February 22nd, 2017 
admin Fara tam-tam si cascadorii publicitare, unele lucruri merg inainte. Un exemplu de dezvoltare sistematica, etapizata prudent: STS sau Sistemul de Testare Suborbitala al Centrului de Cercetare pentru Aeronautica si Spatiu din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, proiect condus de prof.dr. ing. Teodor – Viorel Chelaru.
STS este faza de testare a tehnologiilor rezultate din proiecte anterioare, prezentate pe scurt aici si aici.
In cadrul actualului program s-au executat deja doua lansari incheiate cu succes, in care au fost testate instalatia de lansare, telemetria si separarea celor doua trepte. A fost folosita prima configuratie (A) din cele patru planificate a fi utilizate in cadrul STS.
Configuratii STS – Sursa: CCAS
Sursa: CCAS
Sursa: CCAS
Testele vor continua si anul acesta cu alte configuratii ale lansatorului.
Mai multe informatii despre STS – inclusiv clipul unei lansari – se pot gasi pe site-ul CCAS.
Posted in 
Tags:
Deci, nu mai plangem dupa Arca ? Daca ar fi si ceva fonduri in plus la cercetare ar deveni si mai interesant, oricum de apreciat oamenii, se zbat.
ARCA abandonase domeniul cand inca erau in Romania, asa ca nu e cazul.
Cat despre cercetare, de acolo se taie in primul rand. Lasand la o parte modul de alocare al banilor, fara coerenta.
Aia chiar, ce mai fac? Tot covoare zburatoare?
Cui ii pasa? Mie nu.
Io sunt curios stric profesional daca individul ala e doar un psihopat sau are si o parte ok in el. Atata
O intrebare buna, ma pregateam sa zic ca “daca a reusit sa invarta pe degete atata lume, atat timp, trebuie ca-i merge mintea la ceva” dar acum caut definitia la “psihopat” ca s-ar putea sa nu fie o contradictie aici.
Ce sa faca, dau tepe si prin SUA asa cum au dat si pe aici. Cauta oameni sa le cumpere actiuni la corporatia lor de produce skateboard-uri cu levitatie. Un mare fasssss. Cu cat uitam de ai mai repede, cu atat mai bine!
Oare MApN, Romarm, nu sunt și ei interesați de “jucariile” astea ?
Nu de altceva, dar daca ar pune fiecare din sărăcia lui bănuți și creier pt programele de genul acesta, cred că ar avansa mai repede….
O rachetă de genul acesta dă idei și în alte direcții… 🙂
Proiectul e facut in parteneriat cu doua companii de stat, Electromecanica si Tohan, parte din Romarm. Asa ca se pune creier din partea tuturor insa cu banii e mai greu, trebuie intai sa-i ai. Romarm e o companie de stat, ’nuff said. Cat despre MApN, nu stiu daca proiectul are aplicativitate directa in domeniul lor, cel putin acum (totusi niste nanosateliti de observare ar fi ceva interesant si pentru ei, cred) insa ROSA cu siguranta ar trebui sa-l sprijine mai mult.
ROSA mai misca ceva cu proiectul ala de modificare a Valhov pentru plasarea de sateliti pe orbita joasa a pamantului? Au reusit sa mai lege o treapta la racheta sau si astia au sifonat banii pe proiecte asezate frumos pe hartie si cam atat? 🙂
Din cate stiu, nici ala nu era un proiect al ROSA. Si nu, nu s-a mai auzit nimic nici de el.
Asa si la ce ajuta?? Pentru ce sunt?
Raspunsul e pe pagina CCAS, ai citit ce e acolo?
“The project main purpose is the development of a durable partnership between complementary entities from education area (CO, P5), and industrial enterprises (P1, P2, P3, P4) around a guided Suborbital Testing System (STS) capable to lift off at 100 km altitude a small dimensions payload, as well as problems regarding unconventional subsystems: Reaction Control Systems – RCS; high performance Hybrid Rocket Motor-HRM (hybrid fuel), Guidance Navigation and Control System -GNC. This project is based on and continues the PARTNERSHIPS project “Vector for small satellite launching on low orbit – subsystems development, unconventional fuels – VLS” …”
Interesanta treaba cu rachetele, de laudat implicarea partenerilor. Sper ca baietii fac cercetare si dupa ce se termina proiectul.
Hai sa fiu gigi contra.
In afara de racheta model nr. 1 restul sint proiecte; nu am citit ca motorul hibrid sa fi prins viata. Adica au luat doua motoare de Grad, le-au legat cu duct-tape si au facut o racheta cu doua trepte. Buna numai pentru testat telemetrie, navigatia inertiala … si cam atit. Ca nu poti lansa cu ceea ce studiaza oamenii aici nici macar un cubesat (decit daca scopul lui este sa cada in capul cuiva, pe o traiectorie balistica).
Numeam cercetare si pasi mari in directia lansarii satelitilor mici daca ar fi pornit sa cerceteze un motor utilizabil. Asa, facem racheta interstelara cu motoare de Grad. Si avem un proiect care se incalzeste si face joc de glezne de 4 ani. In acelasi timp, amatorii fac rachete pe care le testeaza si le zboara mai sus decit Rosa+Arca+UPB la un loc.
Ora de film.
Intii.
https://www.youtube.com/watch?v=Xg0FfxHPGXs
Apoi sa ne uitam la niste amatori (Copenhagen Suborbitals) care au facut mai mult decit sa puna doua motoare fabricate deja unul peste altul.
https://www.youtube.com/watch?v=kcF5xNrb3HA
Si in final ce au facut asociatiile profesionale de la noi au realizat si citiva elevi de liceu, asa cum se poate vedea la finalul acestui film.
https://www.youtube.com/watch?v=nurJm0XkU7I
Putem, deci, sa punem realizarile in context?
Chiar esti gigi contra, motorul hibrid a fost deja testat, vezi aici si aici.
1. Linkul numarul doi nu are adresa.
2. Extrase de pe site-ul lor, din lista proiectelor.
2.A. VLS-DS/CN (2009-2011) – Vector pentru lansarea sateliţilor de mici dimensiuni pe orbită joasa , dezvoltare subsisteme , combustibili neconvenţionali (aici). Aici au avut doua variante de ‘racheta’ pe care le-au studiat. Adica au dezvoltat un sistem de ghidare pentru motoarele de Grad. In 2 ani. Neconventional.
Sinopsis:
— cut here —
Realizare unui vector lansator, redus la scara, pentru sateliti de mici dimensiuni, dezvoltarea de subsisteme
— and here —
2.B. SLT-USD (n??-d??) – Suborbital Launcher for Testing, Unconventional Subsystems Development (aici). Adica un vehicul suborbital de lansare a incarcaturilor mici (5-10kg). Am mai citit asta undeva (nu-i asa?), dar pe aceasta pagina e in engleza. In plus, apare motorul hibrid.
Sinopsis:
— cut here —
The project proposes a Suborbital guided Launcher for Testing (SLT) capable of reaching the height of 100-150 km with a payload of (5-10 kg) in a guided flight regime , as well as problems regarding unconventional subsystems: RCS; high performance HRM, GNC. Therefore, while classical suborbital sounding rockets are unguided and they use as propulsion solid fuel motor having an uncontrolled ballistic flight, SLT project is introducing a different approach, by proposing the creation of a guided suborbital launcher, which is basically a satellite launcher at a smaller scale, containing its main subsystems.
— and here —
2.C. STRAC (n??-d??) – Technologies for Testing and Validation of the Structure, and Modified Hybrid Rocket Motor for Suborbital Launcher (aici). Adica tehnologiile pentru testarea motorului hibrid al lansatorului suborbital. Aici aflam in engleza ca au ales varianta de racheta in 3 trepte.
Sinopsis:
— cut here —
The project proposes a Suborbital Launcher for Testing, based on a hybrid propulsion and command systems, obtained through an original design. If classical suborbital rockets are unguided and they use as propulsion solid fuel engines having an uncontrolled ballistic flight, STRAC project is introducing a different approach, by proposing the creation of a guided suborbital launcher, which is basically a satellite launcher at a smaller scale, containing its main subsystems. The propulsion system is based on modified hybrid rocket engine.
— and here —
2.D. STS-DGI (2014-d??) – SUBORBITAL TESTING SYSTEM, DEVELOPING GROUND INFRASTRUCTURE, FLIGHT TESTS (aici). Adica sa produca tehnologii pentru o racheta suborbitala… parca am mai citit asta undeva.
Sinopsis:
— cut here —
The project main purpose is the development of a durable partnership between complementary entities from education area (CO, P5), and industrial enterprises (P1, P2, P3, P4) around a guided Suborbital Testing System (STS) capable to lift off at 100 km altitude a small dimensions payload, as well as problems regarding unconventional subsystems: Reaction Control Systems – RCS; high performance Hybrid Rocket Motor-HRM (hybrid fuel), Guidance Navigation and Control System -GNC. This project is based on and continues the PARTNERSHIPS project “Vector for small satellite launching on low orbit – subsystems development, unconventional fuels – VLS” accomplished within the same partnership between 2008 and 2011 and the STAR projects “Suborbital Launcher for Testing, Unconventional Subsystems Development – SLT” where UPB-CCAS is coordinator. In VLS project, a hybrid rocket motor has been developed along with a solid rocket motor and an inter-stage coupling system.
The general objective of the proposal is: Produce the multiple-stage rocket in 4 configurations by gradually increasing their complexity (fig. 2) and testing them through real launches. Finally, the launcher shall be built in two versions: the ML-C configuration which shall be an unguided launcher, having as third (upper) stage the hybrid cruise motor, and the ML-D configuration, which shall be the guided version, using the RCS as upper stage for cruising, the engine nozzles being positioned at an angle with respect to the vehicle’s axis. ML-A and ML-B two-stage configurations will be employed as simplified development solutions.
— and here —
2.E. SOL (n??-d??) – STUDY – CONCEPT, TO ACHIEVE A SMALL ORBITAL LAUNCHER THROUGH ZONAL COOPERATION (aici). Asta e studiul, adica probabil primul pas.
Sinopsis:
— cut here —
SOL is an pilot-project consisting in analysis of possibility to achieve a small orbital launcher in zonal cooperation – SOL. In order to approach SOL project, two major steps must be cover. The first step will be a technical one: to define launcher and his functional subsystems able to inject in equatorail or polar or inclined orbite, at the altitude between 200 km and 1000 km, a satellite of 100 kg mass . The second major step will be an economical one when we need to define benefits and costs of project and how can we support them. As technical approaches we focus on three objectives: launcher, infrastructure and exploitation.
— and here —
Ma intreb acum:
Q1. Mi se pare doar mie sau este produs acelasi lucru (cu alt nume) in mai multe proiecte?
Q2. Cum de are loc ajustarea asta a proiectului fata de ceea ce au studiat initial? Observati, va rog, trecerea de la 100 kg masa la 200-1000km catre 5 kg masa la 100 de km. La final va fi lansat un rachetomodel la Palatul Copiilor in Parcul Tineretului.
Q3. Toata cercetarea asta a aceluiasi lucru cu aceleasi rezultate nu cumva are iz de sifonat niste bani?
3. Mea culpa pentru nu am citit ca motorul hibrid sa fi prins viata. Nota bene: este insa un mea culpa mai asa, mai in dorul lelii, cam cum au prezentat si ei documentele de cercetare. Poate sint eu prea obisnuit cu rigoarea stiintifica a cercetarilor. Poate.
A trebuit sa-mi iau concediu ca sa citesc tot.
Ok, sa incepem:
1. Te ambalasi degeaba, exista explicatii logice.
2. Daca e sa incepem cu sfarsitul, adica proiectul SOL, ridici o intrebare buna: “Cum de are loc ajustarea asta a proiectului fata de ceea ce au studiat initial? Observati, va rog, trecerea de la 100 kg masa la 200-1000km catre 5 kg masa la 100 de km.”
Raspunsul e simplu, proiectul SOL nu are legatura cu celelalte. SOL foloseste ca prima treapta cea de-a doua treapta a lansatorului ESA VEGA, Zefiro 23, de acolo apare trecerea aia brusca de dimensiuni. SOL este practic o Vega optimizata pentru lansari de sateliti mai mici. Nici o legatura cu celelalte lansatoare.
3. “Mi se pare doar mie sau este produs acelasi lucru (cu alt nume) in mai multe proiecte?”
Da si nu. Ce nu ai luat in considerare e ca fondurile de cercetare au fost taiate acum cativa ani (desi se semnasera contractele) asa ca ce era initial un singur proiect a trebuit spart in mai multe – inevitabil apar aceleasi informatii generale insa daca te uiti atent sint activitati diferite.
O teorie a mea este ca in VLS-DS/CN s-a facut alegerea solutiei tehnice generale (rachete in trei trepte, de remarcat ca cealalta versiune cu boostere laterale nu mai apare deloc dupa acest proiect), SLT-USD a insemnat cercetarile pentru motoarele hibride si sistemul de ghidare gazodinamic, STRAC a insemnat testarea statica a structurii la STRAERO iar STS-DGI inseamna dezvoltarea echipamentului de la sol si testarea reala. Fara sa am pretentia ca asta este realitatea, daca iei in considerare ce am spus la inceput referitor la fonduri, pare destul de logic.
Reparat link, mersi.
1. Te ambalasi degeaba, exista explicatii logice
Totdeauna exista explicatii logice. Personal, am fitilul scurt in anumite situatii. 🙂
2. … SOL foloseste ca prima treapta cea de-a doua treapta a lansatorului ESA VEGA, Zefiro 23.
Si apare intrebarea legitima: ce s-a intimplat cu proiectul asta? Am cercetat de dragul cercetarii, am facut un fel de metacercetare?
3. VLS-DS/CN s-a facut alegerea solutiei, […] SLT-USD a insemnat cercetarile pentru motoarele hibride, […] STRAC a insemnat testarea statica a structurii la STRAERO, […] STS-DGI inseamna dezvoltarea echipamentului de la sol
Asta am presupus si eu. Insa fitilul s-a aprins (varianta scurta, cum spuneam) pentru ca privind rezultatele in context sint aproape inexistente iar prezentarea cercetarilor este la un nivel mai scazut decit articolele de pe multe bloguri. Asta imi ridica semne de intrebare deoarece am vazut asemenea prezentari ale rezultatelor la alte proiecte care aveau ca scop sifonare de fonduri.
SOL foloseste ca prima treapta cea de-a doua treapta a lansatorului ESA VEGA, Zefiro 23.
Si apare intrebarea legitima: ce s-a intimplat cu proiectul asta? Am cercetat de dragul cercetarii, am facut un fel de metacercetare?
Din cate inteleg (pot sa gresesc), proiectul SOL este facut in colaborare cu ESA si nu stiu sa se fi ajuns la rezultatele finale.
“rezultatele in context sint aproape inexistente iar prezentarea cercetarilor este la un nivel mai scazut decit articolele de pe multe bloguri.”
Este adevarat ca prezentarile de pe site-ul CCAS sint sumare dar vei gasi multe lucrari stiintifice ale cercetatorilor implicati in proiecte, care prezinta rezultatele intr-un mod mult mai extins. De exemplu despre SOL.
Imi voi pune cenusa in cap(*); am exagerat aspectele negative; au rezultat ceva lucruri din aceste cercetari. Completare pentru STRAC: n 2012 – d 2015.
(*) Nota: Cenusa in cap este pusa cam pe jumatate din cap. Nu ca nu ar fi ajuns cenusa, insa am redescoperit problemele majore pe care le avem in domeniul cercetarii.
Nu avem finantare pentru cercetare. VLS-DS/CN a fost finantat cu 2 m de la stat si 1 m fonduri proprii. Lei, nu Euro.
Ceea ce cercetam nu ajunge niciodata in productie, in industrie. Nu exista ideea de licentiere a cercetarilor sau de productie in partenerii industriali. Nope.
Cind cercetam, cercetam ceea ce a fost deja … cercetat si se produce. Exemplu: Platforma software pentru analiza interactiunii fluid-structura (2008-2011). La acea data exista disponibil CFD in programele serioase. Nu ca ar fi rau. Dar nu am vazut software al UPB vindut pe piata libera.
Si asa a iesit nota mai stufoasa decit comentariul.
Nu numai ca nu sint bani pentru cercetare dar nici aia pentru care au fost semnate contracte de cercetare nu se dau toti pana la urma. Stiu ca sint foarte mandri de modul de selctie al proiectelor, prin competitie, evaluare, etc.. dar realitatea observabila direct e ca rezultatele sint slabe. Poate ar fi cazul finantarii a mai putine proiecte, poate ar trebui canalizate strict pe lucruri de interes maxim – desi traim intr-o epoca a relativizarii, un proiect de dezvoltare in agricultura sau alimentatie nu e echivalent cu unul in domeniul securitatii.
Tu trebuie sa fi interzis, strici moralul 😁
Qui, moi? 🙂