua la pret de una. Cel mai probabil boosterul cantareste si el vreo 50kg.
Cand ma gandesc la tomahawk-ul lui ceausescu incep sa devin putin nostalgic. Oare cum ar fi fost daca…..? 🙂
@cezar: cel mai misto “Tomahawk al lui Ceausescu” ar fi fost unul in care era chiar Nea’ Nicu pus in “Tomahawk” ca sa-l piloteze. Un fel de “Ohka” al anilor ’90.
Sau un Fieseler Fi 103R, V-1 pilotat, sa-i spuna ca poate sari oricand cu parasuta dar sa-i dea un rucsac…
…daca era facuta,era ca TR125,moarta si ingropata.
Avem viitorul in fata pt scule de astea.
Momentan citim ce fac altii.
Mi se pare mai degraba o varianta de MALD, mai lenta si cu raza mai mica dar, daca iese in jurul lui 100.000 $, mi se pare fezabila.
Decolarea o face cu o butelie JATO, nu stiu cat de mare.
Ca tot veni vorba de Pantsir care protejeaza bateriile S-300, problema Pantsir o rezolvi tot prin saturare.
Pantsir are 12 rachete pe masina si tunurile care au o raza maxima de 4000m si un plafon eficace de 3000m.
Estimarile rusilor sunt ca o masina poate rezolva 10-12 tinte intr-un minut, 1 minut si 15 secunde.
Acum depinde si cum vin tintele pentru ca nu poate ataca simultan mai mult de patru tinte (cate o racheta ) sau poate ghida 2 rachete contra unei tinte.
Se poate face un calcul de saturare cu tinte a unei masini pentru a o scoate din joc/distruge.
Probabil ca aloca o baterie de 6 masini pentru a proteja o baterie S-400.
Facem calcule si vedem de cate bucati e nevoie pentru a anihila o baterie S-400 cu tot cu protectia cu Pantsir.
Oricum, la F-16, exceptand wingtips (rachete aer-aer) si acrosajele laterale ale fuselajului )senzori), iti raman 7 puncte de acrosaj pe care poti sa cari cel putin 21 de rachete. Iar de aici inmultesti cu numarul de avioane necesare pentru a stinge bateria S-400.
Daca e lansata terestru nici n-ai nevoie de F-16. Si tot din cauza asta, s-ar putea ca tintele avute in vedere sa nu fie protejate de Pantsir ci de Tunguska/Tor/Buk. Desi polonezii au si Kaliningradul pe cap, e adevarat.
merge sa faci calcul de saturatie in cazul bulgariei sau al slovaciei care au 2-3 baterii.dar cand ai in fata vreo 800 de lansatoare s-300 si vreo 200 de s-400(care functioneaza dispersate la distanta de radare si centre de comanda) e cam greu.mai ales ca se pot misca pe un teritoriu imens si datorita complexului sist. de supraveghere aeriana(inclusiv din sateliti)isi pot folosi radarele doar atunci cand este nevoie.
Dar tu cum iti imaginezi ca au cele 800 de lansatoare? Unul langa altul, pentru a se acoperi reciproc?
Sunt la distante mari, fiecare supraveghind o zona critica.
Chiar daca nu exclud posibilitatea de a aduce aproape 2 baterii/batalioane tot nu se ajunge la ce spui tu iar calculul se poate reface pe realitatea din teren.
Este cumplit de nerentabil sa consumi rachetele sistemelor S-300/ S-400 pentru a distruge minirachete de 100k $. Chiar si rachetele folosite de Pantsir este nerentabil sa le folosesti. De aici reiese principalul avantaj al lor.
In cazul polonezilor, cu Kaliningradul care nu are o adancime mai mare de 120-150km, minirachetele sunt la fix pentru a scoate din uz bateriile de rachete antiaeriene, cele de rachete antinava, navele acostate, radarele, centrele de comunitatii si lansatoarele de rachete tactice Iskander.
Multe si ieftine.
Nu mai spun ca unele din ele le poti trimite cu rol de bruiaj al radarelor aparari antiaeriene, pentru a le complica viata si mai mult.
Si nerentabil sa fie,nu asta e afacerea.Afacerea e sa protejeze fortele terestre si alte obiective.
vorbim totusi despre 250 de baterii.si da,tinand cont ca una poate apara o suprafata de vreo 70000 km2,daca le pui una langa alta acopera suprafata intregii tari(17 mil. km2).dar revenind la realitate au atat de multe incat sa acopere un front vestic nu numai in lungime ci si pe mai multe esaloane in adancime.si raman destule baterii de rezerva care pot urgent lua locul celor distruse in atacuri de saturatie.iar caricatura poloneza la 500 km/h si plafon de 3000m(plafon la care presupun ca obtine raza aia de 300 km)odata descoperita o dau jos si bunicutele ghepard sau zsu-23-4.iar pretul ala de 100000$ de unde e?
si ar mai exista o problema.ca sa trimiti orice harm,tomahawk,pirania,etc. trebuie sa stii unde e bateria a-a.s-300,s-400,s-350,s-500 sunt al dracu de mobile.lansezi racheta spre o locatie cunoscuta si peste 1/2 de ora cand ajunge acolo..surpriza:bateria vizata este oriunde pe o suprafata de 1000 km2.cauta acul in carul cu fan.
S-300P si S-400 apartin de Aviatie asa ca prin natura rolului, de a apara puncte strategice si nu pe cele cu valoare tactica, sint putin mobile. Discutia are sens in cazul sistemelor AA ale Armatei care sint intr-adevar mobile.
partial sunt de acord dar daca nu insotesc in inaintare unitatile de tancuri si motorizate precum buk-ul ,tor sau strela-m nu inseamna ca nu sunt mobile.si la cat de multe au mare minune daca dupa introducerea s-350 vityaz in locul lor,bateriile de s-300 nu vor trece la aparare a-a la nivel de divizii de tancuri de garda.ptr. ca nu cred ca vor da la fier vechi sute de lansatoare si zeci de mii de rachete.
N-am zis ca nu ar fi mobile ca si posibilitati ci ca nu sint mobile in rolul in care sint folosite. Sa presupunem ca trebuie aparat un centru de comanda, nod de comunicatii, etc… Bateria de S-300 nu se poate misca de langa obiectiv, indiferent cat de mobila ar fi. Are nevoie ca cel putin radarul de cercetare/descoperire tinte sa fie pornit, altfel bateria e oarba. “Problema” cu benzile de frecventa favorite ale rusilor e ca bat destul de departe iar pozitia radarului se poate calcula. Exista metode de distragere a atentiei electronice a rachetelor tip HARM dar daca cineva construieste o racheta cu un senzor formator de imagine, IR sau MMW, atunci toate astea devin inutile si supravietuirea radarului devine o problema. Fara el performantele bateriei se degradeaza serios.
Pana la urma polonezii nu incearca sa construiasca o super-racheta capabila sa penetreze cele mai bine aparate zone ci ceva relativ ieftin care sa aiba o oarecare sansa sa loveasca obiectivul, fie prin surprindere zburand pe un traiect neasteptat, fie prin mascare zburand foarte jos fie prin numar.
In plus, le dau ceva de gandit rusilor care vor trebui sa cheltuie ceva resurse cu contracararea noii amenintari – care e, foarte important, diferita de ce exista deja.
Ca tot discutam ca la altele se poate, pana una alta polonezele se kk pe dumnealor sa aleaga beliscopterele 🙂
Traiasca partidul si conducatorul iubit
http://www.cnbc.com/2016/10/04/reuters-america-poland-says-ended-talks-with-airbus-on-helicopter-deal.html
Vedem da’cacum’para ai nostri ceva de la Brasov
Cum se poate asa ceva, nu sint astea de la Airbus cele mai bune? Lasa ca o sa cumpere romanii bilet de
Schengenpapagal.Am mai cumparat noi si fregate, nu’i bai, ca bani mai facem 🙂
Ghinion ca UK nu erau in Schengen, atfel intram pana acum.
Lasa, ca peste 10 ani, cand s’or satura dupa 10 ani de Brexit, or sa ne dea ei 9 spaga sa’i bagam in Schengen 🙂