E pur si muove, episodul 9

ULTRA 20 - Sursa: Facebook

ULTRA 20 – Sursa: Facebook

Avionul tinta al Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, ULTRA 20, ar putea primi un motor turboreactor.

COMOTI are in studiu un microturboreactor, COMO40-P01-001, destinat sa fie instalat in viitor pe ULTRA. Nu e inca clar daca microturboreactorul va fi montat doar pe versiunea tinta aeriana a ULTRA sau va dota si versiunea UAV, tinand cont ca viteza suplimentara se va traduce printr-o autonomie micsorata. Nu ar fi o problema pentru un avion tinta insa in cazul unui UAV autonomia ar fi una din cele mai importante caracteristici.

Despre COMO40-P01-001 nu se stiu prea multe, nici macar detalii ale arhitecturii generale. Motorul ar putea fi similar TJ40-G1 al cehilor de la PBS Velka Bites sau TMM40 al sarbilor de la EDePro.

TJ40-G1 - Sursa: pbsvb.com

TJ40-G1 – Sursa: pbsvb.com

 

Diferenta dintre cele doua consta in compresor, TJ40-G1 folosind un compresor centrifugal intr-o singura treapta, mai eficient dar penalizat de diametrul mai mare in timp ce TMM40 foloseste un compresor axial in trei trepte, cu un diametru mai mic.

TMM40 - Sursa: yugoimport.com

TMM40 – Sursa: yugoimport.com

 

Aplicatiile la care sint folosite motoarele din aceasta clasa de putere ar fi modelele RC de mari dimensiuni, planoarele sau avioanele tinta. Un exemplu din ultima categorie ar fi NRIST S-200, care este un avion tinta pentru trageri cu armamentul de pe nave, aparat produs de chinezi. Ca performante, ar fi aparatul cel mai apropiat de un ULTRA cu motor turboreactor.

S-200 - Sursa: NRISt via navaldrones.com

S-200 – Sursa: NRIST via navaldrones.com

 

La categoria aplicatii speciale, se remarca racheta ALAS-C (Advanced Light Attack System-Coastal) a sarbilor, care foloseste TMM40 – aici se vede de ce diametrul redus poate fi important.

ALAS-C - Sursa: Serbian MoD via Jane's

ALAS-C – Sursa: Serbian MoD via Jane’s

 

Lui COMO40-P01-001 nu i se poate dori decat sa aiba parte de aplicatii cel putin la fel de interesante.

 

Both comments and pings are currently closed.

13 Responses to “E pur si muove, episodul 9”

  1. bojan marius says:

    Felicitari pt. articol,esti primul care prezinta mai detaliat realizarile industriei militare romanesti.Stiam de avionul tinta Ultra 20,dar nu am stiut ca va fi construit si un UAV pe baza lui,si nici de microturboreactorul Comoti COMO40-P01-001.In datele care le-am gasit pe internet se vorbeste de un motor pe benzina ,cu care s-a atins o viteza maxima de 200km/h,autonomie de 45de minute,altitudine maxima[se da mai multe cifre] 1000m,1500msi peste 2500m,distanta maxima parcusa intre 16si35km.Are un sistem GPS,ESTE pilotat de la sol printr-o statie de control si a fost proiectat sa functioneze in conditii atmosferice vitrege.Drona are montata o camera video,care poate transmite in timp real date din teren.In caz de teren accidentat,aterizarea se poate face cu ajutorul unei parasute.Intr-un an de zile,specialisti militari spun ca vor produce un nou avion tinta cu parametri mai buni,se vorbeste de montarea unui fuselaj mai usor,din materiale compozite,o viteza maxima de peste 500km/h,ceea ce va permite o simulare mult mai buna a tintelor aeriene reale.Proiectul de cercetare este denumit oficial Sistem tinta pentru trageri sol-aer,aer-aer sinava-aer si este dezvoltat la cererea Fortelor Aeriene Romane.AVIONUL fara pilot a fost proiectat in 2014 de 8 ingineri de la Agentia romana de cercetare pentru tehnica si tehnologie militara.COSTA numai 3000 de euro,fata de 30000 de euro cat costa unul occidental.AM cautat pe situl COMOTI detalii tehnice,despre UAV-UL care va fi construit pe baza lui ULTRA-20,SI DESPRE microturboreactorul COMO40-P01-001 SI nu am gasit,ai ceva informatii despre ele.

  2. dan/ says:

    Ca de obicei ,in RO totul e secret… 🙂

    Oricum , bine ca se misca ceva.

    Poate COMOTI & Co au în cap ceva de genul de la mic și simplu la mare si complex, sper eu.

    • Cezar says:

      Pai da, sa miste ACTTM si COMOTI, pentru ca INCAS si Av Craiova sunt lemn, cu totii pamant de flori!

      Cred ca tot la IAR 95 la sta gandul, ca pe partea de UAV-uri vad ca nu au niciun gand, saracii de ei. Or sa mai construiasca ei avioane, atunci cand s-o ridica Ceausescu din mormant sa le dea ordin!

  3. Eroul Bula says:

    Sa scoata ei motorul in productie.
    Ca-l vor monta pe drona asta sau vor scoate alt tip de drona, e mai putin important.
    Poti sa-l folosesti si pe o tinta, si pe o drona de supraveghere, si pe o drona male sau loitering ammunition.

  4. xv says:

    ALAS-C e facut pe banii EAU, parca. Interesanta jucarie. Oricum, sarbii scot tehnica ok pe care reusesc si s-o vanda la export, pt ca inca mai au R&D.
    Au si plecat cu un avans avand acces la tehnologii din vest si fiind lideri in tarile nealiniate.

    Fac si UAVuri decente.

  5. Ilie says:

    PBS lucreaza la microreactoare de peste 10 ani, pornind de la aceeasi baza industriala – turbine pt generarea energiei electrice. Acum sa vedem pt ce opteaza COMOTI – centrifugal pt ca au experienta cu turbinele centralelor sau axial din posibila experienta cu Viper. Oricum – drum lung pana la ceva functional si de preserie.

  6. Green says:

    Un microturboreactor de genul acesta nu se poate monta pe o misilă, care să aibă raza mai mare de 45km (cât are astăzi LAROM)?

    • Ilie says:

      In primul rand ca nu pui microturboreactor pe o racheta MLRS. Apoi daca vrei sa faci o racheta cu asa ceva o sa iasa ceva gen cruise missile. Numai ca un motor de 0.4 kN nu poate cara prea mult…

      • Green says:

        Da, 0.4 kN e prea puțin, în acest caz aplicațiile sunt limitate.

        • Ilie says:

          Asta nu inseamna ca de acolo nu poti sa cresti diametrul la 10-12″ si implicit puterea. Ideea e ca mai intai trebuie sa stapanesti tehnologia, iar astea mici sunt ideale. Aplicatii sunt destule

      • Dan Banan says:

        Pai si ne-ar sta rau cu ceva echivalent ITWL Piranha in ograda?

    • Eroul Bula says:

      Dacă te gândeşti să maresti raza unor lovituri de 122 sau 160, folosind motorul asta, arunci banii pe geam.
      În schimb, îl poţi pune pe o rachetă mai mare, cu raza şi încărcătură de llupta mai mari, şi să-l foloseşti că motor de marş, după ce ai folosit un booster pentru lansare. Din păcate, nu avem suficiente date.