October 21st, 2016 
admin 
Fincantieri PPA – Sursa: Michael Jarocki via altair.com.pl
Trebuie sa fie unul din cele mai urate proiecte de nave din ultimii 50 de ani.
Se poate trece peste incercarea de imitare a suprastructurii Zumwalt care a esuat in aspectul unei cazemate, pe langa care Ticonderoga pare a avea chiar o forma fina.
Elementul inedit este desenul provei. Am vazut pana acum solutii ciudate cum ar fi prova inversa a Zumwalt sau “toporul” Damen insa un “berbece” modern e ceva mai putin obisnuit.
Versiuni PPA – Sursa: forums.spacebattles.com
Pattugliatore Polivalente d’Altura (PPA) e o noua clasa de fregate deghizate in OPV-uri – adica invers decat T22R – care va avea doua versiuni, una “usoara” ce va fi mai degraba o nava de patrulare, precum si o varianta “completa” – adica complet inarmata – ce va inlocui distrugatoarele Durand de la Penne in serviciul italian.
Tehnic destul de avansata, PPA ramane totusi frumoasa ca limba rusa.
[youtuube]
Posted in
Cand om avea acces si noi la asa ceva, la 2nd/3rd hand, am putea boteza nava la fel de bine: “Cocomarla”
“Cocomarla este o ciulapapida cu doua clapacioace si un bibistrocel crocobazdugat in coada si volanpic cu coclender roz.”
http://forum.softpedia.com/topic/954873-imi-doresc-un-animal-de-companie/page__st__54
sau… “Corcoaia”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Corcoaia
Numa’ bun de animal de companie la Pontus Euxinus 🙂
Am vrut sa pomenesc si eu ieri de ea dar o dadusem deja in off si-am zis sa ma abtin. 🙂
Se pune mare accent pe digitalizare pe toate fregatele astea noi de “talie mijlocie”, am citit ca pe astea italiene vor sa introduca inclusiv un soi de casca asemanatoare celor de la avioane pentru o vedere la 360 de grade direct de pe puntea de comanda. Plus ca puntile de comanda vor incepe sa arate din ce in ce mai mult a USS Enterprise.
Functia dicteaza forma iar gusturile nu se discuta! 🙂 Mie Zumwalt chiar imi place.
Liniile unei nave sunt si ele dictate de cerintele pe care trebuie sa le satisfaca. Ideea italienilor nu e noua, bulbul prova fiind folosit pe scara larga la navele comerciale pentru imbunatatirea calitatilor hidrodinamice. Ca jucaria italiana arata ca si cum ar avea doua etrave suprapuse e altceva, dar in esenta bulbul mareste viteza si, probabil, are de-a face si cu semnatura acustica a navei.
Vis-a-vis de etrava inversata si prova lui Zumwalt sunt interesante niste poze recente (urmareste siajul si cum este el creat de carena navei): https://theaviationist.com/2016/10/19/take-a-look-at-these-fantastic-photographs-of-u-s-navy-aircraft-flying-over-uss-zumwalt-advanced-multi-mission-guided-missile-destroyer/
Arhitectura navala a evoluat mult, insa la navele militare scopul este acelasi: imbunatatirea calitatilor nautice pentru a creste gradul de utilizare a echipamentelor navei (operare elicoptere, RHIB-uri, armament) in conditii de mare montata.
Poti sa ai mama armamentului instalat daca nu-l poti folosi din cauza conditiilor meteo vitrege.
Din acest motiv, Arleigh Burke de exemplu sunt mai late (raportat la lungime) si au stabilizatoare sub linia de plutire pentru a reduce tangajul si ruliul pe mare montata, permitand o anvelopa mai mare pentru exploatarea echipamentelor de la bord.
Din acest motiv de exemplu, navele care lucreaza in industria petroliera din Marea Nordului (renumita pentru desele sale violente) sunt foarte late raportat la lungimea lor. Pentru ca este nevoie de o platforma stabila.
Toata lumea se uita la radare, rachetute si tunulete dar ignora faptul ca astea pot deveni lesne inutile daca sunt instalate pe o platforma cu slabe calitati nautice. Calitati nautice=flotabilitate, stabilitate si nescufundabilitate.
“Toporul” Damen… Cred (pot gresi) ca se trage tot din industria petroliera… Iar aici oamenii de la Damen sunt foarte buni, asta fiind unul din motivele pentru care mie mi-ar placea sa facem corvetele noastre cu ei.
“Toporul” Damen s-a generalizat de exemplu la velierele de performanta unde, de asemenea, ai nevoie de o platforma foarte stabila pentru o suprafata velica mai mare si, prin urmare, pentru o viteza mai mare. Un velier este extrem de stabil (ok, ajuta si chila lestata). Cauta, daca esti curios, un test de rasturnare cu un velier…
Sunt curios de cum o sa arate Type 31 🙂
P.S. Si Tetal II au bulb in prova.
De aici ar rezulta urmatoarea problema – n-am vazut sa se fi discutat pana acum: daca fiecare intindere de apa are caracteristici diferite (frecventa si marimea valurilor, etc), cerand solutii diferite, atunci ar fi o problema la cumpararea celor patru corvete facute dupa proiect strain, care sigur nu a fost optimizat pentru Marea Neagra. Adica un proiect special pentru Ro (facut de proiectanti romani sau nu) ar trebui sa aiba prioritate.
Cat despre comportament foarte bun pe mare montata, e interesant conceptul Lockheed Martin SeaSLICE.
Ref. la PPA, prova aia ciobita poate fi folosita foarte bine in operatiunile anti-migratie:
Ma bucur ca pui problema si asa pentru ca marea majoritate a pasionatilor se uita doar la lista de echipamente/armament, ignorand complet aspectele acestea.
Dintru inceput, pentru clarificare, personal am navigat doar in Marea Egee (mare de forta 5, valuri de 2 – 3 metri) si in Marea Neagra (niciodata pe mare montata), navigatie costiera, de agreement, atat cat imi permite permisul. Am citit mult si ma pasioneaza subiectul.
Caracteristicile enumerate de tine sunt suma mai multor factori, ocean vs. mare, ocean in zona arctica vs. ocean in zona ecuatoriala, tip de litoral, curenti, vanturi specifice – de ex. meltemi in Egee s.a.m.d
Marea Neagra are o serie de particularitati. In primul rand are particularitati in ceea ce priveste razboiul submarin, cel putin asa am inteles de la unii mai priceputi. In al doilea rand, este o mare inchisa, cu o salinitate scazuta (salinitatea afecteaza pescajul), care se poate monta foarte repede, insa (din cate stiu eu) fenomenul de hula, des intalnit pe oceane sau chiar pe Mediterana, nu se manifesta foarte/la fel de des.
Este o mare destul de periculoasa iarna, cand sub actiunea vantului de nord-vest poti avea parte de furtuni urate.
Se poate monta foarte tare sub actiunea unei furtuni de primavara. Furtuna care a lovit primul bric Mircea in sec. XIX (nu mai stiu anul acum si mi-e lene sa caut), undeva in mai, a fost extrem de puternica din moment ce bricul, cu o lungime de 36 de metri avea tangaj/ruliu de 30 – 35 de grade. Cel mai probabil au avut valuri de 7 – 10 metri.
Marea Nordului, casa olandezilor de la Damen, este de asemenea o mare violenta. Lasand la o parte “senzationalul” articolului, aici poti sa-ti faci o idee despre cum poate fi: http://www.dailymail.co.uk/news/article-3440475/Want-feel-sea-sick-Stomach-lurching-video-shows-EXACTLY-like-board-ship-caught-devastating-storm-North-Sea.html
Concluzia este ca da, fiecare mare poate avea particularitatile ei (cum e de exemplu alt loc “celebru” – Golful Biscaia, stramtoarea Drake), insa daca o nava a fost conceputa sa reziste in Marea Nordului, o va putea face si in Marea Neagra.
Evident ca este bine sa faci un design de la zero, adaptat conditiilor tale 100%, dar este mai ieftin cu un design deja maturizat si platit de altii plus ca Damen culege si roadele exploatarii de catre paza noastra de coasta a MAI Stefan cel Mare.
Din motivele mai sus enuntate eu am militat intotdeauna pentru nave cu deplasament mai mare, sunt platforme mai stabile.
Despre concepte nu’s ce sa zic… Eu sunt mai conservator si, d.p.m.d.v., pentru o nava militara, nava monococa este cea mai potrivita d.p.d.v. suma calitati vs. suma defecte.
Din punct de vedere al maturitatii proiectului monococa si al avantajului deplasamentului mai mare, ai dreptate. Eu ma gandesc ca daca s-ar pune problema si din punct de vedere comercial, sa apara ceva ce poate fi vandut la extern deci care sa aiba un avantaj competitiv in fata modelelor traditionale, ar fi interesant de vazut exemplul australienilor de la Incat care acum traiesc din “consultanta”, pe baza experientei acumulate cu catamaranele studiate acum ceva vreme. Nu neaparat in sensul de a se lua aceeasi solutie ci de a se concepe ceva nou, mai putin intalnit, care sa dea insa o anumita experienta ce se poate valorifica mai departe. Evident si riscul dar si costul e mai mare dar totusi de asta exista proiectanti navali. Cum RoNavy, ca mai toata suflarea militara de la noi, e risk averse cu spume, nu ma astept sa se si intample.
Singura nava militara activa care se bucura, dupa stiinta mea, de o arhitectura navala extravaganta este LCS, versiunea Independence.
In lumea in care traim, motivata de profit si rezultate financiare, o sa asistam la o schimbare semnificativa in ceea ce priveste designul naval doar daca este extrem de bine justificat dpdv investitie vs. rezultat.
In comercial, catamaranele/trimaranele sunt folosite la nave relativ mici, n-am vazut niciun portcontainer/petrolier/vrachier altfel decat monococa.
Stiu ca avem firme private de proiectare navala, cunosc un astfel de inginer. Ma astept la dezvoltari ulterioare in privat, e clar ca primesc de lucru de afara, dar si datorita boom-ului navigatiei de agreement. Au aparut producatori romani de barci, de exemplu. Din aproape in aproape putem ajunge sa avem in tara firme capabile sa proiecteze si sa construiasca nave de agreement si de aici poti trece mai usor la, spre exemplu indeplinirea unora dintre necesitatile pazei de coasta, politiei de frontiera fluviale samd
Lasa RoNavy in pace, cand bagi 1 miliard in 4 corvete de la care astepti o durata de viata de cel putin 20 – 25 de ani e normal sa fii risk averse. 🙂
Uita-te ca nimeni nu prea risca cu nave militare, mai ales de la fregata in sus. Pana si americanii au stopat programul Zumwalt la 3 unitati, explicabil daca te uiti la pretul/unitate. De europeni nu mai zic, ca ati vorbit si tu si gsg-ul despre asta.
Cum doar LCS? I-ai lovit pe chinezi in mandria lor de proprietari de Type 22 Houbei. Nu chiar o corveta ci un FAC dar orisicat. Chinezii sint mai maruntei asa ca pentru ei FAC-ul e un fel de corveta.
Nici o sansa sa las RoNavy in pace: solutiile conservatoare merg daca inamicul se cheama Bulgaria. Daca nu, si stii ca nu poti concura ca numar de unitati, atunci trebuie sa te bazezi pe inovatie. Cu cat esti mai inferior numeric, cu atat trebuie sa compensezi prin inovatie. Evident ca asta inseamna risc. La situatia din zona RoNavy ar trebui sa fie un fel de MacGyver. Si nu e deci nu trebuie scutiti.
E frumoasa Vinerea ca italiencele brunete, cu par pe picioare si mustatza cu firul mai gros decat ca a mea 🙂
Uite neshte iegzplicatzii si mai multe poezele pentru ca de ce arata ca un design sexy de Pininfarina sau Giugiaro
https://forums.spacebattles.com/threads/pattugliatore-polivalente-daltura-final-configuration.404608/
Basically e vorba de spatiu modular ca sa faca/sa care/sa depoziteze di tati, containere, RHIBuri, spitale de campanie
Problema macacaronarilor e ca n’are bani sa inlocuiasca 1-1 toate clasele care le expira in urmatorii 5-10 ani si atunci au venit cu strutzo-camila asta in variante sa le suplineasca pe toate si sa faca asta cat mai ieftin de’a lungul nemernicei ei vietzi operatzionale
“Short answer: totally different origin, totally different operational usage.
The basic idea was that Marina Militare Italiana needs a replacement for a lot of ships that are decomissioned or will be decomissione in the nex 5..10 years
(3000t Maestrale class frigates, 2500t Soldati class frigates/OPV, 1500t Cassiopea class OPV, 1285t Minerva class corvettes, 580t Gaeta class minesweepers, 503t Lerici class minesweepers)
It won’t be a 1:1 replacement and with the current economic problems it will be a problem to fund many different replacement programs.
Another idea is that “steel is cheap” (compared to the R&D costs and all the “shiptronics” equipment, sensors, etc. installed) and some roles previously handled by smaller ships could be done with a bigger one with boats, UUV and helicopters.
Then there are the peacetime missions, rescue of boats full of illegal immigrants, disaster relief operations, evaquation of civilians from nearby countries with troubles (looks at North Africa), anti-piracy patrols, etc.
So, a “common hull and basic configuration”, bigger tonnage (4500t at full displacement) compared to the replaced classes (at least Maestrale, Soldati and Cassiopea), but must run cheap at typical patrol speed (so electric propulsion optimized for that), can have a crew of up to 180 persons (plus other 30 using the “configurable” stern bay) but the basic ship-only crew is actually 90
(plus other 24 when operating with two NH90 helicopters), etc. etc.
That’s the reason of some of the “unusual” specifications.
For example the huge climatized helicopter hangar capable to hold two NH90 helicopters in anti-ship and ASW configuration with enough space to do maintenance of both is also useful for rescue operations when not used for helicopters (to temporary hold a lot of rescued people sheltering them from excessive heat or cold), but it also makes possible to use the ship as a mothership for 2..4 UAV/UCAVs and 2..3 UUV (in the stern bay).
Overall, the “basic” configuration has been designed with flexibility/versatility of role during its operational life, but not like LCS or using StanFlex modules.”
Pai atunci eu zic sa-si cumpere direct un portavion clasa Ford, ca sa-si inlocuiasca toate navele cu una singura. Mai mult spatiu nu gasesti. Si incap la refugiati acolo cata frunza si cata iarba. Pe motivul asta ar putea primi chiar si o contributie de la UE.
Nu stiu cum nu i-a dat nimanui prin cap sa ceara fonduri UE sa-si cumpere
un LHD/LPDo nava umanitara care sa ajute refugiatii.GSG -ule lasa draqu’ macaronarii si mai ales macaroancele* ca ies puii de subt* clotza pana le dai de cap la macaroance*… Uneori este bine sa mai verifici ouale de subt* clotza ca altfel te trezesti cu pui din aia malformati cu memorie slaba de nu’i primeste nici draqu’ la abator…
O fi ea urata cu spume macaroanca* da’ mai bine una urata cu spume decat una lipsa…
Sa si aseze si macaronarii pe la Damen cateva oua din astea si sa trimita o macaroanca* doua sa le cloceasca…Si pe GSG sef de tura la macaroance*…
Bre, nu’s de ce, da’ nu mi te inchipuiam mustacios! 🙂
Saracii italieni au dus greul cu emigrantii din nordul Africii, d’abia recent s-au hotarat sa mai contribuie si altii. Si mi se pare aberant sa misti ditai fregata ca sa culegi niste amarati din apa.
Nu-i rea ideea lor… Mie mi se pare ca aduce cu Absalon-ul danezilor, chiar daca astia zic ca nu-i acelasi lucru ca Stanflex.
Oricum, o sa tot vedem hibrizi din astia de acum inainte.
http://www.globalsecurity.org/military/world/europe/mks-180.htm
Deci germanii vor corvete de 5.000 de tone si fregate de 7.200 de tone pentru operatiuni pe timp de pace.
Cu ocazia asta imi vine in minte a doua problema care vad ca nu se prea pune (prima fiind cea legata de calitatile nautice): in general, navele proiectate pentru patrulare/misiuni umanitare/etc sint deficitare la capitolul redundanta a echipamentelor principale (si/sau protectie prin blindaj/compartimentare – toate se leaga) de unde si pretul scazut. Se da impresia de “targ foarte bun”, cumperi o fregata de 5.000 de tone la pret de corveta de 2.000 de tone. Ce nu se spune e ca fregata de 5.000 de tone respectiva (doar un exemplu in context) e de fapt un fel de yaht si nu o nava militara pentru operatiuni de mare intensitate. Exemplul se poate generaliza la orice clasa de nave si daca e sa-l particularizam la cele 4 corvete-obsesie, inseamna ca nu ar trebui sa ne uitam la “pretul cel mai mic” sau sa facem rationamente de genul “la pretul asta am fi luat fregate de 3 ori mai grele deci e teapa, clar”.
Tot de aici ar rezulta ca o comparatie interesanta, care nu stiu daca s-a facut pana acum, ar fi referitoare la capacitatea de supravietuire in caz de lovire a celor mai importanti candidati: SIGMA, Gowind si K130. Versus pret.
Asa e, suna dubios! 🙂
Cred ca te referi la nescufundabilitate, care este tot o calitate nautica. Pe scurt, nescufundabilitatea inseamna capacitatea navei de a-si mentine flotabilitatea si stabilitatea in conditiile in care mai multe din compartimentele navei sunt inundate ca urmare a avariilor la corp (lovesti un iceberg/te loveste o torpila/racheta/lovesti o mina)
Chestiile astea sunt standardizate, NATO creind Allied Navy Engineering Publication „NATO STANDARD ANEP-77 – NAVAL SHIP CODE, Edition E, elaborat de Nato Standardization Agency şi al cărui scop principal este de a oferi un cadru general care să reglementeze şi să promoveze siguranţa navelor de luptă de suprafaţă utilizate de marinele NATO în baza unei filozofii care vizează un bun management al riscului la bordul navelor militare ale NATO.
Orice nava are mai multe compartimente etanse si un sistem de instalatii menite sa o tina in “viata” in caz de belele, iti poti imagina ca cele militare, cu atat mai mult acorda importanta acestor aspecte existand la bord un departament de combatere a avariilor.
Sa trimiti fregate pentru actiuni umanitare mi se pare stupid. Rau de tot!
La naiba, de ce mai avem structuri care se cheama paza de coasta? Cel mai bun exemplu care-mi vine acum in minte este Paza de Coasta SUA: celebrele cuttere (denumirea venind din vremea navigatiei cu vele) de exemplu: https://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Coast_Guard_Cutter
SUA au cuttere de 4500 de tone: https://en.wikipedia.org/wiki/National_Security_Cutter
Eu sunt in general adeptul navelor specializate, nu poti intinde multirolul ala la maxim pen’ca la un moment dat vei da rateuri.
O nava de lupta o duci la lupta, nu la escortat barci supra-aglomerate cu emiganti nord-africani. Aia e treaba pazei de coasta.
Alta chestie, legata de nescufundabilitate: ultima trosneala serioasa e lovirea navei UAE de catre rebelii houthi, un cataraman rapid folosit pentru chestii logistice. (aici, o mentiune: oricat de rapida ar fi o nava nu va putea niciodata sa fuga de o racheta/proiectil de artilerie) Nu stim cat de rau a fost avariata, eu banuiesc ca a fost foarte aproape sa faca baldabac…
Nu se mai pune foarte mult accent pe blindaj (ca in WWII de exemplu) sau se pune, dar pe tot felul de materiale exotice/compozite etc care nu au fost testate in lupta reala.
Teste de “supravietuire” fac americanii cu LCS, fara lovituri directe insa. Interesanta idee cu capc. de supravietuire vs pret. 🙂 As paria pe Damen pen’ca ma astept la preturi naucitoare de la francezi si nemti… 🙂
P.S. Scuze pentru eventuala incoerenta, am avut o zi grea…
Nu numai la nescufundabilitate in sensul de compartimentare in caz de “inundatie” dar si la redundanta sistemelor de propulsie si de comada. Degeaba nu se scufunda nava (adica nu degeaba dar aproape) daca ai o singura sala a masinilor care tocmai a luat foc sau a fost inundata. Daca incepi sa pui doua seturi de motoare/generatoare, separate prin pereti blindati sau si, mai bine, cu alte compartimente, incepi sa complici arhitectura, sa cresti costul dar si capacitatea de supravietuire. Ma astept ca navele care intr-adevar rezista la lovituri si pot lupta in continuare cu incendiu la bord sa coste mult mai mult decat un cargou pe care s-a montat un VLS. Dublarea comenzilor intr-un al doilea castel nu poate fi nici asta o chestie ieftina. Redundanta radarelor, la fel.
Clar ca analiza cu pretul nu se poate face decat cu planurile in fata si de catre un inginer naval specializat in nave militare. Alfel e caz de pisici care se uita in calendar.
Are ceva din farmecul crucisatoarelor japoneze din anii ’30.mie imi place cum arata.
Ar trebui deschis un concurs: “Cu ce seamana monstrul?”
apropo de nave militare.citira-ti declaratia ministrului apararii din polonia?tipul zice ca egiptenii tocmai ce “vandura” mistralurile cumparate anul asta,ghici cui?rusiei! pe UN dolar.si tinand cont ca rusii s-au grabit dupa vreo doua ore sa dezminta,cred ca e ceva putred in mediterana.cred ca admiral kuznetsov a plecat spre mediterana sa le inglobeze in al sau “task force”.curat-murdar coane fanica!
Si cine plateste diferenta pana la pretul cerut de francezi? Ca nu le-au vandut egiptenilor pe 50 de centi.
Despre task force-ul rusesc o sa fie o postare dar nu azi. Sa speram ca nu ajung in Siria pana atunci.
egiptenii cica le-au luat de la francezi cu 1 miliard $ obtinuti ,cica, de la arabia saudita.de la inceput afacerea mirosea urat.ce dracu sa faca egiptenii cu nave de desant amfibiu?daca era pe bune isi foloseau israelienii toate parghiile sa impiedice asa ceva(si au destule in europa si sua).cred ca a fost ceva de genul:o mana spala pe alta si amandoua obrazul.deci tacanitul de polonez chiar a declarat chestia asta public intr-o dezbatere in parlament.
Polonezii astia au luat-o pe aratura mai ceva ca Basescu in perioada belicoasa la adresa Rusiei. Ori il impinge “cineva” de la spate ori e prost de bubuie. Pentru ca trebuie sa produci si dovezi pentru o asemenea afirmatie (care afirmatie mi se pare cu dedicatie pentru Franta…)
Sa mai asteptam. In cel mai rau caz, daca are dreptate, o sa le vedem cand trec prin Bosfor… 🙂
@admin Iti scriu aici, ca nu mai am unde. 🙂
Referitor la redundanta sistemelor de comanda, propulsie, combatere a avariilor s.a.m.d. iti trebuie deplasament ca sa faci tot ce spui tu si asta, banuiesc eu, este unul din motivele pentru care navele au inceput sa creasca in deplasament.
Tu ai descris aici un crucisator Ticonderoga! 🙂 Sau un submarin Taifun… 🙂 Or mai fi si altele, dar astea sunt cele doua mai la indemana exemple pe care le am.
Ticonderoga are multe chestii dublate la bord, cele doua cazemate/castele de exemplu. Taifun, cred ca e in continuare cel mai mare submarin ever, are totul in doua tuburi rezistente la presiune si separate unul de celalalt sub acelasi invelis. Oricare tub poate rezista cand celalalt a fost lovit.
Nu poti face acelasi lucru cu o fregata sau chiar si cu un distrugator, daramite cu o corveta. Poate si asta e unul din motivele pentru care ajunsesera nemtii la o corveta de 5000 de tone.
Din acest motiv spuneam ca bigger is better si, din acest motiv eu militez pentru ca Ro Navy sa aleaga o corveta de cel putin 2000 de tone, cu hangar si helipad (cele doua din alte motive)
Sistemele de combatere a avariilor au redundanta la bordul navelor militare, mai multe generatoare, pompe de apa, sisteme de sprinklere, sisteme cu gaze inerte, compartimente etanse ce pot functiona autonom, independent de restul compartimentelor. Dara pe parte de radare si armament iti trebuie si spatiu si bani.
Nu sunt foarte familiar cu navele chinezilor, sunt inca departe de noi… 🙂 Vazusem ceva nava taiwaneza parca, arata ca un OZN… 🙂
Nu sunt nici adeptul programelor multinationale, pot sa sfarseasca foarte prost, vezi Airbus A400 (vezi stirea cu noi si altii care sa construiasca o noua clasa). Si atunci, intrebarea este: merita sa faci o nava de la 0 pentru 4 unitati? Ca pe piata de export e aglomeratie si bataie mare… Mai ai aceasta experienta/expertiza astfel incat sa nu avem un nou Marasesti?
Nu lucrez la Damen si nu sunt platit de ei 🙂 ma incanta insa sistemul modular de constructie si faptul ca au santier in Romania. Depinde de Ro Navy sa stabileasca cerintele specifice ca nu degeaba se tot antreneaza cu US Navy de atata amar de vreme.
In opinia mea, nava este o platforma dar trebuie sa fie una modulabila care sa iti permita sa o modelezi cum vrei tu.
Tot Ro Navy ar trebui sa fie “inginerul” care sa stabileasca ceea ce ai zis tu, e meseria lor.
P.S. Si turcii si-au promovat la noi corvetele Ada, sunt interesante. 🙂 Iar turcii, pentru un succes la export ar fi mai dispusi la compromisuri gen offset samd
Pentru redundanta posturilor de comanda ai nevoie de o nava mare, e adevarat:
“We have redundancy on board for the command post and the communications systems because it is essential to be able to communicate with everyone and have your internal procedures working,” Jedlicka notes. “But we don’t have redundancy for weaponry and sensors.” Sursa
Dar redundanta echipamentului de propulsie se poate asigura si la fregate mai mici, daca este o cerinta clara:
“Engine rooms: 2, redundant and separated by at least 2 watertight bulkheads” – LF-4000 al spaniolilor de la Navantia.
Chiar si SIGMA a olandezilor are ceva similar desi nu e clar cum se face separarea intre compartimente:
“The generator sets have been split in two groups of two generators each (s. Fig. 4) Therefore, the vulnerability can be decreased significantly by increasing the redundancy. This is a very important aspect in naval shipbuilding. Nonetheless, these positive aspects cannot outweigh the negative aspects of higher acquisition and lifecycle costs.” Un articol foarte interesant de altfel: Diesel electric propulsion on SIGMA class corvettes
Evident solutia cu separare completa a fregatelor LF-4000 e mai buna dar si mai scumpa si probabil necesita o nava mai mare deci bigger is better, corect.
Ca tot se discuta despre bapoare carele pluteste pe ape, se pare ca romanii vrea Corvette 🙂
Sau ma rog, guvernul asta, ce’or mai vrea ailaltzi Dzeu cu mila
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21393676-video-foto-romania-vrea-cumpere-direct-patru-corvete-multifunctionale-produse-santierul-olandez-damen-din-galati.htm
Romanii vor ei multe, sa vedem cu ce le platesc si pe astea. Parca e vorba ca deficitul va fi deja prea mare si vor trebui taiate din cheltuieli. Socant…