Dar ca sa fie bine ar trebui si niste succese la export. Altfel nu stim cum stam fata de competitie.
Nu-i rau
October 12th, 2016 
admin 
Posted in Uncategorized TehnoMil
Un blog despre tehnica militara
October 12th, 2016 admin Posted in Uncategorized
Internul mai intai.Avem PF,avem cercetare de artilerie(raza de actiune a UAS-ului e numai buna),avem fermieri.Abia se testeaza produsul.
In plus drona in razboiul modern va deveni cat de curand un consumabil.De aia e nevoie de furnizor intern.
Faptul ca avem fermieri si cercetare de artilerie inseamna ca avem cerere, nu insa ca e cerere solvabila. Nici un producator de genul asta nu poate rezista doar cu piata romaneasca, decat daca isi scoate banii din cateva contracte la suprapret. Deci exportul ar fi vital, vanzarea la intern e de dorit insa optionala. Apoi mai e si competitia internationala, mai dura in cazul contractelor mari, cum se obisnuieste pe afara, de pe urma careia va rezulta un produs mai bun.
Intr-adevar o problema care trebuie inteleasa este ca piata romaneasca nu e suficienta. Asta nu era valabil nici atunci si cu atat mai putin acum.
@mihais Drona in sine e doar o componenta a sistemului si nu ea e cea mai importanta. Cel mai important la jucariile astea ar fi:
1. sistemul de date securizat (pt. ca altfel ti le bruiaza baietii in secunda doi si sunt complet inutile). Chestie pe care inca n-au rezolvat-o total nici americanii, dovada patzania cu Iranul.
2. Apoi in al doilea rand e cadrul legal in care te joci cu ele, faci antrebamente, etc, cand ai de-a face cu 2 drone in poligon e una. Dar cand vei avea nevoie de ele “in productie” va fi cu totul altceva. Ultimul lucru de care e nevoie e sa se ciocneasca cu vreun avion usor sau elicopter sau sa cada in capul cuiva. Aici ai nevoie de regulamente, reguli, samd. Iar regula autoritatilor in Romania e ca atunci cand nu stii ce sa faci, interzici pana la a 7-a spita produsul respectiv. O alta chestie pe care n-au rezolvat-o complet nici macar americanii sau englezii cat sunt ei de jmecheri in chestii de legislatie aeronautica.
Drona in sine deja e partea simpla, da, e de dorit sa fie cat mai ieftina, in ziua de azi dronele mici se fac inclusiv din spume sintetice usoare injectate in matrita de tip “reaction in mold”, samd. S-a ajuns pt celula aparatului la costuri de ordinul catorva zeci de $ per. aparat pt. serii de ordinul sutelor/miilor de exemplare. Problemele mari sunt cu aparatura de bord si de dirijare si cu operarea aparatului.
cu “atunci” ma refeream la ind aeronautica dinainte de ’89.
Pe partea de control/legaturi de date securizate e o problema, nu prea sint firme romanesti care sa faca asta la nivel profesional/militar. Nici n-ar avea de ce sa fie, nu s-au cerut asemenea produse pana acum. Fie merg pe ceva romanesc dar facut mai pe genunchi in ideea ca vor evolua fie cumpara ceva de afara cu toate problemele de securitate implicite. E unul din subsistemele care ar trebui facut cap-coada local, pe motiv de securitate chiar daca iese ceva mai scump.
Daca ar iesi ceva mai scump ar fi bine. Problema exista in dezvoltarea unei “waveform” pentru asa ceva. Firmele care se pricep la asa ceva sunt putine (vreo 3 in Europa, 1 in Israel si vreo 5 in SUA) iar produsele lor in general sunt proprieate intelectuala dat fiind faptul ca testarea dureaza foarte mult si rezultatele de multe ori nu corespund asteptarilor. Lipsa de experienta, expertiza si bani te fac sa achizitionezi o solutie de pe raft. La suport criptografic mai merge cat de cat.
Ma gandesc ca e un proiect de cercetare destul de fudamentala (a.k.a teoretica) incat sa fie oarecum interesant chiar si pentru sistemul de cercetare romanesc, orientat din pacate mult prea mult spre partea teoretica. La o evaluare ochiometrica as zice ca sumele necesare ar fi rezonabile, nu e vorba de a inventa o tehnologie hardware noua ci refolosirea a ceea ce exista deja. Software Defined Radio is the name of the game. Da, trebuie si ceva creier, care s-a presupus intotdeauna a exista si doar conditiile vitrege au facut sa nu…
Daca nu, off the shelf dar nu e bine. In Europa, cel putin germanii, francezii, olandezii (oareacum francezi si aia), suedezii si britancii (inca se pun ca europeni) ar putea vanda cui are bani. Romania nu prea are.
Lasand la o parte ca dupa aia se va face teoria “codurilor” – toti europenii vand pe sub mana rusilor.
Ar fi un proiect cat se poate de pertinent pentru cercetare aplicata si nu teoretica. Cele mai mari batai de cap vin in “spectrum management”. Ajungi la impresia ca “unda” ta arata numai bine pana cand se ajunge la etapa de testare si ajungi cat se poate de repede la concluzia ca o banala telecomanda pentru deschiderea unei usi de garaj sau un telefon “cordless” interfereaza cu unda ta. Usor de de spus, greu de infaptuit. Numai ca exemplu ar fi JTRS care a dat multe batai de cap dezvoltatorilor.
Probabil ca sintagma cercetare fundamentala nu a fost bine aleasa, chestia e ca la inceput ar fi destula matematica anosta cat pentru cativa ani de cercetari academice (adica multe lucrari de prezentat pe la simpozioane , nimic fizic) pana sa se ajunga la partea experimentala. Per total, evident ca e tot cercetare aplicata.
N-a zis nimeni ca e usor, doar ca se merita facut avand in vedere ca e unul din cele mai sensibile domenii. Sint proiecte in care investitiile chiar se merita.
O fi un domeniu sensibil, dar stafeta s-a predat de mult. Pe chestii de VSAT se foloseste tehnologie iDen (Care este mai mult sau mai putin standardul comercial acceptat.), iar in spectrul HF/VHF/UHF Romania merge pe mana lui Harris. Nu este un lucru rau, dar dezvoltarea unei asemenea capabilitati este cu mult peste ce ar spera Romania la ora actuala. Este bine ca se mai pot dezvolta cat de cat solutii criptografice.
Cel mai greu e insa pana spargi gheata si ai primul client. Apoi daca toate bune si frumoase, poti deja s aprezinti altfel produsul… aici ar fi rolul initial al pietei romanesti, si nu sa se bazeze doar pe ea in vanzari.
E bine sa vinzi la MApN dar parca altfel suna “ales deja de clienti externi” sau ceva de genul asta. MApN-ul o sa-l cumpere oricum pana la urma insa contractul respectiv nu are aceeasi valoare, se poate zice ca au fost alesi pentru ca sint romani.
Daca te referi la licitatia MApN-ului, nu prea imi pare ca produsul romanesc se incadreaza pe cerintele lor. MApN cere autonomie de min. 12ore, care o poti avea doar cu motor cu ardere interna deocamdata, nu electric.
Mie destinatia Hirrus imi pare complementara cu ce cauta MApN acum: un UAS mai serios, cu autonomie mare, legatura d edate+comanda la 100-150km minim, pachet electro-optic serios…
Hirrus este ceva util mai mult la nivel grupa, pe cand alea specificate d eMApN sunt mai degraba pentru recunoastere si poate si ghidare lovituri la +100km…
Poate ma insel eu.
Nu ma refeream la licitatia actuala ci la viitor. Pana la urma cred ca vor cumpara Hirrus dar nu ar trebui asteptat pana atunci – nici nu cred ca se asteapta ci doar sa nu se puna prea mari sperante ca dupa un asemenea contract va veni un torent de comenzi externe. Exista tendinta sa se justifice esecurile la export cu “nu a fost cumparat la intern deci nu a avut nici o sansa la extern”. E gresit.
@mihais
Unde se face cercetare de artilerie în România? link please sau detalii. Că la noi nu mai sunt oameni sa opereze broșele pentru reghintuirea țevilor de tun…