Problemele avute de Rusia cu noua clasa de corvete Proiect 2038 au fost subiectul unei postari anterioare, putand fi rezumate cam asa: ultima versiune a clasei sau subclasa Gremyashchy (Proiect 20385) a intampinat o multime de probleme si rusii au renuntat la construirea unui numar mare de unitati, preferand continuarea constructiei mai vechilor Steregushchy sau Proiect 20380.
Perseverenti, rusii nu au renuntat la ideea unei noi clase de corvete moderne si la sfarsitul lui Octobrie 2016 s-a lansat constructia pentru prima nava din a sasea subclasa, Derzky sau Proiect 20386.
Un caz atipic, Pakistanul, foloseste pentru armele de asalt atat munitia sovietica 7,62×39 cat si cea NATO 7,62×51 insa nu a facut trecerea spre calibrele mai mici gen 5,56×45 sau 5,45×39. Armele sint venerabilele Type 56 chinezesti, copii ale AK-47/AKM si HK G3. Existenta a doua arme de asalt complet incompatibile este fara indoiala un cosmar logistic, contrabalansat probabil de eficienta crescuta a unor arme “specializate” pentru anumite conditii de pe teren.
Se pare ca a venit timpul inlocuirii lor si, din nou surprinzator, pakistanezii nu incearca o unificare a calibrelor intr-un fel sau altul ci ar avea de gand sa pastreze dualitatea Est-Vest si pe mai departe. Pentru fiecare categorie, pakistanezii au selectat pentru comparatie atat unele din cele mai avansate modele de pe piata cat si unele mai “traditionale” de inspiratie AK. Astfel, pentru inlocuirea Type 56 ar fi fost testate CZ-806 BREN 2 si Kalashnikov AK-103 in timp ce inlocuitorul G3 este cautat intre FN SCAR-H, Beretta ARX-200 si Zastava M21 (varianta sarbeasca a AK in calibrul 7,62×51).
Dupa unele informatii inca neconfirmate, pakistanezii ar fi selectat la ambele categorii modelele occidentale. Pakistan Ordnance Factories a semnat un memorandum de intelegere cu CZ pentru transferul de tehnologie, obiectul contractului fiind presupus a fi BREN 2 iar la categoria 7,62×51, finalistii neoficiali ar fi SCAR-H si ARX-200.
Informatiile trebuie privite cu anumita circumspectie avand in vedere ca din punct de vedere logistic este greu de justificat (ne)alegerea unei arme care sa foloseasca ambele calibre. Adica SCAR-H, care a primit un set de conversie la 7,62×39, de la calibrul initial 7,62×51. Doar daca nu cumva SCAR-ul este atat de scump incat, desi arma e o alegerea evidenta din punct de vedere tehnic tinand cont de particularitatile competitiei pakistaneze, din punct de vedere economic s-ar putea sa fie prohibitiva iar orientarea spre o arma mai ieftina cum ar fi CZ-806 in 7,62×39 sa aiba sens.
Situatia s-ar complica si mai mult daca se vor adeveri zvonurile cum ca cehii se gandesc sa scoata si ei o varianta 7,62×51, in acel moment BREN devenind un competitor foarte puternic pe piata armelor multicalibru, o posibila nisa de piata. De notat ca fata de primul model BREN, cel de al doilea prezinta o serie intreaga de imbunatatiri, cerute de utilizatori ca urmare a invatamintelor trase dupa introducerea acesteia in dotarea Cehiei, detalii in clipul de mai jos.
Al doilea motiv pentru prudenta ar fi lipsa HK din competitie, gigantul german fiind in acest moment pe val si favorit cam in orice competitie la care participa, avand in plus, in cazul Pakistanului, un picior in usa avand in vedere ca este fabricantul G3. O intrare in competitie a HK ar duce la rasturnarea situatiei.
Alegerea pakistanezilor e interesanta avand in vedere mixul de calibre si arme, competitia nefiind una obisnuita, cam ca toate lucrurile din Pakistan.
SIGMA, singura corveta ce poate duce in carca o fregata T22 – Sursa: products.damen.com
…upgrade some ships. Runda a doua.
Vrei sa modernizezi doua fregate dar ai prevazut un buget anemic care nu iti ajunge nici pentru una si care iti alunga toti integratorii mai rasariti.
Solutia: cumperi patru corvete.
Desi ar putea sa fie un banc sec de la Radio Erevan, in realitate nu e o gluma. Schema e arhicunoscuta si totusi ingenioasa: noua achizitie iti deschide o portita sa finantezi orice altceva vrei. In cazul de fata, o parte din modernizarea fregatelor.
Studiul asupra cresterii autoritarism-populismului in Europa isi are originea intr-un studiu similar, concentrat pe Marea Britanie, realizat intre 2011 si 2015. Brexitul, al carui initiator a for UKIP, partid prin excelenta autoritarist-populist, a adus o dimensiune europeana si a stat la baza extinderii studiului asupra EU. Victoria lui Trump vine doar ca o confirmare a tendintei si probabil SUA va trebui luata in calcul in urmatoarea runda.
Primul impuls e de a contesta rezultatele, blamand fie reaua intentie fie metodologia deficitara care nu tine cont de aspectele culturale, etc… Desi metodologia folosita nu e descrisa in articol, cea folosita la studiul initial, referitor exclusiv la Marea Britanie, e descrisa mai jos.
Nici macar atunci cand a existat motor nu s-a putut.
Dintre toate proiectele aero incercate de Romania la sfarsitul anilor ’80, IAR-705 trebuie sa fi fost cel mai promitator atat ca posibilitati de relizare cat si ca perspective economice. Cel putin IAR-705 avea motor desi folosirea TP1 derivat din Turmo parea mai mult o masura disperata, luata in lipsa unor motoare turbopropulsoare “adevarate”, consacrate pe piata, cum ar fi fost cele de la P&W.
Interesant e ca francezii deja studiasera problema folosirii Turmo pentru propulsia avioanelor, dezvoltand in anii ’50-’60 o serie de aparate STOL cu niste performante notabile, Breguet Br941. Demonstratorul Breguet Br940 a fost urmat de un singur prototip, Br941 si patru avioane de mini-serie, 941S.
Testele arata impresionant:
Complet inedit la Br941 era sistemul de propulsie, motoarele Turmo nefiind cuplate direct la elicile corespunzatoare ci antrenau un arbore comun, pozitionat pe toata lungimea aripilor. Avantajul aparea in cazul unor probleme la motoare, toate cele patru elici fiind in continuare antrenate de motoarele ramase functionale dar, evident, cu o putere redusa. Asta spune ceva, indirect, despre increderea francezilor in fiabilitatea motoarelor. Erau totusi anii ’60.
Francezii au avut in vedere si o versiune pentru pasageri cu cabina cilindrica, presurizata, Br942, si una cu doua motoare, Br945, ultima fiind relativ similara cu IAR-705 minus solutiile STOL si ciudatul angrenaj al elicilor.
Desi se pare ca performantele au fost bune, Br941 nu a avut mare succes, poate si din cauza complexitatii sistemului propulsor. Licenta aparatului a fost oferita si americanilor de la McDonnell, afacerea nefiind concretizata in final. Totusi nu e rau pentru niste motoare de elicopter, Br941 validand solutia conversiei Turmo la TP.
Un singur lucru e mai rau decat adunarea islamistilor intr-un singur Stat: raspandirea lor in momentul in care vor fi infranti.
Intoarcerea musulmanilor radicalizati in tarile din Vest da ceva frisoane serviciilor de informatii iar unele din ele au decis sa nu astepte inevitabilul si sa treaca la ofensiva. Britanicii au declarat deschis sezonul de vanatoare al propriilor cetateni ce s-au alaturat ISIL.
O lista de 200 de nume, intocmita de ochii si urechile Majestatii Sale a fost transmisa bratului inarmat al aceleiasi Majestati, care va da cu piciorul in multe usi din Irak in cautarea respectivelor persoane de interes. Asta in mod public, altfel e foarte probabil ca respectivul muschi sa se flexeze si in Siria dar asta nu e ceva ce se poate admite public.
SAS-ul, ca ei se vor ocupa de detalii, opereaza deja de multa vreme in Irak asa ca locurile sint familiare insa e prima data cand se admite oficial misiunea de a elimina sau captura cetateni britanici. E foarte posibil ca asemenea operatiuni sa fi fost conduse deja, avand in vedere ca au existat cetateni britanici ce au jucat roluri foarte vizibile in masinaria de propaganda a ISIL iar unii dintre ei au disparut brusc.
Obiectivul noii misiuni este destul de clar: nici unul dintre cei 200 nu trebuie sa se mai intoarca vreodata in UK. Si daca partea cu capturarea pare a lasa ceva loc de speranta, in realitate “capturatii” nu vor fi trimisi inapoi in UK ci vor fi predati irakienilor care-i vor spanzura dupa un proces mai scurt sau mai lung, in functie de grosimea dosarului care trebuie citit.
E raspunsul perfect la problemele legate de statutul legal al celor ce au fugit din Vest si lupta impotriva lui, asteptandu-se insa la protectia din justitie conferita de cetatenie. Doar ca acea cetatenie nu inseamna mare lucru intr-o zona de razboi din Irak sau Siria si nimeni nu poate spune cu precizie ce se poate intampla acolo.
Regatul Unit e pe cale sa ramana fara rachete antinava, zice Jane’s. In primul rand e vorba de rachetele Harpoon, pe care britanicii le-ar retrage la sfarsitul lui 2018 fara a le inlocui cu nimic altceva. Sau asa e planul la momentul asta.
Apoi ar fi si problema micii Sea Skua, care va fi scoasa din serviciu de anul viitor, elicopterele Wildcat urmand a fi dotate cu FASGW ANL/SeaVenom atunci cand aceasta va fi gata, nu mai devreme insa de 2020. Si cum francezii, parteneri in programul SeaVenom, nu par sa se grabeasca deloc – ca asa-i cand ai Exocet-ul tau – e posibil ca data intrarii in serviciu a SeaVenom sa fie amanata serios. Dar chiar daca ar intra maine in serviciu, tot nu ar afecta echilibrul strategic in Atlantic, SeaVenom fiind perfecta pentru distrugerea salupelor iraniene insa nu ar avea mare efect impotriva unei nave mai mari decat o corveta. Dar nu-i problema, nu e ca si cand flota rusa ar trece frecvent pe langa Insule.
Pana la noi ordine, pe principiul ca cea mai buna pasare-i porcu’, cele mai bune rachete britanice si de fapt singurele mijloace antinava, vor fi torpilele lansate de pe submarine. E posibil insa ca fiarele rusesti sa nu se dea scufundate chiar asa de usor ca cele argentiniene.
Indienii sint prin traditie ciuca bataii de joc cand vine vorba de aviatia militara. De la achizitiile suspectate de coruptie, industrializarea inepta si pregatirea dubioasa a pilotilor, totul pare sa explice sirul nesfarsit de accidente ale IAF. Si asta indiferent de tipul aparatelor desi, ca o parafraza: daca MiG-uri au, MiG-uri se prabusesc. Indienii incearca sa se disculpe timid prin niste rapoarte parca facute de o echipa de cercetatori britanci – probabil ca asa si e:
“Serviceability of MiG-29K was low, ranging from 15.93 per cent to 37.63 per cent and that of MiG-29KUB ranging from 21.30 per cent to 47.14 per cent.
Audit observed (December 2014) that as of September 2014, a total of 65 engines (42 with 21 aircraft and 23 spares) had been accepted. However, since induction in February 2010, 40 engines (representing 62 per cent of 65 engines) had been withdrawn from service/rejected due to design-related defects/deficiencies. The issue had serious flight safety implications, since in-flight engine defects had led to ten cases of single engine landings.
Polonezii de la CRW Telesystem-Mesko au prezentat, in colaborare cu ACTTM-ul lor, un concept pentru o noua racheta VSHORAD numita PK-6, anunta Jane’s.
Interesant la PK-6 ar fi sistemul de ghidare dual, telecomandat laser si autoghidat infrarosu. Asta face PK-6 asemanatoare cu RBS 70 a suedezilor de la Saab, corectand insa din deficientele acesteia din urma prin adaugarea modului de ghidare suplimentar in infrarosu, PK-6 putand sa loveasca inclusiv tinte ce reusesc sa interpuna un element de relief intre ele si lansator, situatie in care RBS-70 devine inutil.
Fata de rachetele ghidate doar in infrarosu, PK-6 ar avea avantajul timpului de reactie mai scazut, critic in cazul in care tinta e un elicopter ce tocmai se pregateste sa-si lanseze rachetele.
Helibras, subsidiara braziliana a Airbus Helicopters a prezentat luna trecuta primul H225M (cunoscut anterior drept EC725 Caracal – poate ca totusi ar fi cazul ca Airbus/Eurocopter sa se opreasca odata din redenumirea produselor /rant off), in versiunea navala, echipat cu doua rachete Exocet AM39 Block2 Mod2.
Fata de bunicul sau cunoscut drept Puma Naval din dotarea Romaniei, H225M Naval este dotat cu un FLIR (SAFIRE III in locul SOCAT) si tot un radar Telephonics dar modelul APS-143, mai performant decat cel instalat pe Puma. Brazilienii nu s-au scumpit la tarate.
Interesant la AM39 Block2 Mod2 este ca a fost dezvoltata in acelasi timp cu MM40 BlockIII, ultima dispunand in premiera pentru familia Exocet de un motor turboreactor si fiind destinata exclusiv navelor, cel putin deocamdata, in timp ce AM39 este o racheta lansata aerian, de catre avioane sau de pe elicoptere si avand un motor de mars clasic, racheta cu combustibil solid. Avantajul motorului turbojet e raza de actiune de 180km fata de cea de 70km a motorului racheta.
Nu se stie de ce francezii nu au dezvoltat o versiune a MM40 Block III pentru lansare aeriana si au preferat sa continue cu vechea platforma dar misterul in care este invaluit motivul ar putea indica un secret mai putin magulitor pentru francezi.