April 27th, 2017 
admin 
Nu e Yakhont – Sursa: U.S. Naval Historical Center Photograph via navweaps.com
P-800 Onyx sau Yakhont nu are rival in lume. E cea mai temuta racheta anti-nava ruseasca, impotriva careia se zice ca nu exista aparare, doar zvonul aparitiei sale intr-o zona de conflict, cum ar fi Siria, e destul pentru a face sa demisioneze toti amiralii adversi.
Totusi, comparatia cu tehnologia echivalenta vestica e ceva mai putin magulitoare.
Inceputurile pot fi gasite intr-un program al US Navy pentru proiectarea unui sistem antiaerian nou si modern – adica bazat pe rachete si nu pe tunuri – inceput in anii ’40. Conceptul prevedea o racheta capabila sa intercepteze tinte aeriene la o distanta de 10 mile (16km), ulterior crescuta la 50 mile (aprox. 80km), cu o viteza maxima de Mach2.5 asigurata de un motor statoreactor. Pe cea mai mare parte a traiectoriei ghidarea se facea urmand direct orientarea radarului de control al focului iar in faza terminala se facea in mod semi-activ radar.
Deja in 1945 se executau teste pentru validarea conceptiei diverselor elemente si in 1946 s-a inceput proiectarea modelului experimental care a avut prima lansare in 1949. In 1951 s-a inceput proiectarea prototipului si pana in 1955 Talos – ca ea e nenumita pana acum racheta – a intrat in dotare.
Talos – Sursa: navweaps.com
In 1961 raza de actiune a fost dublata la 100 de mile (160km) iar in versiunea finala Talos putea zbura pana la 150 mile (240km), folosind un combustibil special care inlocuia varianta de kerosen folosita initial. Acceleratorul de start folosea combustibil racheta solid dubla baza, o tehnologie foarte accesibila la momentul respectiv dar care tragea mai greu la cantar, asa cum se va vedea mai jos.
Ca una din primele rachete anti-aeriane din lume, era destinata initial mai ales lovirii tintelor mai putin manevriere – oarecum similar cu SA-2 sovietice contemporane ei. Sau SA-2 romanesti, contemporane noua. Si tot ca si SA-2, Talos a avut o varianta dotata cu incarcatura nucleara. Ulterior, capacitatea de a angaja tinte mai dificile a crescut.
Mai interesant e ca Talos avea capacitatea de a ataca tinte terestre sau navale. Era deci o racheta supersonica Mach2.5, propulsata de un statoreactor cu combustibil lichid, cu o raza intre 200 si 300km capabila de a lovi tinte navale. De unde si comparatia cu Yakhont.
Care nu e Talos – Sursa: military-today.com
Talos vs Yakhont
Daca Yakhont rezista eroic in fata tehnologiei americane a anilor ’40, se poate trece la comparatia cu succesorul Talos numit RIM-50 Typhon LR.
RIM-50 Typhon LR – Sursa: designation-systems.net
Typhon LR vs Yakhont
Dar Typhon LR e deja o tehnologie avansata, a anilor ’60, asa ca nu e o comparatie cinstita. Pe langa asta, desi a fost demonstrata cu succes in noua teste, racheta nu a intrat in dotare. Deci Yakhont scapa cu onoarea nepatata.
Pe scurt, Onyx/Yakhont e un exemplu de cum iti poti construi o racheta antinava “fioroasa” cu tehnologie clasica, adica simpla, ieftina si buna, retrasa de americani cu multi ani in urma.
Posted in 
Tags:
eu cred ca aici ne scapa anumite amanunte mult mai importante decat performantele brute date de viteze si raza de actiune si alte cele.
La fel ca si atunci cand compari MIG-ul 21 in curtea scolii dupa vreo 3-8 parametrii si spui ca MIG 29 ca e acelasi producator nu a avansat prea mult, realitatea este insa total diferita.
Avioanele executa misiuni si manevre mult mai complexe decat niste rachete antinava, de unde si necesitatea de acompara mai mult decat niste parametri dinamici.
In cazul de fata sper ca a reiesit clar din postare ca ma refer la sistemele de propulsie si aerodinamica generala, nu la electronica unde intr-adevar sint diferente.
Pentru niste rachete antinava, parametrii folositi sint cei mai importanti dar nu exclud sa-mi fi scapat ceva asa ca esti binevenit sa contribui.
la o racheta antinava cred ca electronicele conteaza mai mult decat restul datelor tehnice de pe hartie.
Uite de exemplu incarcatura de lupta difera foarte mult, intre cele 2 rachete, apoi americana are booster aditional.
Ma gandesc ca la momentul productiei racheta americana inginerii au avut probleme in special cu partea de achizitie a tintei si ghidarea rachetei, limitata de radarele si procesoarele inglobate in sistemul de conducere a focului de la vremea aia.
Cert este ca s-a renuntat mergandu-se apoi pe variante subsonice fiindca probabil erau mai eficiente din punctul de vededere al costurilor si tehnologia era la acea vreme mai matura.
Yakhont e faimoasa pentru viteza, nu neaparat pentru electronica deci am comparat tehnologia de propulsie care suporta viteza respectiva.
Electronicele conteaza dar sint proiectate in functie de misiunea de baza, care la Talos era cea AA si totusi avea capacitate antinava.
Incarcatura de lupta e comparabila, 250kg vs 210kg adica 16% diferenta. Nu stiu daca asta e “foarte mult” sau nu.
Atat Talos cat si Yakhont au booster aditional, doar ca cel al Yakhont este integrat in camera statoreactorului, deci racheta in sine este mai lunga si mai grea pentru integra boosterul. Uita-te la lungimea si greutatea totala a celor doua rachete, foarte comparabile, de asta le-am dat.
Ce te face sa crezi ca americanii au avut probleme pe partea de ghidare?
Cum am spus, ideea postarii este comparatia tehnologiei de propulsie care face Yakhontul asa de faimos.
Comparatia s-a facut avand in vedere racheta ca vector purtator. Sistemul de propulsie similar si layout-ul aerodinamic.
impotriva careia se zice ca nu exista aparare
eh, se zic ele multe…
viteza nu e totul, rusii asa incearca sa fortzeze apararea aa a navelor reducand timpul de reactzie, ca asa sunt rusii cu mai mare, mai rapid, mai sus, mai balsoi, ei cu partea de IQ mai greu
americanii au ales sa dezvolte partea de IQ, desi harpoon e veche racheta a evoluat permanent pe partea de senzori, software, computers, motoare, datalinkuri, gps, rezistenta sporita la ecm, fiabilitate samd
si la generatzia 9 cu LRASM nu s’au bagat pe supersonice au mers tot pe directzia veche cu IQul adaugand stealth
ca e naspa sa te trezesti ca te pocneste ceva din senin, rusii stiu asta inca de ieri dupa ce au pierdut batalia de la Ovine
yakhontul ala nu are cum sa fie foarte stealthy si prin faza de croaziera zboara mai sus si mai lent
aparare impotriva lor exista, problema e sa nu le lasi pana te trezesti cu ele la 20km langa tine, ca atunci e cam problematic
de aia s’au inventat SM6/E2D/CEC
doar zvonul aparitiei sale intr-o zona de conflict, cum ar fi Siria, e destul pentru a face sa demisioneze toti amiralii adversi
evreii de exemplu se caca pe ele, de cand le’au adus in siria au si inceput sa le bombardeze depozitele inca de acum catziva ani si inca mai arunca cu bombardeaua pe langa damascus fara nici o jena si fara nici o explicatie, numai acu o zi sau doua mai dadura una mare pe acolo, daily business
Oare noi am fi capabili sa producem o vechitura de acest gen, ca nu vad sa cumpere ceva.
Teoretic exista INCAS si COMOTI, practica ne omoara.
@admin, de ce-ti place sa-l chinui pe om dandu-i sperante?
Pai tocmai ca nu e nici o speranta.
http://economie.gov.ro/27-aprilie-ministerul-economiei-exploreaza-cooperarea-cu-americanii-de-la-raytheon-un-lider-global-al-industriei-de-aparare
Si au venit la Bucuresti….oficial. incep apele sa se limpezeasca intr-un fel. Sa fie PAC 3 atunci, noi noute, ca PAC 2 nu se mai fabrica si oricum nu negociam nimic cu Raytheon, ci cu guvernul SUA. E o treaba…. 🙂
Daca e PAC3 atunci nu avem ce discuta cu Raytheon. Probabil e vorba de containere, camioane si cam atat din ce poate produce la momentul asta Romania fara investitii suplimentare in industrie.
PAC IV(stunner), scuze. PAC 3 e al LM. Despre ce am putea integra noi azi din siste, probabil nimic inafata de camioane. Nici nu stiu daca ar vrea cineva asta. Vorba lui dany de mai jos…..sati intai sa le vezi in curte.
probabil vor lua pac2 din stocurile us army si le vor moderniza la pac2 gem/t sau c cu ajutorul raytheon.grosul banilor ii va lua raytheon ptr. modernizare si marirea resursei.ce naiba sa facem noi cu pac-3 sau stunner? alea sunt aproape dedicate atbm.apararea a-a clasica este misiune secundara ptr. ele.
Ce sa facem cu PAC-3 ? Pai scrie pe pagina lui LM:
Defends against:
-TBM
-CRUISE MISSILES
-Aircraft
http://www.lockheedmartin.com/us/products/PAC-3.html
In ordinea aia.
Ca-i complicat cu hit-to-kill impotriva tintelor foarte manevriere (avioane). Hit-to-kill e pentru sburatoarele putin manevriere ( TBM si rachete de croaziera ).
De ce nu ai tu rabdare @Cezare sa vezi macar 10 rachete ascunse in fundu’ gradinii noastre?
Io* te inteleg ca esti tanar si nerabdator da’ chestia asta este rezolvabila pe plan local la Albota pe ales…intre tip mai admiri si zboru’ unei pasarici ceva ca tot a venit primavara si sezonul lor intre doua bericioaice…
Chestia asta cu rachete AA noi va deveni extrem de stanjenitoare pentru pufoicari… In consecinta o sa gaseasca niscai Dorei carora sa le scape cheia franceza prin interiorul aleia…Si daca nu gasesc destui Dorei cu franceza in mana ,sigur gasesc Dorei politruci care sa urle ca “este de ajuns daca ramane Parlamentu’ in picioare!”
Si daca ma gandesc bine in ultimii doi ani au tot venit delegatii oficiale… cum au venit asa au plecat…Motivele le cunosti foarte bine…
Cred ca avem si noi cateva tevi prin depozite ,le dam aripile jos si punem ceva incarcatura ,iaca avem si noi ce au rusii