Asta-i intrebarea.
Intrebarea e pentru polonezi, ce oscileaza in continuare intre ofertele Raytheon si Lockheed Martin pentru cele opt baterii HSAM pe care intentioneaza sa le cumpere. Polonezii ar inclina spre Patriot-ul lui Raytheon dar in culise continua discutiile pentru MEADS-ul Lockheed.
Cele doua oferte sint acum, din punct de vedere tehnic, destul de similare, si analizand elementele principale, arata cam asa:
Rachetele
Raytheon ofera transferul de tehnologie, productia si accesul la dezvoltarea ulterioara pentru SkyCeptor, varianta a Stunner-ului americano-israelian. PAC-3 vor trebui cumparate separat, de la rivalul Lockheed Martin.
Daca MEADS va castiga contractul, Lockheed ofera asamblarea finala a PAC-3 si dezvoltarea unei noi rachete numita MCM (Medium Range Air Defence Complement Missile), posibil bazata pe IRIS-T SLM desi lucrul acesta nu a fost confirmat.
De remarcat ca mai vechea PAC-2 (GEM-T) a Patriot a iesit complet din discutie, principala racheta fiind in ambele cazuri PAC-3.
Radarele
Aici polonezii urmaresc in principal transferul tehnologiei GaN si un produs finit capabil de operare pe 360 de grade. De importanta secundara este ca respectivul radar sa fie ales si de americani pentru viitoarea generatie Patriot.
Raytheon are propria linia de productie a cristalelor GaN insa nu se arata foarte dispusi sa transfere tehnologia in Polonia. La acest moment, noile radare Patriot AESA GaN produse de Raytheon nu au capacitate de operare pe tot sectorul de 360 de grade, oferta fiind de a vinde primele doua baterii cu actualele echipamente ce lucreaza pe un sector redus de 120 de grade, un nou radar urmand sa fie livrat incepand cu cea de-a treia baterie.
Lockheed nu produce componenetele GaN folosite la cele mai noi radare din portofoliul sau asa ca, pentru a infrumuseta un pic oferta, concernul MEADS ofera transferul de tehnologie GaN de la partenerul italian, Leonardo.
Sistemele de comanda/control
Aici polonezii pun in mod expres accentul pe interoperabilitatea cu viitorul standard al US Army, Northrop Grumman IBCS. Problema e ca respectivul centru de comanda si control este inca in dezvoltare, nefiind gata de productie. Cumva polonezii au obtinut acceptul SUA pentru a cumpara IBCS incepand chiar cu prima baterie Patriot, sistemul intrand in dotare practic in acelasi timp in cadrul US Army si al armatei poloneze.
E de notat ca IBCS va fi folosit indiferent de alegerea finala intre Patriot si MEADS, riscul venind aici din lipsa maturitatii produsului Northrop si intarzierile ce pot aparea in dezvoltare. IBCS poate controla atat Patriot cat si MEADS.
Se poate face o comparatie cu intentia Romaniei, la nivel de barfa de marketing deocamdata, de a cumpara sistemele de comanda si control ale MEADS, produse in cooperare de Lockheed Martin, MBDA si EADS. Nu ar fi rau de gandit putin la modelul polonez, care presupune cumpararea viitorului echipament standard US Army si nu doar a unuia compatibil.
In rest, de ce la polonezi se vine cu oferte de transfer tehnologic si la romani nu? Raspunsul are legatura cu cele in jur de sapte miliarde de euro pe care polonezii ar fi dispusi sa le cheltuie. Si cu capacitatea industriala de a absorbi respectivele tehnologii, bineinteles.
Se pare ca merg spre Patriot :http://www.janes.com/article/69192/poland-submits-lor-for-patriot-air-defence-system….Si inca o contrazictie la psd/pcr cica mutu de la aparare vine cu propozitii de inzestrare a armatei (tab,f16,8 programe…bla bla) dar in acelas timp uite ce da de inteles Sorinel Grindeanu http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/sorin-grideanu–intrebat-despre-o-posibila-taiere-a-bugetului-pentru-aparare–dupa-rectificarea-bugetara–e-un-scenariu-pe-care-nu-mi-l-doresc-444889….
-“„I-am cerut ministrului Leş – azi am o întâlnire cu el şi cu ministrul Economiei – ca aceşti bani care merg în acest domeniu să fie cheltuiţi conform startegiei naţionale, parte a strategiei de apărare comune NATO, adică să nu fie cumpărate lucruri care nu sunt prevăzute în aceste strategii. “… deci Sorinel Puştiu’ recunoaste indirect ca pana acum au cumparat exact ce nu trebuia…
-“Întrebat dacă există posibilitatea reducerii bugetului MApN la rectificarea bugetară în cazul în care nu vor fi semnate contracte pe achiziţii majore, premierul Grindeanu a afirmat: „Îmi spuneţi un anumit scenariu pe care nu mi-l doresc. Haideţi să ajungem acolo. (…) E un angajament pe care România l-a luat”.”… pai ori e alba ori e neagra??? “Haideţi să ajungem acolo.”… Manelism politic…deci vom face tot posibilul sa NU semnam contracte pe achizitii majore iar la rectificare hop cu banii in alta parte…
Un om cu mintea pe umeri ar zice cam asa: “Daca nu semnam contractele anul acesta, banii de la MAPN nefolositi nu vor fi utilizati in alte scopuri urmand ca anul urmator acesti bani sa fie folositi pentru achizitii impreuna cu cei 1-2% ce vor fi alocati anul urmator”….Dar nah… cine sunt eu sa va invat pe voi? Adevaru’ este ca nu stiti cum sa sifonati si banii de la aparare…
Problema e ca daca banii respectivi sint prevazuti in bugetul pe anul asta e mai greu sa fie transferati anul viitor, nu stiu de vreun asemenea mecanism deci ii vor pierde sau vor baga din nou viteza pe 30 Decembrie. Cel mult, se mai reduce deficitul.
O fi greu pentru aia cu scriptologia, dar pentru mine ca om simplu suna cam asa:
-Daca anul acesta nu am reusit sa mi cumpar materialele necesare pentru acoperis, apoi pastrez banii de anul acesta (mai ales ca am nevoie de acoperis urgent), urmand ca banii acestia + banii de anul viitor sa i investesc in acoperis…
Nu ma pricep la finante dar este imposibil ca finantistii sa nu fi prevazut in regulamentele lor o modalitate/mecanism de a folosi banii necheltuiti anul acesta intr un domeniu precum apararea anul urmator…
Nu stiu sa existe o asemenea modalitate, din cate stiu sumele necheltuite la sfarsitul anului se pierd. De unde si contractele pe ultima suta de metri de anul trecut.
mie principala duma mi se pare asta
ne dorim ca mare parte din această sumă de bani să fie cheltuită în industria naţională de apărare, astfel încât efectele să se vadă în economia naţională, să repornim anumite fabrici care poate nu funcţionează în acest moment la capacitatea maximă
o sa fabricam F16, SAMuri, corvete cu tot ce armament si echipamente au pe ele, tancuri, TBTuri samd
e cea mai buna scuza de refuzat contractele, zici ca au citit oareshcare siteuri
adica toate contractele or sa pice pt ca nu profita suficient economia natzionala si ca nu e offset
acu e clar ca nu vor cheltui nimic
si e clar ca garzile patriotice imbracate in verde nu vor mirosi nimica, macar de ar mai peria din ei
au avut posibilitatea de a cumpara corvete fabricate in romania , dar apoi au gasit scuza ca firma nui romaneasca deci nu ii de ajuns sa fie fabricate in romania , firma trebuie sa fie detinuta de romani , probabil ceva neamuri de a lui dragnea ar fi si mai bine
abureli scenariul este urmatoru . nu vor cumpara nimic si la rectificare bani vor merge in pensi si salariile bugetarilor
De remarcat ca mai vechea PAC-2 (GEM-T) a Patriot a iesit complet din discutie, principala racheta fiind in ambele cazuri PAC-3.
pt ca le trebuie ceva ABM serios, cacand rusii exerseaza la manevre un atac nuclear asupra varsoviei polacilor nu le trebe doar o solutzie ieftina si ceva transfer de tehnologie ci le trebuie o solutzie performanta care va fi upgradata in timp si protectzie americana
Raspunsul are legatura cu cele in jur de sapte miliarde de euro pe care polonezii ar fi dispusi sa le cheltuie. Si cu capacitatea industriala de a absorbi respectivele tehnologii, bineinteles.
inainte de bani si capacitate industriala are probabil legatura si cu lipsa totala de interes din partea partzii romane, ca mai intai trebuie sa te intereseze ceva la modul serios si dupa aia incepi sa te gandesti de unde iei bani si ce si unde absorbi
aparare ABM romaneasca n’o sa vezi, asa ceva nu intra in bugetele mapn 2% virtuali pe 100 de ani
noi o sa bifam si apararea cu S75urile alea inca 50 de ani, e mai ieftin asa, principalul e sa le plateasca salariile
mai plimbam hawkurile la parada
si pt restul avem scut si aegis
Si inca un semn ca acest guvern nu va face nimic pentru armata si ca banii vor merge in alta parte :https://www.profit.ro/stiri/romtehnica-a-anulat-licitatia-pentru-dotarea-cu-torpile-a-fregatelor-regele-ferdinand-si-regina-maria-16885828
Graffiti.
Dupa mine,ar trebui sa mearga pe Stunner (SkyCeptor).
Are raza de actiune mult mai mare decat PAC3 si e mai ieftina (spre mult mai ieftina).
La un atac la saturatie degeaba sunt performante PAC3 daca trebuie sa astepte snopul de rachete sa ajunga la o altitudine de 20km pentru a le lovi. La PAC3MSE nu am gasit plafonul maxim de lovire dar ar putea fi spre 35km. Un Iskander parcurge 35km sub 17 secunde iar daca-ti vin cu snopul cate poti lovi in intervalul asta de timp?
Stunner ti le poate angaja incepand de la o altitudine de 50-70km. Parca e alta mancare de peste.
In plus, Stunner se invarte, pentru moment, in jurul valorii de 1 milion $ in timp ce PAC3MSE se duce la cca 4 milioane $.
Exact un astfel de calcul, de eficienta economica, si-au facut si israelienii cand au decis sa dezvolte Stunner. Aveau vecini care le puteau trimite multe rachete si-i costa enorm sa le combata cu rachete scumpe.
“Are raza de actiune mult mai mare decat PAC3” – de unde stii razele de actiune la Stunner vs PAC-3MSE?
Iti dai seama ca nu mi-a trimis Lockheed datele PAC3MSE dar, din ce am gasit pe net, altitudinea maxima de interceptare ar fi de cca 35km.
O discutie privind altitudinea asta o gasesti aici: https://www.reddit.com/r/CredibleDefense/comments/50bdot/ballistic_and_hypersonic_missile_defense_primer/
Despre Stunner sunt mai multe surse care dau o raza de lovire de 300km (si 150km ar fi ok)iar wiki vorbeste despre un plafon maxim de 50-70km.
In alte surse se vorbeste despre David’s Sling ca despre un strat intermediar de aparare, intre Iron Dome si Arrow. In conditiile in care Arrow 3 poate intercepta tinte la peste 100km altitudine, un plafon de 50-70km pentru Stunner pare realist.
Pe langa raza si plafon, sa nu uitam pretul.
Sursele care dau raza Stunner de 300km incurca raza maxima a Stunner cu raza maxima a rachetelor interceptate de Stunner. Deci respectivele surse nu sint de incredere. 150km au Arrow si Barak-8ER, rachete mai mari decat Stunner. Deci nu putem sa facem o comparatie intre niste cifre necunoscute pentru PAC-3MSE si unele aiuristice pentru Stunner.
Si ,,armyrecognition” si ,,army-technology” dau raza rachetei Stunner intre 40 si 300 km, intre Iron Dome si Arrow, plus ca racheta e din gama hit-to-kill, deci logic trebuie sa aiba raza mare ca sa loveasca departe de zona aparata.
@mihaistoian: Nu.
“army-technology” iti da raza tintelor interceptate de Stunner. Tocmai am atras atentia ca nu trebuie confundata raza interceptorului Stunner – necunoscuta in domeniul public din cate stiu eu – cu raza tintelor. Sa citim impreuna:
“Stunner is designed to intercept short range missiles, theatre ballistic missiles, cruise missiles and large-calibre rockets with ranges between 40km and 300km.”
“with“, nu “at“. O nuanta care face toata diferenta.
Nu, Stunner nu are o raza intre 40km si 300km. Ar fi si greu sa aiba un ecart asa de mare, logic vorbind.
Asta-i planul….astia nu cheltuie nimic la rectificare la iau din bani. Toate programele majore au fost oprite , corvetele , TBT-ul , dronele . In schimb se pare ca o sa cumparam la cheie niste piranii fara offset si cu banii jos asa ca sa-i ofticam pe olandezii aia nenorociti care vroiau sa construiasca 4 nave la Galati iar ca parte de offset vroiau sa mai bage niste bani si in modernizarea fregatelor alea englezesti.
Polacii s-au orientat prost.
Ai noștri gândesc în viitor, așteaptă să se doteze cu aparare AA si ABM bazată pe laser, și scuturi energetice.
Până atunci merge și cu “Doamne ajută!” sau “Ferească Dumnezeu!”.
In acest link se precizeaza clar raza de actiune a rachetei Stunner de 300 km, altitudinea 50 km si viteza de 7 Mach. Si mai spune ca au maximizat ideea de a se feri la distanta cat mai mare reducand astfel riscul daunelor colaterale provocate de resturile rachetei inamice doborate
http://www.army-technology.com/features/featurearming-davids-sling-israels-latest-multi-defence-system-4647340/
Ti-am aratat de unde provine confuzia referitoare la cei 300 de km, este raza de actiune a tintelor, nu a interceptorului. Inca o data:
Nu mai crede tot ce citesti pe diverse site-uri fara sa faci un rationament logic. Fa o comparatie intre ultimele trei rachete: Spyder-MR, Barak-8 si Stunner.
Spyder-MR/Derby-MR e cotata de producator la 50km. Cum poti sa crezi ca Stunner, dimensional foarte asemanatoare cu Spyder-MR poate sa aiba o raza de actiune de 6 ori mai mare, indiferent unde citesti asta?
fara sa intru in disputa 🙂
nu cred ca are 300km, oricum aia nu vor da astfel de informatzii
dar e ditamai boosterul comparativ cu racheta propriu-zisa
nu ai de unde sa stii ce timp de ardere are ala, la catzi Km inaltzime si cat Mach duce racheta inainte sa largheze boosterul si sa’si porneaza motorul propriu
Spyder MR are alt regim de zbor, teoretic trebuie sa aiba rezerva de energie sa manevreze sa urmareasca avioanele pana pe la 16-20km altitude, la Stunner balistica aia tzinta nu prea manevreaza
Spyder MR parca are racheta un pic mai mare si are vizibil suprafetze de comanda mai mari, Stunner pare mai micutza deci posibil mai usoara si cu suprafetze de comanda vizibil mai mici, ca odata lansata pe traiectorie la interceptzie teoretic nu trebui sa mai manevreze prea mult, deci cam la acelasi booster racheta mai usoara si mai putzine manevre teoretic ar rezulta in bataie mai mare, dupa aia boosterele poa sa arate cam la fel dar sa aiba combustibili si sa arda diferit, 8timist sa zici cu 50-100% mai mare, deci in jur de 100km, oricum nu 300
si dupa aia machete fiind pot sa le arate cam la aceleasi dimensiuni si in realitate sa fie boosterul mult mai mare la Stunner, ca n’au interes sa evalueze ailaltzi performantzele comparativ dupa dimensiunea boosterelor cum facu specialistu’ de myself acuma
Tocmai ai intrat in disputa.
Rachetele balistice nu manevreaza insa pentru un hit-to-kill interceptorul trebuie sa determine pozitia tintei extrem de precis si asta nu se poate face decat de aproape. Daca interceptorul nu mai poate manevra atunci cand se apropie de tinta si determina pozitia exacta, sint sanse mari sa rateze interceptia. Hint: PAC-3 are o sectiune cu mini-rachete cu combustibil solid, tocmai pentru reglajele de pe ultima parte a traiectoriei.
In cazul Stunner, cea mai importanta diferenta fata de Spyder-MR, este – pe langa seeker-ul dual – motorul multipuls. De acolo ar trebui inceputa pseudo-analiza. Motorul respectiv + configuratia aerodinamica minimalista ii dau o raza de actiune superioara SPYDER, nimic de zis, dar nu pot sa asigure o crestere de performante de 6 ori.
eu am specificat ca nu intru in disputa, eu mananc semintze de pe margine ca orice analyst de succesuri 🙂
n’am zis ca Stunner nu manevreaza, am zis ca manevreaza mai putzin, mici corectzii, pierde mai putzina enerjii
solutzia de tragere e culculata de la lansare de golden citronul ala odata detectata balistica de green-pine sau ce mai au pe acolo, deci Stunnerul se duce precis in tzinta si face corectzii finale
comparativ cu o racheta AA care alearga dupa caricioplane la altitudini mai mici aer mai dens manevre care ai mananca din enerjii samd
si dupa aia ramane misterul cu boosterul, dupa machete Nutzi dai seama cat de mare e si cat de sus si la ce viteza duce interceptorul inainte sa’si porneasca ala motorul propriu
am scris deja ca nici eu nu cred ca de 6 ori mai mare, o fi cu 50-100% mai mare, dupa metoda precisa de dat cu presupusul asa ochiometric, ca orice analyst de succesuri 🙂
Ref. la dimensiunea boosterului: simplu, uitat-te la niste lansari de test, cum ar fi asta.
Pare ca dimensiunile sint aceleasi ca cele ale machetei, in nici un caz n-au pus o treapta de ICBM.
Nu am intentionat sa creez polemica si nu sunt atotstiutor. Site-ul de pe care am luat informatia e unul specializat in tehnica de armament nu o fituica de doi bani. Posibil ca adevarul sa fie la mijloc. Ca dimensiuni Stunner e mai subtire, dar poate pt ca nu transporta incarcatura exploziva are alte caracteristici. Spyder e cotata la viteza de 4 Mach, Barak 8 la doar 2 Mach, iar Stunner la 7 Mach, poate fi alt tip de motor, cine stie… Oricum a fost creata special impotriva rachetelor Iskander si a suratelor sale iraniene si din acest motiv ne-ar trebui si noua macar o baterie sau doua pt apararea flancului estic.
Nu-ti fa probleme, polemica in limitele decentei e buna.
Btw, chestia cu viteza vs raza maxima e asa: cu cat viteza creste, cu atat raza e mai mica – rezistenta la inaintare e mai mare. Motorul va arde mult mai repede si racheta va ramane fara tractiune mai devreme, din cauza rezistentei aerului decelerarea va fi mai puternica. Rachetele cu viteza mai mica vor avea raza mai mare, pentru motoare cu acelasi impuls total. Pentru maximizarea razei, ai nevoie de un motor cu ardere cat mai lenta si viteza cat mai scazuta, pentru misiunea respectiva. Barak-8 e un exemplu de racheta optimizata pentru raza maxima.