Inca un pui trece strada

Motivele raman necunoscute.

Fregata Admiral Grigorovich a plecat si ea spre Siria, de la baza din Sevastopol.



Cu prilejul asta ar fi interesant de vazut diferentele intre o fregata multirol si o corveta grea (sau fregata usoara) asa cum este clasificata Sigma 10514, versiunea indoneziana.

Comparatia e mai putin fortata decat pare la prima vedere, rusii avand de gand sa construiasca noua Flota a Marii Negre in jurul a sase unitati Grigorovich – planuri ce au fost deraiate partial de ucrainienii stapani ai motoarelor – in timp ce statele NATO de la Marea Neagra par sa opteze pentru corvete si fregate usoare, in jurul a 2,500 de tone – Turcia cu Ada si TF-100, Romania cu Sigma si Bulgaria, pe hartie ca de obicei, cu Gowind.

 

Admiral Grigorovich Sigma 10514
Deplasament standard (tone) 3,620 2,365
Lungime (metri) 124.8 105
Latime (metri) 15.2 14
Echipaj 200 120

 

Ce aduc deci in plus cele peste 1,200 de tone ale Grigorovich, in afara de echipajul mai numeros?

In primul rand, lucruri “plicticoase”: mai multa putere instalata, o viteza mai mare si o autonomie superioara.

 

Admiral Grigorovich Sigma 10514
Tip propulsie COGAG CODOE
Motoare mars 2x turbine DS-71(16,900CP) + 2x turbine DT-59(44,000CP) 2x mot. diesel (26,800CP/20,000kW) sau 2x mot. electrice (3,500CP/2,600kW)
Generatoare auxiliare 4x gen. diesel WCM 800/5 (3,200kW) 6x gen. diesel(4,290kW)
Viteza maxima (Nd) 30 28
Raza actiune (km/MN) 9,000/4,850@14Nd 9,260/5,000@14Nd
Autonomie (zile) 30 20

 

Prima diferenta intre fregatele multifunctionale si corvete ar fi data de rolul lor, fregatele avand la baza misiunile “istorice” de escorta si lupta antisubmarin. Au deci nevoie de capacitate oceanica care se traduce prin autonomie marita iar escorta si lupta antisubmarin implica suficienta putere pentru sprint, mult superioara celei necesare navigatiei de croaziera. Daca descrierea se potriveste perfect T22, e pentru ca fregatele britanice au reprezentat specializarea extrema, fara compromisuri, in misiunea de baza. Fregatele mai noi, precum Grigorovich, aduc in plus capacitatea multirol fara a uita insa de unde au plecat.

In contrast, corvetele isi indeplinesc misiunile in apropierea coastelor proprii, implicand o autonomie mai modesta si o viteza maxima inferioara, fiind optimizate mai degraba pentru un cost redus.

Acum, o comparatie in ceea ce priveste capacitatea pentru misiunea principala – am considerat ca Sigma va fi folosita in principal in rol anti-submarin, cel putin in dotarea Romaniei.

 

Admiral Grigorovich Sigma 10514
Sonar chila Tip neprecizat Thales Kinglip
Sonar remorcat SNN-137 Nu
Torpile antisubmarin 2×2 DTA-53-11356(533mm) 2×3 Eurotorp B515 (324mm)
Bombe antisubmarin RBU-6000 Nu
Elicopter Ka-27/31 (12tone) 10tone

 

In lipsa detaliilor despre performantele sonarelor montate in chila, singurul punct in care situatia ar putea fi echilibrata, se poate spune ca Grigorovich este net superioara la toate capitolele referitoare la lupta anti-submarin.

Tonele in plus ale Grigorovich isi fac cu adevarat simtita prezenta abia in ceea ce priveste capacitatea multirol.

 

Admiral Grigorovich Sigma 10514
Radar aerian Fregat M2EM Thales Smart-S Mk2
Rachete antiaeriene 2×12 Shtil-1 (FCS: 4x MR-90 Orekh) 12 MICA
CIWS 2x AK-630 (rotativ 6x30mm) 1x Millenium (35mm)
Rachete antinava 8xUKSK P-800 Oniks 8xMBDA MM40 BlkIII
Rachete croaziera 8xUKSK Club/Kalibr (in locul P-800) Nu
Artilerie 1xA-190(100mm) 1xOto Melara (76mm)

 

Sigma nu are capacitatea de a lansa rachete de croaziera insa Grigorovich trebuie sa renunte la o parte din rachetele anti-nava P-800 pentru a face loc Club-urilor in lansatorul multifunctional UKSK.

Comparatia interesanta este in cazul apararii antiaeriene: Grigorovich opteaza pentru o solutie High-Low, cu 24 de rachete Shtil-1, varianta navala a Buk si echivalentul ESSM, plus doua CIWS Kashtan cu tunuri de 30mm si rachete 9M311 in timp ce Sigma se bazeaza in principal pe cele 12 MICA si un tun de 35mm. Numerele par sa indice superioritatea neta a Grigorovich dar in realitate lucrurile sint mai echilibrate.

In timp ce fregata ruseasca are un sistem CIWS mult mai robust, apararea anti-aeriana se bazeaza pe rachete SARH similare ESSM insa cu o raza de actiune maxima de doar 30km. Este mai mult decat cei 20 de km ai MICA dar nu indeajuns incat sa transforme Shtil intr-un sistem capabil sa apere o grupare de nave, rol rezervat S-300 asa cum si in flotele NATO ESSM reprezinta doar o aparare locala extinsa, fara sa concureze cu SM-2. Shtil are avantajul discutabil de a putea angaja unele platforme aeriene (in principal elicoptere) inaintea sau imediat dupa lansarea rachetelor antinava, ceea ce inseamna ca rusii au invatat lectia din Irak si nu vor sa fie surprinsi de rachetele lansate din elicoptere.
In ceea ce priveste insa numarul de tinte combatute in acelasi timp, Shtil, mai exact FCS-ul MR-90, ar avea o limita de 12, cu amendamentul ca cele 12 tinte ar trebui distribuite uniform in azimut pe 360 de grade. Mai simplu spus, un MR-90 din cele patru disponibile nu poate angaja decat trei tinte in acelasi timp, performanta ce corespunde modului ICWI utilizat de omologul ESSM. Pentru un atac ce survine dintr-o directie favorabila atacatorului, doar doua MR-90 ar fi in stare sa incadreze tintele deci numarul de tinte combatute se reduce la sase. Este punctul in care rachetele MICA restabilesc echilibrul, fiind putin afectate de limitarile sistemului de conducere al focului instalat pe nava, cel putin la numarul mic, de 12 rachete prezente la bord.
Pe scurt Shtil sacrifica din capacitatea de angajare a tintelor pentru un plus de 10km la raza maxima (fata de MICA), avantaj discutabil chiar si in fata rachetelor mai vechi de tipul Penguin lansate de pe elicoptere. Avand insa in vedere robustetea CIWS-ului, rusii nu au de ce sa se planga.

Ramane de admirat capacitatea proiectantilor rusi de a reutiliza ceea ce e in esenta o colectie de tehnologii ale anilor ’80 pentru a scoate o fregata multirol competitiva chiar si in acest moment desi nu reprezinta evident un varf.

Cat despre Sigma, desi e una din cele mai bune corvete de la acest moment, nu poate fi totusi comparata cu o fregata multirol.

 

Both comments and pings are currently closed.

70 Responses to “Inca un pui trece strada”

  1. Andrei says:

    Doamena Ajua ! sa nu aiva soarata proiectelor din 90-2000+ sa ramana doar pe hartie . Poate le trece prin cap sa inlocuieasca MICA cu Aster 15/30 zic si eu

  2. Marinescu G. says:

    Cam greu sa compari o fregata cu o corveta…
    In timp ce rusoaica poate juca in ofensiva destul de bine corveta noastra trebuie sa stea mai mult pe langa coastele noastre.
    In timp ce rusii au in vedere toata Marea Neagra (inclusiv Bosfor desi relatiile cu turci par sa se normalizeze eu zic ca turcii nu au scapat de poftele rusesti) si daca se poate si dincolo de Bosfor, noi avem in vedere zona noastra si cam atit…
    Asta este diferenta intre noi si rusi… noi jucam pe patratica noastra iar ei joaca pe toata tabla…in timp ce noi asteptam sa primim palme, rusii cauta unul sa i dea palme…chestie de cel putin cateva secole…

  3. nicolae says:

    Mda, prima fregata noua la Marea Neagra, dupa multi ani… Se cam impute treaba.
    Voiajul din Mediterana ne arata ca nava a devenit operationala si, sunt sanse mari sa o vedem testandu-si lansatorul de Kalibr in Siria.
    Iarna a venit, pentru Buyan M e ceva mai greu in Mediterana, asa ca trimit o nava mai serioasa, cu mai multa autonomie, stabilitate etc
    Probabil ca si celelalte doua din clasa vor fi operationalizate curand. Noroc ca am scapat de restul de trei care pleaca la indieni.
    N-as compara Sigma 10514 cu Grigorovich, indeplinesc roluri diferite. Vis-a-vis de Grigorovich, sunt curios daca au rezolvat problemele de la sistemele de lupta AS.
    Un subiect de urmarit, cu siguranta! Asteptam poze si filme din Bosfor si din Siria de la fata locului.

    • admin says:

      Rolurile sint diferite dar se si suprapun, de exemplu in ceea ce priveste capacitatea de lupta antisubmarin. In plus, ambele tipuri sint destinate sa formeze grosul flotelor lor. Mai comparam si cu ce au adversarii chiar daca navele sint din alta clasa, nu intotdeauna comparatia trebuie sa fie “cinstita”.

      • nicolae says:

        Da, comparatia nu e neaparat “cinstita”… 🙂
        Comparam o corveta pe steroizi cu o fregata nitel mai lesinata.
        La propulsie corveta noastra e peste cea ruseasca, la fel la rezerva energetica disponibila si, la limita si la raza de actiune. Autonomia e mai mare la rusoaica pen’ca are cambuza mai mare. E foarte posibil ca si la stabilitate corveta sa fie peste rusoaica (corveta are un raport lungime/latime de 7.5, rusoaica de 8.33), care probabil se comporta mai bine la tangaj in timp ce a noastra se comporta mai bine la ruliu.
        Ar fi interesant de vazut (probabil info clasificat) limitele/anvelopa de utilizare armament/elicopter in functie de forta marii pe scara Douglas.
        Rusoaica are latimea mai mica raportat la lungime si pentru ca mijloacele ei de propulsie is cam “lesinate” prin comparatie cu corveta noastra. Au avut nevoie de asta ca sa scada rezistenta la inaintare altfel canci viteza maxima de 30 nd. De aici urmatorul aspect: datorita raportului lungime/latime mai mare, Grigorovich va gira mult mai greu decat Sigma. Pe scurt noi facem cerculete mai repede si mai strans decat fac ei… 🙂 Iar asta doar cu “pretul” unei diferente de 2 nd la viteza maxima…
        Cum zice si gsg cred ca Mica is mai bune decat ce au rusii, care (nu mai am timp sa caut sursa) stiu ca au probleme pe partea AS, nu stiu daca le-au rezolvat.
        Marele lor plus ar fi sonarul tractat si elicopterul mai mare, care insa depind de limitele/anvelopa mai sus mentionata. Degeaba e mai mare daca nu poti sa-l folosesti din cauza marii montate. Si bineinteles, Kalibr.
        Altfel eu le vad destul de echilibrate pe partea de armament…

        • nicolae says:

          Inca ceva, introduce si pescajul, e important la determinarea calitatilor nautice. La rusoaica e de 4,2 m vs. 3,75 la a noastra. Cu aceasta ultima caracteristica, inclin sa cred ca ale noastre vor tine marea mai bine decat ale lor.
          Scoala olandeza de proiectat nave de suprafata ar trebui sa fie peste cea ruseasca. Si cred ca este…

          • admin says:

            Daca pescajul e mai mare la fregata, cum e si normal avand in vedere deplasamentul superior, nu ar trebui sa tina marea mai bine?
            Am stat sa ma gandesc daca sa includ si pescajul sau nu, a iesit asa.

          • nicolae says:

            In termeni abstracti deplasamentul mai mare ajuta in mod cert, dar conteaza si alte variabile, parte din ele enumerate in postul meu de mai sus.

            Ca suma de factori pentru evaluarea calitatilor nautice si a celor manevriere se compara raportul lungime/latime, pescajul, propulsia in termeni de putere samd

            Grigorovich este avantajata de deplasamentul mai mare pana la un punct, dupa care intra in scena variabilele enumerate de mine. Cu un design mai putin reusit, ce castigi in termeni de deplasament mai mare, pierzi pe partea de design mai putin reusit.

            Uita-te ca la o putere instalata mult mai mare, fregata ruseasca are doar 2 nd in plus la viteza maxima. Si da, stiu ca de la o anumita viteza in sus iti trebuie mult mai multa putere ca sa mai castigi cate un nod. Eu cred ca Grigorovich e in gama 30+, acu’ nu stiu cat de mult plus peste 30.

            Pescajul mai mare ajuta la stabilitate in detrimentul manevrabilitatii. Daca te uiti pe cifre o sa vezi ca la lungime rusii au 20 de metri in plus, la latime au doar 1 metru si ceva in plus iar la pescaj au juma’ de metru in plus.

            Asta ar fi tendinta acum la navele vestice, sa scazi raportul lungime/latime. Intamplator, sau nu, corveta noastra are acelasi raport lungime/latime ca un distrugator de clasa Arleigh Burke, nave recunoscute pentru bune calitati nautice si manevriere.

        • admin says:

          Cum am zis si mai jos, se pare ca scopul comparatiei a fost pierdut: nu era vorba de care nava e mai buna la modul absolut – e destul de clar care din ele e superioara – ci tocmai care diferente vin din faptul ca una e fregata si cealalta e corveta. In loc sa incercam sa scoatem corveta noastra peste fregata lor, prin tot felul de modificari, o discutie mai interesanta ar fi cum sa facem corveta noastra mai buna in rol de corveta, acceptand diferentele inevitabile intre ea si o fregata. Ceva mai complex.

          • nicolae says:

            OK, nici acum nu-mi e foarte clar care este scopul final! 🙂 Daca prin postul de mai jos arat ca in continuare n-am inteles, o lasam asa si nu mai zic nimic! 🙂

            Corveta noastra nu prea mai e corveta, e mai mult fregata. Si nici fregata lor, nu e tocmai 100% fregata. Pe scurt, vorbim de doi Frankensteini, dpmdv.

            Eu cand compar doua clase de nave (like corveta vs. fregata) am in vedere cateva caracteristici:
            1) scopul navei, la ce va fi folosita (gen patrulare ZEE, misiuni la mare distanta etc)
            2) capabilitatile din punct de vedere al armamentului ambarcat. In general o corveta genuine, se focuseaza pe un singur mediu de lupta (gen ASW, ASuW) si se poate apara (cel mult sau deloc) in celelalte doua medii. Continuand logica asta, o fregata se focuseaza pe 2 medii de lupta, cu capabilitati limitate la self defense pe al treilea mediu. Lucrurile tind sa o ia razna in momentul in care intervin factori precum caracteristicile unei mari in care va activa cu predilectie nava respectiva dar si interesele geostrategice ale tarii care le cumpara si modul cum sunt integrate in flota cumparatorului.
            3) capabilitati din punct de vedere al autonomiei dar si al facilitatilor de comanda si control. Daca ai o nava pe care o trimiti frecvent prin marile tarii ai nevoie de o fregata. Daca ai nevoie de o nava care sa coordoneze un grup de nave, atunci de asemenea ai nevoie de o fregata.
            4) nu in ultimul rand, deplasamentul, dar aici chiar ca lucrurile au luat-o razna complet…

            Dpmdv, Grigorovich e fregata, merge la testare in conditii reale de lupta in Siria, si, in general, va fi folosita pe curse lungi. Probabil poate coordona un grup de nave. Oricum navele rusilor nu au aceleasi caracteristici precum cele vestice.

            Desi mari si cu capabilitati in toate mediile, ale noastre vor ramane corvete prin destinatie, rolul de comanda si control revenind Type 22-urilor.

            Altfel eu n-as modifica nimic la ale noastre (daca luam varianta de inarmare indoneziana ca etalon), as adauga doar sonar tractat, macar 2 dintre ele sa-l aiba.

            • admin says:

              Exact, asta a fost scopul postarii. Si am luat-o la inceput cu deplasamentul, #4 al tau, cu puterea instalata, viteza si autonomia (de unde rezulta o prima diferenta legata de rol), adica #3 de la tine, apoi rolul principal (care la ambele se pare ca ar fi antisub desi la indonezieni e mai mult patrulare) adica #2a de la tine plus capacitatile aditionale, un #2b. Asa cum e configurata corveta indoneziana e mai degraba o nava de patrulare in apropierea coastelor proprii, misiune specifica unei corvete adevarate. Ca a mai luat in greutate, asta-i altceva. Inseamna ca-i merge bine. Fregata ruseasca o vad destul de specializata anti-sub, ca nu poti sa zici ca e distrugator AA sau crucisator purtator de rachete cu doar 8 celule.
              Prin urmare: fregata e anti-sub oceanica cu autonomie si viteza mare iar corveta e nava de patrulare, in general buna la toate si la nimic in mod special, cu autonomie si viteza mai mica (ok, 2Nd – mai ramane de vazut si cat timp pot mentine viteza asta cele doua nave). Poate ca in serviciul romanesc corveta va fi mai mult anti-sub. Face asta cal din magar? Depinde…

          • nicolae says:

            “Poate ca in serviciul romanesc corveta va fi mai mult anti-sub. Face asta cal din magar? Depinde…”

            Pai cam face, si sa argumentez nitel… O privire scurta (de profan) asupra sistemelor de armament imbarcate pe cele doua nave, raportat la criteriile de clasificare enuntate mai sus:

            1) lupta ASuW. Ambele nave au 8 rachete pe care le pot folosi in lupta anti-nava (si automat presupunem ca si electronica aferenta este disponibila, si vom presupune asta la toate mediile de lupta). Diferenta dintre cele doua este ca rusoaica poate avea Kalibr, racheta de croaziera ce poate fi folosita atat impotriva tintelor de pe uscat cat si impotriva altor nave. Uite, as putea paria ca Grigorovich a plecat cu VLS-ul plin de Kalibr fara nici un Oniks la bord. Si mai pariez si ca toate vor fi lansate in cursul misiunii din Mediterana. Si, daca lansarea e reusita, vom vedea si clipul. Capabilitatea de a lansa rachete de croaziera se intalneste in general de pe la distrugator/fregata grea in sus. Inca ceva, cele 4 Sigma, vor avea o putere de foc de 32 de rachete anti-nava facand Tarantulele cvasi-inutile…

            2) lupta ASW. Si una si cealalta poate face ASW linistita. Rusii renunta si ei la torpilele grele pe navele de suprafata, vezi Gorshkov.

            3) lupta AAW. Un plus pentru rusoaica la raza si numarul rachetelor. Ale noastre sunt in mod evident pentru self-defense, ale rusoaicei sunt suficiente sa protejeze o grupare de… Buyan M-uri, spre exemplu. Stiu ca nu poate lansa prea multe deodata, dar asta s-ar putea sa se schimbe.

            4) EW, capabilitati de ambele parti, asa cum e si normal de altfel.

            Concluzia mea, pe persoana fizica, este ca ambele sunt multirol.

            Sa nu uitam ca proiect 1135.6 are la baza proiectul Krivak (proiect 1135), denumita de rusi: large patrol ship. Dupa cum spuneam, la rusi e altfel decat la restul lumii. Rusii aveau nevoie de un ogar cu putere mai mare de foc decat amaratele alea de Buyan M si pe care sa-l alerge prin Mediterana, indiferent de anotimp si de vremea de afara. Il au acum.

            Corvetele noastre vor putea oricand excela in lupta ASW si ASuW si se vor putea apara in AAW. Vor fi folosite in patrularea ZEE si pentru protejarea liniilor comerciale ale Romaniei la Marea Neagra. Vor vana submarine impreuna cu celelalte mijloace de care dispune NATO. Sa nu uitam ca improved Kilo nu are AIP, trebuie sa-si incarce bateriile.

            • admin says:

              Doar ca multirolul lor e oceanic, al nostru va fi costier. Pe criteriul asta corveta ramane… magar. Nu-i problema atat timp cat va fi un magar bun la ce face si nu-si da aere de armasar.

          • Marius Z. says:

            varianta mai moderna de Tarantula, Molniya, se bucura de 4×4 SSM Uran E / 130km… deci putintel mai multe rachete antinava 🙂

            • admin says:

              Eu nu consider ca Tarantulele ar fi corvete ci nave rapide purtatoare de rachete, urmase directe ale OSA. In cazul asta e normal sa aiba multe rachete anti-nava, raportate la tonaj, e principala lor misiune: sa fuga in larg, sa lanseze rachetele si sa fuga inapoi. Un fel de Skjold.

          • Marius Z. says:

            Tocmai de aceea, cu un pic de modernizare, ar fi utile, daca majoritatea banilor se duc pe fregate si corvete, specializate mai ales anti-submarin si anti-aerian…

            • admin says:

              Noi ne putem gandi sa le modernizam un pic dar poate ca in realitate e nevoie de mai multa modernizare, cat nu face. Nu stim in ce stare sint motoarele si restul echipamentelor.

          • nicolae says:

            @Marius Ca si concept Tarantulele nu-s rele, problema e ca sunt rusesti iar rachetele ambarcate nu mai sunt tocmai cele mai moderne. Nu stiu in ce stadiu mai sunt si daca mai pot/au ce sa lanseze. Avand in vedere ca noi si Rusia suntem in tabere opuse, probabil suportul fabricantului cu diverse a incetat. Prin urmare modernizarea lor ridica mari semne de intrebare iar o conversie la armament occidental iarasi nu mi se pare utila, mai bine luam niste nave noi si gata. Eu Tarantulele le-as trece la paza de coasta.

            @admin Desi capabile de voiaje oceanice, corvetele noastre vor ramane in jurul casei. Poate ceva misiuni anti-piraterie si anti-imigratie. Armasarii vor fi cele doua Type 22, daca da Domnul si le mai vedem vreodata inarmate…

          • gsg9 says:

            @admin
            “e principala lor misiune: sa fuga in larg, sa lanseze rachetele si sa fuga inapoi. Un fel de Skjold.”

            da, numai ca spre deosebire de Skjold rapandulele…I mean Tarantulele…alea or sa faca numai o parte din fuga in larg si daca au noroc lansatul, si daca apuca de lanseaza styx e tot cam acelasi lucru cu daca nu lanseaza, intorsul nu’l mai garanteaza nimeni, one way ticket to Valhalla 🙂

            • admin says:

              Polonezii au rezolvat problema: le-au retras. Asta e usor, mai greu e sa pui ceva in loc, fie si baterii de coasta.

          • gsg9 says:

            polacii au luat doua NSM coastal-batallions si pe trei Orkane au pus Giraffe AMB si RBS15FMk3, intre timp noi am mancat semintze, alte popoare alte obiceiuri

          • Marius Z. says:

            De vazut daca mai merita modernizate Tarantulele sau au ai nostri alte planuri… poate artilerie de coasta in loc, desi eu sunt fan de nave mici si rapide cu putere mare de foc.

            La Tarantule ar trebui inlocuite rachetele antinava, radarele si adaugata electronica de dirijare a focului, sisteme d ebruiaj si eventual rachete sol-aer… De vazut daca si cu motoarele alea se poate ameliora ceva 🙂

          • gsg9 says:

            mai bine il chemi pe Eroul, le reducetzi pescajul, le mutatzi motorul in fatza, le instalatzi un burlan de 155 si le facetzi vanatoare de tancuri pe rauri si parauri, 155 bate destul pe maluri si rauri si parauri avem destule; apucati’va de desenat si de scris articolul, Eroul can have the credits 4 the idea

          • Ilie says:

            Eu sunt de parere ca Sigma 10514 sub titulatura corveta si in variant indoneziana (care probabil va fii cea mai ieftina alegere nefiind nevoie de modificari prea mari) nu va fi nici magar, nici cal. Va fi catar. De ce? Pt ca face mai mult decat o corveta dar nu este inca o fregata.
            Sperand ca modernizarea T22R va avea ca scop transformarea in sub-hunters adevarate prin echiparea cu un sonar tractat modern. Iar daca alegerea este una inteligenta, sonarul tractat de pe fregae ar putea fii folosit si pt corvete atunci cand fregata sprijita misiunile antipiraterie. Ca nu am auzit de submarinele stealth somaleze inca.
            Deci pt o nava de suport, catarul 10514 echipat in varianta indoneziana (minus rachetele antinava/torpilele care ar trebuii sa fie similar cu cele de pe fregate) este echipata mai mult decat safisfacator.

            • admin says:

              Acelasi sonar pe Sigma si T22 e o varianta dar ar limita performantele T22 care pot tracta un sonar mai greu. Desi mai proasta dpdv logistic, doua tipuri de sonare diferite ar asigura performante mai bune.

  4. romanus says:

    ESTE F.BINE .PROIECTUL SIGMA 10 514 ESTE MANUSA PT ROMANIA. SI UN SUBMARIN ESTE BUN CEL PUTIN.DAMEN GALATI CONSTRIESTE NAVE BUNE CU FORTA ROMANEASCA DE MUNCA .ACHIZITIILE SUNT NOI SI POT FI IN ACTIVITATE 30 DE ANI LA FORTELE NAVALE SI NATO.

  5. dragos says:

    Deocamdata SI sigma sunt doar PE hartie ca SI gowind urile ptr.bulgaria.au Mai incercat SI polonezii Sa isi construiasca corvete SI in final s-au ales cu opv.

  6. stan says:

    https://www.youtube.com/watch?v=ZcwDfaY4OW4

    aveti aici un mic videoclip despre ce ar insemna un atac asupra unei fregate aegis care ar fi similar cu un atac inpotriva corvetelor noastre
    majoritatea fregatelor inamice au cate 8 rachete antinava deci trebuie sa fim capabili sa ne aparam intpotriva a 8 rachete trase asupra noastra asta ar insemna cate 2sau chiar 3 rachete AA trase inpotriva fiecarei rachete antinava trasa inpotriva noastra deci rezulta un necesar de cel putin 24 de rachete AA cu raza mica de aparare
    eu as opta pt CAMM cu raza de 25 de km oricum rachetele anti nava trase sant detectate de la 25 de km cand se apropie daca sant in modul seaskimming si sant interceptate la 20 de km sau chiar mai putin asa ca nu avem nevoie de rachete AA cu raza mare decat daca vrem sa si doboram avione inamice

    • admin says:

      In serviciul romanesc ar fi nevoie cel putin de adaugarea unui sonar tractat, adoptarea unui CIWS mai puternic (SeaRAM de exemplu) si/sau sporirea numarului de containere pentru lansarea rachetelor, daca este posibil. CAMM, MICA sau Umkhonto ar fi alegeri la fel de bune, cu un plus pentru racheta britanico-franceza in fata celei franco-britanice. Postarea de fata se rezuma insa la a discuta diferentele intre versiunea existenta a Sigma si fregatele rusesti.

      • stan says:

        deci ca corveta noastra grea sa fie mai buna ca si fregata grea a rusilor am mai avea nevoie de un sonar tractat si de mai multe rachete aa
        cred ca rachetele CAMM se pot monta cate 4 intrun container de lansare iar sonarul tractat si el crad ca se poate monta la cererea clientului daca are bani chiar daca corveta indonesiana nu are sonar tracta

        • admin says:

          Sigma va fi mai buna la a fi corveta. Indiferent de modificari, corveta noastra va ramane corveta iar fregata rusilor va fi in continuare fregata. Am explicat in postare de ce, care-i diferenta intre o fregata si o corveta. .

          Ai vreun motiv sa crezi ca “rachetele CAMM se pot monta cate 4 intrun container de lansare” al MICA?

    • gsg9 says:

      “https://www.youtube.com/watch?v=ZcwDfaY4OW4

      aveti aici un mic videoclip despre ce ar insemna un atac asupra unei fregate aegis care ar fi similar cu un atac inpotriva corvetelor noastre”

      Povesti cu pesti de pe youtube cu atacat AEGISul…

      De parca AEGISurile alea bantuie singure dea’mboulea ca sa le atace aurolacii aia cu avioane care zboara la joasa inaltime si cu skimmere…

      Povestea la americani s’a schimbat de ceva timp, se angajeaza tzintele mult dincolo de orizont, E2D/F35C/FA18 ca forward observers + SM6 long range de pe nave sau AMRAAM de pe avioane, network centric warfare

      Citeste despre cooperative engagement capability, s’a implementat, s’a testat si functzioneaza

      Daca la CTA vin un AEGIS si la MK un F35 si un E2D sau mai multe nu mai ataca nimeni pe nimeni prin surpridere

      altfel toate ipotezele astea ca ne ataca rusii si ca ne aparam noi singuri cu corvetele alea sunt aberatzii, ne vom apara intr’o fortza combinata cu americanii/NATO, ca de aia suntem intr’o aliantza, caz in care maidanezii nici macar nu vor ataca, ca aurolacii aia au alte probleme inainte sa se incaiere direct cu NATO…

      ca n’am intrat intr’o aliantza ca sa ne batem noi singuri cu rusii, diferentza de putere intre noi si rusi e cam mare, nu?
      cu rusii e treaba de blocuri politice/militare, nu Polonia/Romania singura se bate cu rusii cu 4 corvete…

      suntem integratzi in retzeaua NATO, si corvetele alea vor fi networked in reteaua aia, daca astia cumpara corvete si modernizeaza fregate nu e ca s’au trezit handilaii nostri mari amirali cu ambitzii la Marea Neagra ci pt ca de la centru NATO le’a cerut sa aiba niste asseturi in zona asta, handilaii nostri au primit listutza si doar presteaza

  7. Bergenpanzer says:

    Sa nu comparam mere cu pere. La ASW eu cred SIGMA e mai buna. Ka-27 e un model foarte vechi elicopter in timp ce noi am putea opta pentru ceva mai performant. Torpilele usoare sunt mai eficiente decat cele grele. Iar sonarul tractat poate instalat separat. RBU-6000 e mai mult insurance policy decat un sistem eficient de vanatoare ASW acum. Si la propulsie SIGMA sta mai bine CODODE vas CODOG…

    Corvetele trebuie sa fie ieftine si multe – SIGMA se incadreaza perfect in notiunea asta (remember clasa Flower).

    • admin says:

      Doar o privire pe tabel iti spune ca e invers: deocamdata Sigma indoneziana nu are sonar tractat, fregata ruseasca are. Modelul elicopterului nu are legatura cu capacitatea navei de gazdui un elicopter mai greu deci mai puternic, eu discut nava, nu elicopterul. Fregata ruseasca duce 12 tone, cea indoneziana doar 10 tone. Torpilele grele au o raza de actiune mai mare si o incarcatura de lupta mai mare, ce asigura o probabilitate mai mare de a scufunda o tinta deci sint mai eficiente decat cele usoare in unele conditii si cel putin la fel in majoritatea celorlalte. RBU-6000 e o insurance policy pe care fregata o are iar corveta nu. Propulsia Sigma este intr-adevar mai avansata. Am comparat doua produse existente, daca as fi venit cu o corveta modificata fata de ce exista atunci as fi comparat mere existente cu pere de pe planseta. Postarea de fata nu discuta ce i s-ar putea adauga, modifica, schimba, etc in serviciul romanesc, asta ar fi un subiect separat.

      PS. Ai ramane suprins de calitatile elicopterelor mai “vechi” (anii ’60-’70), in general si a celor rusesti in particular. Unele au performante care nu pot fi depasite usor, in sens economic, nici acum.

    • MCM says:

      adevarat! la propulsie Sigma e ,tehnic vorbind, superioara.e in regula pt o nava de aceste dimensiuni.pt fregate se impune si o turbina pe sistem CODLAG/CODLOG.propulsia electrica iti da libertate de miscare cand proiectezi o nava.poti pune motorul pe puntea de comanda si capitanul calare 🙂 .daca vorbim de propulsie electrica noi o folosim de la locomotive si pana la celebrul camion de 120T.aici jucam in liga mondiala de multa vreme si avem specialisti in stare sa proiecteze-construiasca tot sistemul (UMEB,Electroprecizia, Softronic sau ce mai e de pe la Electroputere).aveam cercetare puternica in domeniu si daca viteza aia de 30 de noduri e o tinta se poate depasi chiar, doar din partea electrica.
      sistemul COGAG al rusilor e falimentar.daca ar fi avut motorul diesel aveau sistem CODOG/CODAG.in consecinta dupa 2 sprinturi se opresc la prima statie PECO sa realimenteze.vedem cat de mica e raza de actiune.iar la viteze de 18 noduri e si mai mica.deci nu i-as prea crede cand vine vorba de autonomie.probabil din necesitatea de a stoca mai mult combustibil si din dorinta de a integra cat mai mult armament nu au decat 4 generatoare diesel cu o putere totala mica pt sistemele electrice/electronice ale navei.Sigma are 6 + 1 de rezerva.
      Parte din colectivul care proiecteaza nava se afla la Galati 🙂 in consecinta as evita sa analizez varianta indoneziana din perspectiva inzestrarii ca si model adoptat de noi vs. oferta rusa.adica pot fi diferente

      • admin says:

        Aproape sigur vor fi diferente insa cum varianta indoneziana exista si cea romaneasca nu, am preferat sa fac o comparatie care sa se incadreze la non-fictiune. Valoarea ei depinde de perspectiva.

        • Cezar says:

          Si inca ceva…..de comparat 100% corect, ar fi fregata ruseasca contra cea romanesca modernizata. T 22 vs rusoaica, sa nu punem marasestiul ca pierdem! 🙂

          • admin says:

            Vezi raspunsurile de mai jos, obiectivul comparatiei era tocmai sa scot in evidenta diferentele intre o fregata si o corveta. Abia dupa asta e o discutie “cum sa facem o corveta mai buna, acceptand ca nu va fi fregata”.

  8. gsg9 says:

    pe partea de ASW corvetele au propulsia electrica care e mai silentioasa si asta ajuta atat din postura de vanator cat si de vanat

    dupa aia ASW inseamna procesare de semnal, si aici nu cred ca rusii au avantaj ci dimpotriva, pt ca procesarea de semnal necesita putere de calcul si nu cred ca rusii au cele mai tari procesoare/electronice si software, sonarele din vest + aparatura de procesare cred ca sunt inca mult peste

    acelasi lucru si pt AAW, numarul de tinte incadrate si urmarite simultan, nici aici nu au putere de calcul suficienta, ca de aia “sacrifica din capacitatea de angajare a tintelor pentru un plus de 10km la raza maxima” de fapt nu sacrifica ci incearca sa mai compenseze ceva cu extended range

    MICA e autodirijata in RF sau IR, le tragi pe toate si se descurca

    sper ca iau sonar tractat, ca altfel vanatoarea de sujimarine e cam la misto

    si sper ca nu luam MM40 Block III 🙂

    torpilele usoare sunt mai eficiente decat alea grele, ca rusoaicele au raza mai mare sau incarcatura mai mare nu stiu daca mai conteaza, cele usoare au suficient exploziv incat sa nu supravietuiasca nici un submarin in caz de impact, aici nu e ca la navele de suprafatza unde incaseaza una si daca au noroc rezista, i’ai dat un cep sanatos si sujimarinul se duce dracu cu toate compartimentele lui separate

    sujimarinele sovietice oricum se scufunda singure la aplicatzii sau iau foc in dana la reparatzii sau cand le vopsesc 🙂

    • admin says:

      Nu-i subestima pe rusi la partea de procesare de semnal pentru anti-sub si AA, asa cum n-ar trebui sa-i subestimezi nici la EW, unde se cere putere de procesare si mai mare. Poate ca nu poti juca CS pe consolele alea dar au tinut ritmul cu Vestul mai mereu. Daca nici in astea 3 domenii rusii nu stiu ce fac, nu ar mai fi in pozitia in care sint acum, de pseudo-putere globala, in fata Chinei.
      ESSM are cam aceleasi limitari ca Shtil, mai putin raza de actiune superioara, si cand vorbim de ESSM pe T22 toata lumea uita de limitari.

      • gsg9 says:

        nu’i subestimez da’i in mortzii ma’sii 🙂 , dar io personal cred ca la putere de calcul, procesoare, electronice, software, thermal imaging etc handilaii sunt cu cel putzin un deceniu in urma, probabil acuma se apropie de anul 2000

        gandeste’te unde sunt cele mai tari universitatzi, unde se face cercetare, unde se fac procesoarele cele mai puternice, softul, unde se baga miliardele cele mai multe in cercetare dezvoltare, unde e tehnologia cea mai capabila samd

        nu la rusi 🙂

        ei compenseaza cu putere emisa, de aia MiG31 e un radiofar zburator, probabil si la EW tot asa cu putere mare, la sonare tot asa, putere emisa cat cuprinde, chit ca pot fi detectatzi de la o mie de mile cand emit

        in comparatie ailaltzi au facut LPIR, stealth si altele 🙂

        in plus rusii sunt la furat tehnologie d’asta electronica/microelectronica de cand ai stiu…asta ai intereseaza in mod special, ca nu e tehnologie la genul de o compensezi cu mai mare, mai mult, mai tare, mai lungim palele si fuselajul si iese cea mai mare magaoaie de elicopter zburator, mai marim puterea de emisie la radare, mai facem un crucisator nuclear cat sa incapa rachetele alea cu electronica miniaturizata cu lampi SS-N19 🙂 🙂 samd

        acuma sunt si cu sanctiuni deci si mai complicat de furat/8tzinut tehnologie

        de buni ce sunt tancurile lor au thermal-imaging fire control systems de la Thales/Thompson CSF Optronique si rahatzii de frantzuji inca le mai livreaza componente sensibile pt contractele care au fost incheiate inainte de 2014 deci inca primesc componente care vor fi folosite probabil si la Armata

        sunt pseudo-putere globala ca au rahaturile alea de arme nucleare cu care latra si amenintza in stanga si in dreapta

        fara alea erau mancatzi de mult, alea ai tzin nespartzi in bucatzi

        dar se lucreaza si pe partea asta la scuturi antibalistice si la un ritm cu care nu pot ei tzine pasul cu alte rachete 🙂

        in fond pulava aia a dat mai multe chixuri decat lansari reusite, parca ultima a fost de curand o dubla lansare esuata

        • admin says:

          Puterea de calcul mai multa e buna si per cm patrat de nisip vine din Vest. Dar de asta rusii vin cu camionul de nisip. Poate ca Elbrusu’ nu-i cine stie ce – desi parca nici PowerPC-ul nu te da pe spate – dar cand le pui sa lucreze impreuna si daca se opintesc mai arunci o mana de nisip, lucrurile se rezolva. Pana la urma daca SW stie sa lucreze pe mai multe movilite de nisip – si rusii sint foarte buni la asta, ce-i al lor e pus deoparte – cate nu se rezolva…

  9. Marius Z. says:

    Relativ la echiparea “pe steroizi” a Sigma, cred ca ar trebui pornit de la ce exista deja integrat pe ea:

    – VL MICA (desi mai frumos ar fi fost CAMM)- poate o mica extindere de la x12 la pachetul standard de x16 (sau peste- x18?):
    http://www.mbda-systems.com/?action=force-download-attachment&attachment_id=5384

    – Alaturi de Oerlikon Millenium (x2) ar merge integrat relativ usor LFK-NG pentru raza scurta, in 2 module x8 rachete (a la Skyshield), sau un bloc RIM-116 Sea-RAM. Pe Sigma figureaza deja integrate 2 x quad (8) MBDA Mistral TETRAL.

    – referitor la racheta antinava, nu ma pronunt, depinde ce vor alege ai nostri, insa f. probabil Harpoon… 4 lansatoare poate fi suficient sau nu in functie de rolul in flota si cum se prevede a lupta integrat.

    – elicopterul… cred ca stim deja ce ar fi de preferat…

    – la pachetul de senzori, ramane problema sonarului tractat, posibil ne-necesar fiindca probabil vor lucra in haita cu fregatele.

    Ca sa maximizezi capacitatile ar trebui mers pe versiunea de coca extinsa, probabil si la un pret piperat. Doar ca daca ne bazam pe 4 corvete si nu pe 6, poate ca atunci nu ar trebui sa ne zgarcim la echipare.

    Ramane deschisa problema echiparii fregatelor, care pare sa fie saracacioasa, insa macar ele ar trebui sa ofere o umbrela AA cu raza medie, daca pe corvete nu se pune problema de asa ceva.

    • Marius Z. says:

      Inca un mic bemol la echiparea AA – daca ar fi sa mergem pe un pachet antiaerian “germanizat”, alaturi de Skyshield (35mm Oerlikon+ LFK NG) ar putea fi interesanta integrarea IRIS-T SLM/ IDAS.

    • Ilie says:

      Eu sunt de parere ca VL MICA e mult mai avantajos pt corvete. In primul rand caracteristicile sunt mai bune decat ce a avut marina. Ever!
      Pretul nu pare sa fie unul piperat avand in vedere ca nu trebuie sa cumper lansatorul. Folosesti rachetele din canistre.

      CAMM renteaza atunci cand ai lansator vertical si pui 4 rachete in loc de una. Ar fii ideal pt fregate pt un mix ESSM+CAMM.

      In locul Tetralului as pune un Sadral (ca nu-I vad eu pe ai nostrii avand stocuri de armament la bordul unei corvete). Nu as zice ca e un sistem CIWS asa rau daca e si pe Horizont class (desigur acolo baza e Aster, dar asa ca amanunt…). Celalalt post poate fi ocupat de Millenium doar daca cumpara si munitia AHEAD.

      Rachete antinava ar trebuii sa fie aceleasi ca la fregate – cel mai probabil Harpoon.

      Cat despre elicopter eu am o parere diferita. As merge pe achizitia de Wildcat. E mai mic decat Puma Naval, dar daca ne uitam la armament si capabilitati. Nu cred ca avem nevoie de transport a 10 oameni de pe si inspre corveta.

      • admin says:

        Elicopterul mai greu poate transporta mai mult, ma gandesc la sonarul ambarcat, mine, torpile, etc…
        CAMM poate fi lansata in acelasi mod ca si MICA, dintr-un container lansator insa are avantajul lansarii “reci”. Ajuta la raza de actiune dar mai ales ajuta la pozitionarea lor pe nava, nu au nevoie de canalizarea gazelor. Daca asta face lansatorul ceva mai compact sau nu, ca mai usor ar trebui sa fie clar, asta e de discutat.
        Si am zis ca nu vom vorbi de modificari…

        • Ilie says:

          In general sunt de acord cu tine. Elicopterul mai greu poate transporta mai mult. In cazul particular romanesc, recte Puma Naval e mai prost echipat si poate transporta mai putin armament decat Wildcat. In rest Wildcat cica le cara pe toate: radar, dipping sonar, torpile, rachete antinava. De mine nu stiu.

          Revenind la subiect intrebarea e ce va fi corveta (de fapt FFL) noastra. Ca peste tot e “corveta multirol”. Multirol – multirol dar care e rolul principal? Ca daca e ASW atunci ii lipseste sonarul remorcat. Daca e corveta clasica cu capacitati ASW atunci e ok. Acum nu stiu daca RBU-6000 sau alte mortiere antisubmarin sunt eficiente impotriva submarinelor (raza de actiune). Posibil ASROC sunt de preferat.

          In configuratia de baza (indoneziana) nava nu exceleaza in nici un domeniu, dar e buna pt “umplutura”. Depinde si ce strategie Ro Navy urmeaza. Daca cate doua corvete vor acompania o fregata si o vor sustine. Sau corvetele cu cate un american/francez/canadian/sau ce o mai veni prin vizita.

          Pe de alta parte inteleg si restrictiile bugetare si ca mai trebuie taiat din numarul de nave. Deci sunt de dorit nave care le fac pe toate.

          • admin says:

            Intrebarea e daca sa le faca pe toate bine, si atunci iese distrugator, sa le faca pe toate asa-si-asa, si atunci iese fregata multirol sau sa le faca pe toate dar sa nu exceleze in nimic, si iese corveta indoneziana.

    • admin says:

      In primul rand, fregatele indoneziene vin cu 12 celule, daca era simplu de pus 16 sau 24 probabil ca ar fi facut-o. Nu inseamna ca nu se poate ci ca probabil trebuie renuntat la altceva sau reconfigurat, insemnand bani si timp deci adio 2 ani jumate pentru intrarea in dotare. Altfel nu se explica de ce nu au facut-o pana acum, nici olandezii si nici indonezienii nu sint masochisti.
      LFK si IRIS-T nu sint certificate pentru aplicatii navale. Stiu de versiunea proiectata special pentru a fi lansata de pe submarine, versiunile terestre sint diferite.
      Postarea nu explora diversele optiuni de modificare ale Sigma ci vroia sa arate diferentele intre corvete si fregate plecand de la doua exemple de nave existente, comparabile partial prin prisma rolului anti-sub si a numarului de unitati.

      • Marius Z. says:

        Pai eu am inteles ca putea fi vorba si de posibile mici modificari care sa “echilibreze” putin balanta din comparatia data de tine… Chiar tu scrii mai sus de Sea-RAM, eu mentionand ca exista deja integrat Mistral-Tetral, evident nu cu aceleasi performante.

        Sigma, fiind un produs nou, inca are loc de diverse integrari, ideea fiind sa extinzi ce exista deja integrat sau sa adaugi chestii usor si ieftin de integrat, fara modificari semnificative.

        Cat despre celulele de VL MICA, scrie acolo ca standardul pachetului e la 16… de ce or fi fost doar 12, poate e limitare, poate nu. Daca le lansezi din canistre, poate o mai fi loc pe undeva de 4-10 canistre, poate nu.

        Legat de Oerlikon Skyshield si senzorii aferenti, asta ar trebui sa stie sa lucreze cu LFK-NG in viitorul apropiat, doar trebuind sa ai loc sa plasezi lansatoarele undeva, ceea ce nu ar fi ceva imposibil, datorita dimensiunilor si masei mici. Ca si IRIS-T, LFK-NG nu este
        certificat inca pt. aplicatii navale… dar cred ca o sa vina si vremea aia in curand. S-ar lega numa’ bine cu dotarea cu SIRET pt. RoAF si FT…

        • admin says:

          Cand se face o certificare pentru uz naval, nu inseamna doar ca racheta ar fi compatibila cu sistemul de lansare in sine ci si ca, un exemplu la indemana, combustibilul nu e coroziv pentru suprastructura navei, ca e mai insensibil de felul lui (un porc, ce sa mai), ca racheta nu e afectata de aerul salin si cate or mai fi la care nu ma gandesc. Pe scurt, daca racheta nu a fost conceputa pentru utilizare navala, greu de impins in rolul asta. Nu imposibil dar daca germanii nu au facut-o pana acum, lasand sa scape ceva oportunitati in favoarea MICA sau CAMM, probabilitatea e fie sa nu se poata fie sa coste cat nu face. Bineinteles ca asteptam sa vedem, ce altceva sa facem…

          Ochiometric si logic, as zice ca in acelasi spatiu ai putea inghesui mai multe CAMM in locul MICA. Ramane de cercetat.

          Saracu’ SIRET….

          • Marius Z. says:

            Da, corect, am zis ca nu e imposibil… amu’ trebuie sa ai o nisa de piata si eventual un prim client care sa-ti ceara asa ceva ca sa merite certificarea.

  10. Alexul says:

    Are idee cineva unde este montat Kashtanul? Mă tot uit ca chioru pe filmare și nu găsesc decât AK630 pe colțuri spre pupă…

  11. Gabriel says:

    Eu as fi mers pe un binom: Visby pentru corvete si Iver Huitfeldt la fregate.
    Visby face ASW cum trebuie si vine cu sonar tractat in configuratia standard. In plus e STEALTH. Pe lumea asta, in serviciu, mai sunt doar doua clase stealth: Skjoeld si Zumwalt.
    Visby mai are si RBS15 Mk2 si poate in curand Mk3, adica are un “pumn greu” 🙂
    Iar Iver Huitfeldt are SM-2, Harpoon si ESSM. In viitor, foarte posibil sa aiba SM-6.
    Cam asta ar fi configuratia pe care eu o vad optima pentru amenintarile din Marea Neagra.
    SIGMA este o nava moderna, adaptata, in opinia mea, unor conflicte asimetrice.
    Dar, pana la urma, e bine ca pornim cu ceva care nu este SH si in plus se face la noi. E un start bun si sper ca nu va ramane doar in stadiul de intentie.
    Eu ii urez succes!

    • admin says:

      Nu stim criteriile dupa care au fost evaluate corvetele insa ca o observatie, Visby e mult mai mica decat varianta aleasa deci e posibil sa nu se fi incadrat. De exemplu daca se cerea hangar pentru elicopter.

      • Gabriel says:

        Polemica pe acest criteriu am avut din plin 🙂
        Banuiesc ca suedezii au avut motivele lor ca sa nu puna un hangar pe Visby.
        Personal nu cred ca o corveta care lucreaza in zona apelor teritoriale ar avea nevoie de asa ceva.
        Dar e foarte posibil ca acesta sa fi fost un criteriu de selectie.
        Eu as vedea, in conditii de criza, corveta lucrand in conjunctie cu fregata. Iar fregata are hangar si …

  12. MVSTELIDAE says:

    Trebuie să fiu un Marcus Porcius Cato şi să repet , să spun că nu avem nevoie de flotă, nu o putem întreţine, nu ne ajută cu nimic, doar iroseşte resurse vitale, pe care nici nu le avem în mod real, doar pe hârtie.
    Aviaţia, AA, rachetele, apoi infanteria mobilă grea, mecanizată, ar trebui să alcătuiască Biblia.
    Eu înţeleg că NATO vrea să-şi protejeze marea(adică tot ce-i ud pe pământ), economia şi pune accent pe flotă. Nu am nimic cu asta, ar trebui să participăm. Dar !, dacă NATO dă faliment, noi rămânem cu o flotă la Marea Neagră şi cu vânătorii din munţi(care şi ăia sunt echipaţi cum sunt), în rest, bulevard, nu oaste mobilă, nu tu armadă în aer, nu tu AA! Mai întâi ar trebui să ne explicăm nouă şi apoi NATO că avem, adică că nu avem armată şi aviaţie. Să le explicăm că după ce o să avem, o să punem umărul şi la flotă.
    Probabil o să apărăm Capitala, Moldova, Dobrogea printr-o undă wireless, un câmp de forţă dăruit de uriaşii din Bucegi. Iar flota o să se plimbe prin lacul rusesc până-i năucim noi în cârdăşie cu uriaşii.

    În rest, dacă am avea aviaţie şi armată, achiziţiile nu ar fi rele.
    După mine ar trebui specializate foarte tare pe un rol şi trimise în grupuri de către 5. Dar cum luăm doar 4, nu avem fregate, nici submarine, un ASW, două specializate pe AA şi un ASUW merge. Autonomia nu-i rea, fiindcă trebuie să ne apărăm pătrăţelul, însă bazele? Nu-i prea mică distanţa dintre Sevastopol şi COnstanţa pentru a ţine nava legată de chei?
    Nu prea sunt specialist, dar preferam câteva F 15E, un viitor F15SE.

    • admin says:

      Cui ii trebuie camp de forta cand are laserul lui Coanda?

      Cu F-15 ar fi cea mai sigura cale sa te asiguri ca pilotii nu vor avea destule ore de zbor. La ora adevarului, F-16 zburat mult e infinit mai bun decat F-15 tinut in hangar.

      • MVSTELIDAE says:

        Uitasem de laser, de industria autohtonă. Îl folosim pe post de ciocan, lovim cu el din flanc, în caz de ceva, să nu supărăm uriaşii, care ne-au fost fideli din paleolitic până acuma. Nihil sine gigantes!

        Foarte adevărat, F16 ar trebui să fie baza, dar dacă tot avem bani şi de fregate şi de corvete, mă gândeam că nu ar strica un vânător cu două motoare, vorbind de Marea Neagră.
        Iniţial am vrut să spun Dassault Rafale, dar, deşi îmi place cum arata, cum îl prezintă francezii, nu am citit şi ce spun cârcotaşii despre el.
        Sunt doar un amator şi am mers pe ceva sigur.

    • gsg9 says:

      noi n’o sa ne batem singuri cu rusii, de aia suntem in Alianta

      pana fac vanatorii de munte contact cu rusii mai e, deocamdata se poate face contact cu ei in aer si pe mare

      se presteaza mai intai ce li s’a pus pe listutza de catre NATO
      – politzie aeriana, pt ca suntem spatiu aerian NATO la marginea Imperiului
      – politzie navala la MN, pt ca avem ape teritoriale la marginea Imperiului si mai sunt si alte tzari NATO in baltoaca

      restul se carpeste pe mai tarziu, in functzie de posibilitatzi

      in rest, aberezi cu ce ne facem daca se desfinteaza NATO, de ce 5 si nu 5 si jumate sau 5 si 3 sferturi, F15E e strike fighter samd

      daca se desfiinteaza NATO instantaneu vine ambasadorul rus la o cafea cu vodkulitza si ne aduce ala listutza cu punctele de prestat

      si o sa prestam…

      • MVSTELIDAE says:

        Păi ştiu că-i listă, dar ar trebui să avem şi noi priorităţi mai specifice. Nimeni nu mă împiedică să atenţionez că nu-s ale noastre, ci ale alianţei, nimic nu-i etern şi bătut 100% în cuie, oricât de buni aliaţi ar fi americanii.

        Orice posibilitate trebuie luată în calcul. Am mai făcut noi parte din alianţe magnifice, finale, de-i păruia Titulescu pe toţi prin adunări, şi ne-am trezit în 40 singuri şi în fundul gol între trei potenţiali inamici.

        Mi-ar plăcea ca floata să fie surplusul, să jucăm un rol în NATO, nu să stăm la mila altora şi să păzim convoiele.
        Nu şi eu, poate nici alţii. Ştiu că scenariu îi posibil într-o ţară coruptă, ce o să spun o să sune patriotard, dar trebuie să spun. Dacă guvernul ar presta, înseamnă că nu mă mai reprezintă ca român, eu cu România mea, ei cu gubernia lor, şi care pe care dacă-i cazul. Să sperăm că faţă de rezistenţa din trecut, se vor prezenta mai mulţi la „spectacol”, dacă o să avem politicieni la fel de smintiţi.
        Nu că aş avea ceva cu Rusia în mod special, dar nu văd de ce am presta, de ce ne-am alia cu Rusia, ce am avea de învăţat.
        Bine, scenariu este deplasat, dar trebuie luat în calcul. Plus, o armată puternică nu strică, flota pentru o ţară continentală în război cu o putere terestră, este ca un arcaş la un metru de un legionar(nu din ăla verde, din ăla roşu).

  13. Marius Z. says:

    Ca sa incheiem in tema, cineva ar trebui sa inceapa sa se sesizeze si sa amendeze toti puii astia care trec strada prin loc nepermis si de capul lor… pentru ca pot 🙂

  14. nicolae says:

    Dupa cum ziceam, daca tot au anuntat, sper sa difuzeze si clipul: https://theaviationist.com/2016/11/08/russias-aircraft-carrier-group-is-ready-to-launch-strike-on-aleppo-in-the-next-24-hours/
    Puiul trece la treaba! 🙂

    • admin says:

      Sa-l vedem cum se descurca, in general e mai malnutrit de felul lui si predispus la accidente.