January 21st, 2017 
admin Un comunicat MBDA anunta decizia Italiei de a participa la programul de modernizare al Aster, modificarile vizand atat echipamentele de la sol cat si senzorul radar al rachetei.
Aster 30 Block 1 NT (New Technology) e un pas in directia reducerii handicapului fata de racheta rivala Lockheed Martin PAC-3, utilizata atat de sistemul Raytheon Patriot cat si de viitorul Lockheed Martin MEADS ce detine inca un avantaj serios mai ales in domeniul apararii antibalistice. Handicapul Aster provine atat din folosirea unui senzor radar in banda X derivat din cel al MICA, adecvat pentru angajarea tintelor aeriene dar mai putin optim pentru lovirea cu precizie a rachetelor balistice, precum si din diametrul mai mic al rachetei fata de PAC-3. Block 1 NT va rezolva prima problema, prin inlocuirea vechiului senzor radar in banda X cu unul in banda Ka, similar cu cel folosit de PAC-3, in timp ce un viitor Aster Block 2 o va rezolva pe cea de-a doua.
Avantajele noului senzor, conform MBDA:
Decizia italienilor ar putea avea efect si asupra MEADS, unde MBDA Italia este partener pentru dezvoltare. MBDA Italia e in situatia ciudata de a fi implicata in doua programe concurente, dezvoltand prin intermediul EUROSAM (parteneriat in proportii egale intre MBDA Franta, MBDA Italia si Thales) sistemul SAPM/T ce foloseste rachetele Aster dar si cooperand cu Lockheed Martin si MBDA Germania la dezvoltarea MEADS. Situatia se regaseste si la nivelul achizitiilor, unde Italia a cumparat deja SAMP/T pentru Fortele Terestre insa, cel putin la acest moment, ia in considerare si achizitia MEADS pentru Fortele Aeriene, mai ales datorita performantelor mai bune impotriva tintelor balistice.
Odata cu intrarea in serviciu a noii Aster Block 1 NT diferenta se va reduce si atunci exista sanse reale ca Italia sa rationalizeze dotarea si sa mearga pe un singur sistem anti-aerian/anti-balistic adica SAMP/T. In caz contrar, Italia va deveni singura tara vestica ce ar achizitiona doua sisteme antiaeriene cu raza lunga concurente – desi SUA ar fi aparent in aceeasi situatie cu PAC-2 si PAC-3, in realitate ambele rachete sint folosite in acelasi sistem Patriot, fara probleme de interoperabilitate.
Exista argumente in (de)favoarea ambelor sisteme. SAMP/T are ca principale slabiciuni radarul Arabel si capacitatea de interconectare cu alte sisteme NATO insuficient testata.
SAMP/T – Sursa: 3af.fr
Bateria SAMP/T se bazeaza pe un singur radar multifunctional, Thales Arabel, atat pentru supraveghere/detectia tintelor cat pentru controlul focului.
Compozitia bateriei SAMP/T – Sursa: armyrecognition.com
Pe langa problema redundantei, radarul nu poate executa ambele functii la fel de bine ca doua radare dedicate si, in plus, nu este destul de puternic pentru a pune in valoare raza maxima de actiune a Aster 30. De remarcat ca, in aplicatiile navale, Aster foloseste fie un radar EMPAR mai puternic, fie se bazeaza pe doua radare separate, ceea ce nu e cazul cu sistemul terestru.
In ceea ce priveste interoperabilitatea, sistemul a fost gandit centralizat raspunzand cerintelor franceze dar, pentru a castiga si alti clienti la export, trebuie sa evolueze si sa demonstreze capacitatea de interconectare.
Interconectare SAMP/T – Sursa: 3af.fr
De cealalata parte MEADS a fost gandit de la bun inceput ca un sistem descentralizat si capabil de conectarea cu alte sisteme. In privinta radarelor, MEADS are nu mai putin de trei: unul pentru supraveghere/detectie tinte si doua radare identice de control al focului.
Bateria MEADS – Sursa: americanmilitaryforum.com
Din punct de vedere al performantelor este clar ca MEADS are un avantaj insa si costul e pe masura. De fapt costul e principala problema a MEADS, dupa ce SUA se retras din program exact din aceasta cauza iar Italia sta pe margine ezitand sa-l comande. Deocamdata singurul client (in)cert este Germania, care l-a selectat insa nu a semnat inca un contract ferm.
Se parea ca incheierea contractului e doar o chestiune procedurala insa acum cateva luni a aparut o mare problema: germanii au cerut o oferta consortiului producator iar suma estimata este dubla fata de cea asteptata. Doar etapa de dezvoltare a MEADS ar costa EUR3bil in plus fata de EUR1bil, suma estimata initial. Cu un intreg program de dezvoltare si achizitie estimat la 9-10 miliarde de Euro, fata de 4 miliarde de Euro la cat se asteptau germanii, contractul e greu de justificat chiar si in conditiile in care economia germana merge inca bine. E posibil ca programul MEADS sa continue oricum, Lockheed Martin avand nevoie de el pentru a concura Raytheon insa germanii au nevoie de a gasi rapid si alti clienti, altfel programul va fi greu de “vandut” contribuabililor. Alternativele ar fi modernizarea sistemelor Patriot aflate in serviciul Germaniei sau chiar achizitia SAMP/T, daca acesta va corespunde cerintelor.
In ceea ce priveste posibilitatile de export, MEADS a fost initial exclus din competitia poloneza din cauza faptului ca nu este inca operational iar Italia nu se grabeste sa semneze. Alta posibilitate ar fi Japonia, deja utilizator al PAC-3.
Romania si-ar fi exprimat interesul pentru cumpararea MEADS dar din cauza costurilor prohibitive s-ar parea ca va fi (daca va fi) o achizitie etapizata, incepand cu echipamentele de control. Un succes al Aster Block 1 NT in demonstrarea de capacitati anti-balistice similare MEADS la un pret inferior ar putea cantari greu in decizia Germaniei care ar avea un efect de domino asupra celorlalti potentiali clienti ai MEADS, intre care se gaseste, oricat de improbabil ar suna date fiind sumele vehiculate, si Romania.
Posted in 
Tags:
Exista si dezavantaje in banda Ka ?..poate stie cineva..
La acelasi diametru al antenei si aceeasi putere a radarului, raza de detectie maxima in Ka e mai mica decat in X. De asta Aster trebuie sa creasca in diametru, cu Block 2.
Asta daca vorbim de antene clasice (cu reflector).
In cazul arrayurilor se schimba un pic treaba. Exista 4 variabile; modificarea fiecareia determina schimbarea rezultatului global si are influenta asupra celorlalte doua. Ele sint:
– dimensiunea antenei
– numarul de elemente
– frecventa
– puterea
Cresterea frecventei, pastrind dimensiunea antenei si puterea, determina un numar mai mare de elemente in array, crescind astfel directivitatea si deci distanta de la care se poate face detectia.
Cresterea dimensiunilor antenei, pastrind frecventa si puterea, permite un numar mai mare de elemente in array, deci creste, de asemenea, distanta de la care se poate face detectia.
In cazul de fata e vorba de o retea planara de antene. Daca directivitatea crescuta compenseaza sau nu atenuarea mai mare la lungimi de unda mai mici, e de discutat.
1. Nu am spus AESA ci array. O retea planara (slotted waveguide, patch antenna sint array-uri si respecta teoria array-urilor de elemente radiante).
2. O estimare rapida pe care o pot face este cazul cel mai rau si cel mai bun – o dublare a frecventei determina un array cu de 4 ori mai multe elemente iar o triplare a frecventei determina o crestere cu de 9 ori a numarului de elemente. Estimativ, in primul caz cistigul este de 5-6 db, in al doilea 9-12 db. Nu am la indemina date despre diferenta de atenuare intre 10 si 40 Ghz la diverse distante pentru a introduce si asta in calcul, dar pot cauta.
Ceea ce vreau sa spun este ca prin cresterea frecventei, pastrind aceeasi marime a antenei si crescind numarul elementelor, este suficienta cresterea puterii (nu substantial) pentru a obtine rezultate imbunatatite (in functie de rezerva de putere disponibila in bateria LiPo de la bordul rachetei si prin pastrarea/schimbarea modalitatii de emisie).
Deci nu este obligatorie cresterea dimensiunii agregatului pentru a obtine o crestere de performanta substantiala, ci modificarea unor variabile, asa cum a facut MBDA. Evident, modificari de genul acesta se pot face doar pina la un punct, dincolo de care trebuie marita antena.
Pai nici eu nu am spus ca ar fi AESA (retea activa de antene fazate) ci o retea planara de antene, spre deosebire de o antena reflector clasica, ultimele doua tehnologii fiind mentionate in comentariul tau. Tot ce am spus a fost ca in cazul de fata, la Aster, dintre cele doua, se foloseste o retea planara de antene (probabil patch, ca e mai ieftin), nu o antena reflector clasica.
Cat despre “prin cresterea frecventei, pastrind aceeasi marime a antenei si crescind numarul elementelor, este suficienta cresterea puterii” – asta e o problema in cazul unei rachete, in general bateriile sint dimensionate foarte strict, nu exista rezerva de putere fara a creste dimensiunile setului. Deci dimensiunile bateriilor trebuie sa creasca, nu e clar daca asta se va intampla in cazul NT asa ca am considerat puterea ca fiind constanta – altfel da, calculul trebuie refacut complet. E posibil ca daca reconstruiesc rachetele sa schimbe bateriile cu unele nu neaparat mai mari ci mai moderne.
Strict ochiometric/logic, daca reducerea lungimii de unda si mentinerea (sau cresterea modesta a) sursei de putere si mentinerea dimensiunii antenei (deci strict cresterea numarului de elemente) ar duce la cresterea razei de detectie, atunci toate radarele cu raza lunga de actiune ar fi MMW. In realitate, asta nu se intampla, directia de dezvoltare fiind complet diferita: radarele cu raza lunga functioneaza cu lungimi de unda mari si antene de mari dimensiuni (deci putem zice ca numarul de elemente ar fi mentinut acelasi) iar sursa de putere ar fi elementul relativ constant desi in cazul radarelor de la sol cresterea puterii s-ar face mai usor. Probabil analogia nu e 100% corecta dar mai lucrez la ea. Oricum, se pare ca pentru cresterea razei de actiune trebuie crescuta lungimea de unda cu mentinerea numarului de elemente mai mult sau mai putin constant deci, invers, cresterea numarului de elemente pe baza scaderii lungimii de unda nu e suficienta. Din nou, strict ochiometric, fara calcule la ore improprii.
Iar cu LiPo era o gluma. Am scapat smiley-ul. 🙂
Referitor la array, e greseala mea – de prea multe ori cind cineva a spus array se referea la AESA si nu la banalul array.
Upgrade-ul 1NT presupune minim o schimbare partiala a seekerului si upgrade de software la sistemul de ghidare si (daca se pastreaza electronica) upgrade software la DSP-ul seekerului. Nu am gasit informatii despre sursa – poate fi sau o baterie termala sau o turbina cu generator bazat pe gaz (vezi si modalitatea de control PIF-PAF) dar in toate situatiile dezvoltarea se face cu o rezerva (ex: componente electronice cu specificatii superioare) care sa permita eventuale upgrade-uri viitoare sau depasirea calculelor facute pentru prima versiune. In plus, pasind pe tarimul logicii, tehnologia de la seekerul Aster 1, derivata fiind din MICA, ar fi putut folosi slotted waveguide, impreuna cu ampliface RF care sa aiba nevoie de tensiuni mari. O trecere la un array de elemente radiante odata cu cresterea frecventei poate aduce o trecere completa la componente RF solid state, ceea ce presupune tensiuni mai mici si o eficienta mai mare in utilizarea energiei.
Utilizarea frecventelor mai mici este o tendinta pentru radarele care fac detectia si urmarirea – in principal sovietice – deoarece permit descoperirea zburatoarelor cu tehnologii stealth; seekerele de pe rachete folosesc in continuare benzile X, Ku/K/Ka. Avantajele benzilor inalte sint si ca se poate obtine mai mult decit informatia ca exista o tinta, evident, cu prelucrare aditionala a semnalului.
Oricum, se pare ca pentru cresterea razei de actiune trebuie crescuta lungimea de unda cu mentinerea numarului de elemente mai mult sau mai putin constant deci, invers, cresterea numarului de elemente pe baza scaderii lungimii de unda nu e suficienta.
Pentru cresterea razei de actiune, odata cu cresterea frecventei trebuie (vorbind de antene cu elemente radiante) sa:
– creasca numarul de elemente pastrind suprafata antenei (normal, pentru ca elementele radiante sint 1/2, 1/4 sau 1/8 din lungimea de unda pentru o emisie optima – daca vorbim de elemente care nu sunt de banda larga);
– fie schimbata tehnologia de amplificare pentru a o face mai eficienta;
– fie modificata metoda de emisie, avind pulsuri de durata mai scurta, dar mai puternice, pastrind chiar si acelasi interval
– modificat receptorul cu amplificatoare si filtre de o tehnologie mai noua, care sa permita o amplificare mai buna, cu zgomot mai mic
– folosirea pulse compression
– cu toate cele de mai sus, energia consumata poate ramine constanta, dar se va obtine o crestere de performanta
Ca exemplu, cu un array de 64 de elemente, in banda Ka, cu 4W se poate ajunge la 20 de km.
“Nu am gasit informatii despre sursa – poate fi sau o baterie termala sau o turbina cu generator bazat pe gaz (vezi si modalitatea de control PIF-PAF) dar in toate situatiile dezvoltarea se face cu o rezerva” – nu chiar, vezi: “The PAC-3 MSE incorporates a larger, dual pulse solid rocket motor; larger fins; and upgraded actuators and thermal batteries to accommodate increased performance.” Adica in cazul asta nu au avut rezerva, au trebuit sa schimbe bateriile cu ceva mai mare.
“Utilizarea frecventelor mai mici este o tendinta pentru radarele care fac detectia si urmarirea – in principal sovietice – deoarece permit descoperirea zburatoarelor cu tehnologii stealth” – depinde ce intelegi prin frecvente mai mici ca si S sau L sint mai mici decat X si sint folosite la radarele cu raza lunga de actiune vestice, nu neaparat pentru detectia avioanelor cu amprenta redusa.
Ca sa fac o analogie mai buna decat precedenta: se observa, in natura, ca radarele multifunctionale terestre cu raza medie vin in in general in benzile S, D sau X. Daca schimbarea benzii unui radar X la Ka ar duce la cresterea performantelor, pastrand acelasi format, atunci banuiesc ca ar aparea mai multe radare medii MMW, ceea ce nu se intampla. Teoretic se prea poate sa fie o crestere de performante insa in practica exista ceva ce ne scapa pentru care X este in continuare banda preferata. In momentul in care raza de actiune scade, apar si radarele MMW – gen Longbow, etc… da, radarele respective sint mult mai mici si mai putin puternice dar ideea e ca nu MMW nu sint prea intalnite ca radare cu cu raza medie.
Ca sa revenim la Aster, eu presupun (nu inseamna ca nu pot gresi) ca au sacrificat ceva din raza de detectie pentru rezolutia mai buna in azimut, critica in cazul ABM. Vor recupera din raza de detectie cand vor trece la Block 2. Daca vor trece. Dar pana la urma asta inseamna doar ca racheta va fi ghidata de la sol un pic mai mult, deschizand radarul propriu un pic mai tarziu. Cum cele doua rachete sint deja pe o traiectorie de coliziune, poate ca picul respeciv nu e atat de relevant cum e precizia in localizare.
Tot ce am spus a fost ca in cazul de fata, la Aster, dintre cele doua, se foloseste o retea planara de antene (probabil patch, ca e mai ieftin), nu o antena reflector clasica.
Slotted waveguide e o bucata de aluminiu scobita la CNC. Patch antena e o placa de teflon foarte atent fabricata, pentru a avea proprietati constante. Pentru o antena cit cea a Aster, pretul pentru ambele e aproape egal.
La acelasi diametru al antenei si aceeasi putere a radarului Diametrul antenei conteaza doar daca vorbim de reflectoare. La array-uri se ia in calcul numarul de elemente si frecventa. De aici a plecat devierea cu reflectarea si array-urile.
Dar respectiva bucata de aluminiu trebuie prelucrata destul de atent altfel apar pierderi deci poate sa fie destul de scump. O sa incerc sa vad daca exista ceva info despre versiunea de antena a MICA.
Cat despre diametrul antenei, iti da limita maxima in care poti inghesui elementele deci numarul lor, ceea ce e relevant pentru array-uri. Deci as zice ca diametrul conteaza nu doar pentru reflectoare.
Se pare ca radarul ar fi banda J si nu X, greseala mea: “The programmable J-band pulse Doppler AD4A radar seeker manufactured by Thales and Selex Sistemi Integrati, operates at 12GHz to 18GHz” Sursa. Deci trec de la Ku la Ka. Aceeasi discutie.
Adica in cazul asta nu au avut rezerva, au trebuit sa schimbe bateriile cu ceva mai mare. Ar trebui sa ne uitam la toata istoria – au PAC-3 după ce au avut PAC-1 si PAC-2 ca upgrade ale MIM-104A, unde au transformat racheta din una AA in ABM. Upgradeurile au fost in modul in care radarul cauta tinte, dar suprafetele de control erau controlate electrohidraulic. Deci trecerea de la AA la ABM sigur a modificat consumul electric. Asa ca schimbarile de pina la PAC-3 au avut cu siguranta influenta asupra consumului energetic si au folosit rezerva initiala.
depinde ce intelegi prin frecvente mai mici ca si S sau L sint mai mici decat X si sint folosite la radarele cu raza lunga de actiune vestice 3-6 GHz, S si jumatate de C; aici ferestrele cu absorbtie minima sint foarte generoase.
Ca sa fac o analogie mai buna decat precedenta: se observa, in natura, ca radarele multifunctionale terestre cu raza medie vin in in general in benzile S, D sau X. Daca schimbarea benzii unui radar X la Ka ar duce la cresterea performantelor, pastrand acelasi format, atunci banuiesc ca ar aparea mai multe radare medii MMW, ceea ce nu se intampla. Teoretic se prea poate sa fie o crestere de performante insa in practica exista ceva ce ne scapa pentru care X este in continuare banda preferata.
In continuare ma voi referi strict la array-uri si AESA, totul tinind de scopul urmarit si compromisurile facute. Banda X ofera echilibrul cel mai bun intre performanta/capabilitati si marimea antenei, avind si un consum acceptabil. In zona milimetrica, avantajul este ca dimensiunile scad drastic, obtinind si capabilitati avansate de urmarire si imagistica insa pentru a ajunge la aceeasi distanta ca in banda X trebuie depasit dezavantajul necesarului de putere (care dezavantaj apare daca vorbim de distante de peste 20-30 de km) si al procesarii tuturor reflexiilor. Mergind catre frecventele joase, avantajul este ca (folosind tehnologii de amplificare care nu sint bazate pe lampi/magnetron/khlystron) se pot obtin performante foarte bune in detectie si cam atit, fiind imposibil cu un array transportabil in banda L sa se urmareasca simultan 100 de contacte. In banda C ar fi posibila urmarirea a 20-30 de contacte.
Benzile Ku/K/Ka au probleme cu distanta datorita absorbtiei atmosferice din ce in ce mai mari a undelor radio, existind foarte putine ferestre in care absorbtia sa fie minima.
Ca sa revenim la Aster, eu presupun (nu inseamna ca nu pot gresi) ca au sacrificat ceva din raza de detectie pentru rezolutia mai buna in azimut, critica in cazul ABM. Vor recupera din raza de detectie cand vor trece la Block 2
Cu totii presupunem, nu? Antenele de pe rachete sint de obicei monopuls; asta le da o precizie mare (zecimi de grad) in determinarea exacta a pozitiei indiferent de frecventa. Suspectez ca pe linga raza marita au adaugat si ceva imagistica si analiza reflexiilor in DSP, pentru a discerne intre capetele multiple sau tipurile de rachete, impreuna cu – daca nu cresterea, atunci macar cu pastrarea – razei de actiune.
PS: nu amesteca desemnarea IEEE cu cea NATO, de dragul cititorilor 😉
“au PAC-3 după ce au avut PAC-1 si PAC-2 ca upgrade ale MIM-104A, unde au transformat racheta din una AA in ABM. Upgradeurile au fost in modul in care radarul cauta tinte, dar suprafetele de control erau controlate electrohidraulic. Deci trecerea de la AA la ABM sigur a modificat consumul electric. Asa ca schimbarile de pina la PAC-3 au avut cu siguranta influenta asupra consumului energetic si au folosit rezerva initiala.” – Nope. PAC-3 e prima din seria ei, nu are nici o legatura cu PAC-1 si PAC-2. PAC-3 a fost o racheta construita de la zero, special ABM. Nici macar producatorul nu e acelasi, Raytheon pentru PAC-1 si PAC-2 dar Lockheed Martin pentru PAC-3. Asa ca daca ne gandim la upgrade-ul MSE, e doar un pas fata de prima varianta PAC-3 si s-a dovedit ca totusi a fost nevoie de schimbarea bateriilor.
Despre presupuneri, nu stiu, or fi unii dintre noi care stiu. Din experienta in exact domeniul asta sau, mult mai des, din nastere. Aici eu doar presupun.
Cat despre monopuls, nu sint 100% sigur daca precizia nu e afectata si de lungimea de unda. Trebuie sa mai caut. Are totusi sens ca “pata” respectiva sa fie mai mare daca lungimea de unda e mai mare. In fine, trebuie aprofundat.
Corect, am incurcat benzile. Unele denumiri s-au lipit de mine mai bine intr-o banda sau alta. Insa banuiesc ca cititorii care inteleg despre ce e vorba nu vor fi opriti de aceasta mica imprecizie.
Dar respectiva bucata de aluminiu trebuie prelucrata destul de atent altfel apar pierderi deci poate sa fie destul de scump. O sa incerc sa vad daca exista ceva info despre versiunea de antena a MICA.
Orice atelier decent care realizeaza prelucrari CNC atinge rezolutii de 0.05 mm. In medii specializate rezolutia este mult mai mica.
Cat despre diametrul antenei, iti da limita maxima in care poti inghesui elementele deci numarul lor, ceea ce e relevant pentru array-uri. Deci as zice ca diametrul conteaza nu doar pentru reflectoare.
Dar ia in calcul ca o crestere a numarului elementelor iti creste si performanta, fara sa faci nici o alta modificare. Nu la fel de mult, dar usureaza destul munca.
Deci trec de la Ku la Ka. Aceeasi discutie.
E cam acelasi lucru.
Pai iau in calcul de asta ziceam de PAC-3 ca ar fi superioara Aster, chiar la o tehnologie identica, pentru ca are un diametru mai mare deci si un numar de elemente mai mare. Acum mai e si discutia despre cate elemente poti inghesui in functie de tehnologie, waveguide vs patch, cat de aproape unele de altele, ca din cate stiu – destul de vag e drept – mai dau si pe alaturi si interfereaza unele cu altele.
Nope. PAC-3 e prima din seria ei, nu are nici o legatura cu PAC-1 si PAC-2. PAC-3 a fost o racheta construita de la zero, special ABM.
Da, greseala mea. Am inteles ca te referi la trecerea PAC-2 -> PAC-3 si la renuntarea la carcasa PAC-2, nu la trecerea PAC-3 -> PAC-3 MSE. Posibil ca PAC-3, mostenire fiind a darului si harului ERINT sa fi avut unele limitari pe care dezvoltarea ei le-a atins (prin adaugarea radarului, comunicatiilor, etc).
Cat despre monopuls, nu sint 100% sigur daca precizia nu e afectata si de lungimea de unda. Trebuie sa mai caut. Are totusi sens ca “pata” respectiva sa fie mai mare daca lungimea de unda e mai mare. In fine, trebuie aprofundat.
In cazul radarului monopuls, pozitia este calculata pe baza insumarii raspunsurilor primite de fiecare cvadrant al antenei monopuls. Asta inseamna ca chiar daca la o frecventa joasa lobul este mai larg, insumarea raspunsurilor ofera precizia necesara.
Pai iau in calcul de asta ziceam de PAC-3 ca ar fi superioara Aster, chiar la o tehnologie identica, pentru ca are un diametru mai mare deci si un numar de elemente mai mare.
Complet adevarat, diametrul corpului rachetei permite sisteme de cautare mai performante sau mai putin performante. PAC-3 este in acest moment superioara Aster; poate in varianta viitoare (Aster Block 2) vor fi pe picior de egalitate.
Acum mai e si discutia despre cate elemente poti inghesui in functie de tehnologie, waveguide vs patch, cat de aproape unele de altele, ca din cate stiu – destul de vag e drept – mai dau si pe alaturi si interfereaza unele cu altele.
Pai exsita doua cazuri – elemente cu latime mare de banda sau elemente – sa le spun asa – standard. La array-uri cheia este sa interfereze controlat, pentru maximizarea puterii radiate, castigului la receptie si directivitatii lobului principal. Pentru elemente standard, marimea elementului este de λ/2, λ/4 si rareori λ/8, distanta intre elemente fiind, de asemenea, λ/2 sau λ/4 (cifre aproximative, exista o intreaga teorie a optimizarii, pe baza frecventelor pe care le va folosi o antena). Pentru cazul elementelor cu latime mare de banda se calculeaza in functie de forma elementului, frecventa de centru si latimea de banda.
Acum, ca este waveguide sau patch, conteaza mai putin, avind un numar apropiat de elemente radiante. Avantajele patch array sunt ca limiteaza mecanica implicata (acest gen de ansambluri fiind mai simplu de implementat mecanic), se pot implementa polarizare verticala si orizontala, elementele pot avea latime de banda mai mare si se evita trecerea de la mediul electric la aer, care se face cu pierderi de putere.
Ref la relatia dintre precizia masuratorii monopuls si dimensiunile lobului, e un tabel la pagina 31(23) de aici care pare sa indice ca erorile de masura depind inclusiv de marimea lobului.
si se evita trecerea de la mediul electric la aer, care se face cu pierderi de putere.
Ca o completare, trecerea la aer oricum se face, insa utilizarea unui ghid de unda presupune o cavitate rezonanta, ghidul de unda si apoi trecerea din interiorul ghidului de unda catre exterior; in unele cazuri se foloseste un mediu intermediar la trecerea intre mediul electric si aer pentru a minimiza efectele negative ale trecerii intre mediile de transmisie. De asemenea, ghidul de unda presupune si existenta reflexiilor, acestea depinzind foarte mult de modalitatea de constructie.
Evident ca exista o eroare.
La o prima privire aruncata doar pe acel tabel si pe factori, fratii de peste ocean au masurat ca un lob de 4 grade are o eroare de 0.08 grade. La 10 km, o eroare de 0.1 grade reprezinta 17 metri. La 5 km sint 8.5 metri, la 2 km sint 3.5 metri, deci deja intra in zona de actiune a focosului. Intrebarea este de cite elemente e nevoie intr-o antena pentru a obtine un lob cu un unghi de 4 grade. Se pare ca va trebui sa ajung la Matlab&HFSS, de dragul discutiei. 🙂
Dar… dar… dar… (tobe) … factorii care afecteaza cel mai mult sint:
– zgomotul
– calibrarea
– convertorul A/D
– interferentele
Luind in calcul evolutia tehnologiei din 1977 pina in 2007 AD, eroarea a scazut catre 0.01 grade pentru un lob de 4 grade.
Aici mai exista un element, pitit bine dar foarte important pentru aplicatiile ABM. Eroarea intra in raza de actiune a focosului dar:
-conteaza ce faci cu ea, nu e vorba ca cele doua rachete trec una pe langa cealalta la X metri (care ar fi eroarea respectiva) ci ca racheta interceptoare nu reuseste sa manevreze (sau ia decizii gresite) pe baza informatiilor despre pozitia tintei si erorile de navigatie la vitezele alea se multiplica, ajungand sa fie mai mari de cei X metri initiali. Aici e si o functie a sistemului de navigatie care filtreaza din informatiile primite de la senzor si acel filtru/lege de control, cu erorile lui, va da in final distanta intre cele doua rahete.
-nu prea mai exista focos. Aster inca il mai are dar PAC-3 e o HTK cu o componenta Lethality Enhancer teoretic buna doar impotriva tintelor aeriene. Oricum, teoria spune ca, in cazul ABM, HTK e mecanismul de distrugere preferat deci erorile trebuiesc minimizate pe cat posibil. Deci daca francezii vor AMB, atunci ar trebui sa se uite la HTK si la senzori cat mai precisi (ceea ce si fac).
Pe de alta parte, WTF. Nu sint francofil dar creez imaginea ca vad Aster ca fiind bomboana de pe coliva, ceea ce nu e adevarat. 🙂
In contextul dezbaterii, eroarea scade pe masura ce scade si distanta iar upgrade-ul este binevenit. In rest, 100% de acord si de nedezbatut. De asta nici nu am mai adaugat nimic.
Da. Odata cu cresterea frecventei creste absorbtia RF datorata moleculelor de apa.
Unde mai pui ca italienii ar fii interesati si de CAMM-ER. In general italienii sunt interesati de multe lucruri in acelas timp 🙂
Daca ar avea si banii necesari ar fi perfect.
Inca o asemanare intre noi si italieni :))
or umbla ei dupa mai multe dar in final mai si cumpara cate ceva
prea multe asemanari intre noi si macaronari nu sunt
macaronarii au Cavour, San Giorgio, Horizon, FREMM, U212, SAMP/T , Mangusta, Eurofighter, Tornado, F35, NH90, Ariete, Centauro, Pzh2000 samd
si au industrie de aparare
noi avem pizde generalese shefe de spital…
din ciclul nu mor meadsurile cand vor cainii
macaronarii au deja SAMP/T la sol si ASTER30 pe Horizon si FREMM, asa ca face sens sa investeasca in upgradarea sistemului, ar fi fost idiotzi sa nu participe…
pt ailaltzi varianta mai safe e stick to MEADS si sa cumpere Patrioate si tehnologie de la US, pt ca acolo sunt banii, experientza si tehnologia, PAC-3 se tot vinde ca ABM si se upgradeaza continuu, PAC3MSE 4now, e varianta mai sigura pt viitor ca finantzare, tehnologie, upgradeuri
nu cred ca investitzia in upgradarea ASTER inseamna automat ca italienii se vor retrage din MEADS, in fond ei au Eurofighter si Tornado si isi cumpara si F35
nu’i vaita pe aia din germaniSTAN, ca mai tiparesc niste miliarde de muero, si asa fac quantitative easing de mia de miliarde si peste, prosti sa fie aia din State sa nu le ceara mai mult cand si mueroiul se devalorizeaza de la un minut la altul…
germaniSTANul oricum nu prea are de ales, si modernizarea patrioatelor existente poate sa coste brusc niste miliarde, iar ASTER daca va corespunde cerintzelor, deci cu riscuri
handilaii nostri or sa’si cumpere stickere, postere si morale patches cu MEADS
si asta numai dupa ce finalizeaza licitatzia pt stickere, postere si morale patches cu fregate, corvete si TBTuri
ia de aici 2% si bani pt MEADS, fregate, corvete, TBTuri
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21551191-buget-2017-guvernul-reduce-fondurile-pentru-educatie-interne-aparare-servicii-secrete-presedintia-parlamentul-bugete-mai-mici-fata-2016.htm
dupa cum era de asteptat bugetul apararii scade iara alea 2% sunt povesti nemuritoare cu angajamente intre partide
“in timp ce Ministerul Apararii Nationale are alocat un buget de 11,02 miliarde lei, mai mic cu 2,2% si echivalent cu 1,35% din produsul intern brut (PIB) estimat pentru acest an, desi PSD s-a angajat sa aloce 2% din PIB in acest an. Banii pentru uniformele militarilor scad cu 17%, iar sumele destinate pieselor de schimb – cu 49%. ”
garzile alea patriotice n’or sa mai fie echipate in veci
ca sa stea la 1.35% din PIB si sa’si mai cumpere un AKM si niste Stingere (ca MEADSuri n’or sa aiba bani nici de stickere) trebuie sa’si reduca structura aia stufoasa si inutila
Volkhoave bye-bye
tancuri bye-bye, ramanem cu niste jeepuri cu Spike
flota bye-bye, ramanem cu MAI1105, idiotzii au reusit performantza sa rateze modernizarea fregatelor, sa fie sanatosi
sutele de generali bye-bye
zecile de mii de angajatzi civili bye-bye
prea multzi bani fututzi aiurea…
Se pare ca efectul pomenilor il bate pe cel al urangutanului portocaliu. Daca nici asta nu le baga mintile in cap, nimeni nu poate. Avem nevoie macar de un tweet pe tema asta.
nu le mai poate nimeni baga in cap ceva ce nu au…
problema e ca nu vine cineva din afara sa dea cu barda in ei, cam ce a facut rusul prin 2008
https://en.wikipedia.org/wiki/2008_Russian_military_reform
dat afara grade mari, angajat subofitzeri si soldatzi si ce rahat fac 10-15000 angajatzi civili pe acolo
la noi e un blat intre politicul de rahat care nu da bani pe inzestrarea armatei dar ai lasa in pace si le plateste salariile si’i avanseaza de zor
si astia imbracatzi in verde care presteaza condica pe post de armata si sunt multzumitzi cu salariile si avansarile
sunt totusi vreo 2 miliarde consumate anual, din alea obligatoriu un sfert pt inzestrare anual si de restul ce se mai poate si ce nu se mai poate OUT, nu invers ca acuma
dupa aproape 30 de ani de frecangeala s’a terminoiu, politicul si populatzia nu vor accepta niciodata investitzii de miliarde in inzestrarea armatei
si atunci nu le raman decat doo alternative
ori reduc structura si in bugetul asta anemic fac loc la niste sute de milioane anual pt inzestrare
ori stau pe burta ca acuma asteptand fantezii pe gheatza, caz in care oricum vor ajunge la un final in urmatoarele decenii, ca in 20 de ani sper ca se vor duce dracu definitiv si irevocabil si T55urile si Volkhoavele si Tetalurile si Pumele si TABurile
numai ca atunci reducerile vor fi mai nasoale
Investitia in upgradarea Aster nu inseamna nimic in mod automat iar la MEADS nu renunta pe partea de productie. Dar nici nu inseamna ca il vor comanda prea curand, stau sa vada cine plateste grosul banilor, adica finalizarea dezvoltarii si prima serie.
Pe germani nu-i plang eu, stiu ei ce sa faca si singuri, n-ar fi ajuns unde sint daca ar fi fost la fel de cheltuitori ca italienii. Germania nu cumpara si F-35, de exemplu.
Cat despre printarea in 3D a Euro, asta i-ar lovi la interes. Deocamdata coafura rezista, vedem mai prin toamna.
in final cineva tot va scoate banul pt MEADS daca mai vor ABM
vedem mai prin toamna daca mai rezista mue, daca iese fufa aia in emirate si aurolacul celalalt prin hollanda s’a terminoiu, si cred ca si merkelmangalitza o sa aiba ceva probleme la alegeri, criza refugiatzilor si mueropa fara granitze a pus capac, asta peste problemele economice, si stai sa inceapa si aurolacul ala de la coliba alba cu protectzionismul si cu demolarea europei
scapa cine poate…
Totusi nu e ca si cum nu ar exista nicio alternativa la PAC-3. Chiar si pana la Aster NT mai exista Stunnerul israelian, promovat de Raytheon ca inlocuitor de PAC-3 in viitorul Patriot. Senzori duali, RF+IR, faruri de ceata, etc… Iar daca e si mai ieftin decat PAC-3, e o oferta de analizat.
Cine poate sa scape e o treaba, unde se poate scapa e problema mai mare acum.
ASTER e o alternativa mai riscanta pe viitor ca finantzare, tehnologie, upgradeuri etc
Stunnerul s’a facut cu bani si tehnologie americana si probabil a fost mai ieftin fiind interese si pretzuri promotzionale pt evrei asa ca daca nu’si dau americanii acordul nu se exporta, si de ce ar face’o daca americanul vrea sa le ia mai multzi bani cu MEADSul, germaniSTANul are tiparnitza asa ca are de unde
ca e misto s’o freci pacifist si sa’tzi mearga economia brici cu pretzuri preferentziale la gaze de la rusi si cu piatza unica mueropeana, las ca le mai taie astia din avant, vedem ce’o iesi acuma si cu ciudatul ala la va’shing’tan
da, problema e intr’adevar cum si unde te prinde nasoleala, UKul se kaka pe ei de frica cu brexitul ala, ciocoflenderul ala vrea protectzionism, astia vor sa sparga ue din interior, numai vladimir se pare ca o duce bine in contextul asta de zici ca le’a potrivit chiar el…
“daca nu’si dau americanii acordul nu se exporta, si de ce ar face’o daca americanul vrea sa le ia mai multzi bani cu MEADSul” – ar face-o pentru ca nu sint aceeasi americani. Aia de fac MEADS sint Lockheed iar oamenii cu Patriotu’ (si Stunnerul) sint Raytheon. Asa ca nu vad sa le fie refuzat exportul celor de la Raytheon doar ca sa castige Lockheed ceva cu MEADS. Sau invers.
Desi varianta cu Siberia cea sigura e tentanta sau NK cea foarte linistita, unii zic ca Australia sau NZ ar fi destinatii mai bune.
nu m’am referit la americani LM versus Raytheon, m’am referit la politic, ca pana la urma ala da aprobarea ce si unde se vinde si daca politicul decide ca Germanica trebe sa scoata mai mult cascaval pt ABM atunci nu le vinde ceva ieftin
de ce ar face’o, ca sa le ia mai multzi bani, penca stunner o fi fost o varianta mai ieftina pt evrei only si nu vor sa manance vanzarile Patriot, penca cine are lobby mai puternic la va’shing’tan, penca Trump, penca nu au fost destui aplaudaci la inaugurare, penca madonna nu s’a tzinut de cuvant cu blowjoburile sau probabil o fi ramas in urma cu performanceul samd
pana acum am vazut ca PAC3MSE s’a tot vandut pe bani buni si are prospecte, pe cand deocamdata Stunner e cam Israel only
http://www.deagel.com/news/US-Army-Awards-Multinational-Foreign-Military-Sales-for-Patriot-PAC-3-Missile-Systems_n000015996.aspx
http://www.deagel.com/news/Japan-Orders-Patriot-PAC-3-Increased-Missile-Defense-Capability_n000015908.aspx
Daca israelienii ar incerca sa vanda singuri, exportul ar fi refuzat, asa cum s-a intamplat in Polonia dar atunci ii aveau concurenti atat pe cei de la Raytheon cat si de la LM. Dar atat Raytheon cat si LM sint destul de mari ca sa treaca orice contract, mai ales cu un membru NATO, fara mari probleme. Ataci exportul Raytheon, chiar si in favoarea LM, dai in fabrici si uzine. Uzinele Raytheon, e adevarat, dar si alea tipa prin prin senatorii si congressmanii lor. Nu cred ca s-ar ajunge la un concurs de cine tipa mai tare, in momentul in care un aliat NATO a ales deja o varianta. E acelasi lucru in Polonia, unde MEADS a fost descalificat in favoarea Patriot. Nici chiar LM nu are atata influenta incat sa blocheze afacerea. Iar daca Germania s-ar orienta spre Stunner, ar veni la pachet cu modernizarea Patrioturilor deja existente deci ceva de lucru pentru Raytheon si poate chiar Northrop. Mult succes sa le iei painea de la gura astora doi, chiar daca vand si ceva israelian pe langa.
Aici vorbim de bani seriosi deci motivele de genul purtatului bastii pe stanga sau pe dreapta nu mai tin.
Ca PAC-3 s-a vandut mai bine e adevarat dar e si mai veche, nu neaparat varianta MSE dar cine a cumparat PAC-3 inainte va cumpara si MSE acum, ca are toata infrastructura compatibila. Nu cred ca astia vor trece la Stunner insa pentru clientii noi, care nu au deja PAC-3, competitia e deschisa.