Pasagerii unei curse Air France, la bordul unui A380 Superjumbo, au avut ocazia sa experimenteze din senzatiile traite de echipajele bombardierelor cvadrimotoare din WW2 la intoarcerea din misiune, cu unul din motoare distrus.
Avionul, care efectua o cursa de la Paris la Los Angeles, a pierdut un motor undeva la Vest de Groenlanda si a continuat sa zboare inca o ora pana la aterizarea de urgenta pe aeroportul Goose Bay din Canada. Fotografiile luate de pasageri arata ventilatorul motorului distrus, cauza exacta nefiind insa cunoscuta.
De unde se vede de ce e bine sa arunci banii pe teste distructive ca asta de mai jos – tot un motor pentru A380 dar RR Trend in loc de EA GP7000 folosit probabil de Air France. GP7000 a trecut insa cu ocazia asta si testul real.
Scorpion trebuie sa fie unul din cele mai ciudate aparate fabricate de Burt Rutan si asta inseamna ceva. Aparatul este o colaborare intre Scaled Composites si o companie ce detinea o serie de patente incorporate in Scorpion, Freewing Aerial Robotics. Dupa cum sugereaza si numele, Freewing studiasera problema aripii “libere” – o aripa ce nu e atasata rigid de fuselaj, putand sa-si modifice liber unghiul de atac. Scorpion dispunea de tractiune vectoriala, nacela motorului si intreg fuselajul central (portant) putand sa-si schimbe pozitia fata de restul fuselajului posterior.
Pe scurt, e o nacela de V-22 Osprey zburand singura.
Si daca n-ar fi zburat, s-ar fi zis ca asa ceva nu exista:
Dupa cum se vede, clipul este foarte vechi, deci aparatul nu a reusit sa intre pe piata UAV-urilor. A fost proiectat initial pentru o potentiala comanda din partea US Army insa a fost incercata si pista europeana unde Matra (actuala MBDA) a oferit aparatul Marinei franceze. Scorpion se lauda cu capacitati STOL, teoretic potrivite pentru Marina.
E cert ca aparatul nu a avut succes insa motivul exact e mai putin cunoscut. Sa fi fost o problema tehnica inerenta proiectului sau doar fapul ca a aparut la timpul nepotrivit?
Bombardier este in corzi: printr-o decizie preliminara, Departamentul Comertului al SUA e decis sa recomande aplicarea unei taxe de import de 219% pentru avioanele CSeries aflate in centrul unui scandal din ce in ce mai mare. Nu e nici o cifra in plus, o asemenea taxa ar determina triplarea pretului avioanelor Bombardier pe piata americana.
Partea interesanta e ca taxa ar putea chiar sa si creasca, o a doua decizie fiind asteptata la inceputul lunii viitoare urmata de cea finala, la inceputul anului viitor, urmand sa fie stabilit si daca Boeing ar fi suferit pierderi in urma contractului dintre Bombardier si Delta. Acolo sta si speranta canadienilor, care vor incerca sa demonstreze ca varianta vanduta Delta, CS100, nu intra in concurenta cu nici un produs Boeing existent in timp ce americanii vor merge pe ideea ca Delta are optiunea, stipulata in contract, de a renunta la unele CS100 pentru variantele mai mari, CS300, care intra in concurenta cu 737.
E interesant de remarcat ca in alte cazuri, cum ar fi cel al taxei pe importul de otel chinezesc, americanii au calculat valoarea totala adunand penalitatile pentru dumping (265.8%) cu cele pentru subventie ilegala (256.4%), ajungand la un nivel de 522.2%. Deci taxa aplicata canadienilor are inca unde sa creasca.
Dupa decizia SUA, canadienii nu prea mai au glas in timp ce britanicii au inceput la randul lor sa ameninte Boeing cu pierderea unor contracte importante. Ar putea exista insa si niste motive pentru care Boeing s-ar putea sa acepte pierderile in zona militara in schimbul blocarii intrarii unui concurent pe piata civila din State: dupa unele teorii, Boeing pedepseste Bombardier pentru existenta Airbus.
Pe langa lovitura data canadienilor, decizia e un semnal de trezire la realitate si pentru britanici. “Global Britain” s-a intalnit cu “America First” si britanicii isi examineaza, usor confuzi, cucuiul.
Sau cum si-a construit Thailanda un distrugator de buzunar camuflat in fregata multifunctionala la pret de corveta.
DSME (Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering) a lansat in Ianuarie prima fregata DW 3000F pentru Thailanda, numita Tha Chine. Nava cu un deplasament de 3,650 de tone a costat USD410mil, a fost lansata la apa in doar 8 luni si ar urma sa fie dotata cu de toate.
Cu atat de multe incat un detaliu de arhitectura a trecut relativ neobservat. Nava va fi dotata cu ceva in plus fata fregatele tipice cu deplasament comparabil: un al doilea radar, cu raza lunga, un detaliu intalnit aproape exclusiv la distrugatoare sau fregate antiaeriene si extrem de rar la o fregata multifunctionala.
Industria aviatica din Canada a fost mai mereu pe punctul de a face pasul cel mare insa mai mereu s-a impiedicat de cate un obstacol neprevazut si a ramas un jucator regional. Constant a ramas insa sprijinul guvernamental si pe asta se bazeaza Bombardier in incercarea de a patrunde in sfarsit la clasa I-a a constructorilor aero civili prin noile avioane scurt-curier CSeries.
Canadienii si-au ales o nisa de piata interesanta, cele doua modele CS100 si CS300 putand transporta 108-133 si respectiv 130-160 de pasageri, concurenta principala fiind brazilienii de la Embraer cu familia E-Jet (106-146 de pasageri) si, cel mai important, doi dintre cei mai mici membrii ai familiei Boeing, 737-600 si 737-700 (108-149 si respectiv 128-149 pasageri). Ca termen de comparatie, ROMBAC putea transporta 119 pasageri.
Fata de romani, canadienii si-au permis sa subventioneze industria aviatica cu aproximativ USD1.6bil din 1966 si pana in anii 2010 cand Bombardier lucra serios la CSeries. Termenele depasite si problemele financiare au dus la recunosterea unei pierderi contabile de USD3.2bil (adica aproximativ costul R&D pentru CSeries) si a impins guvernul regional al provinciei Quebec sa ofere Bombardier inca USD1bil si sa ceara guvernului canadian inca pe atat, din care a primit “doar” USD282mil.
Ce au obtinut canadienii de banii astia:
– Unul din cele mai moderne, usoare si eficiente avioane scurt-curier din lume
In timp ce rusii si chinezii se chinuie cu avioanele lor de generatia a 5-a iar europenii nici nu au inceput inca cercetarea/dezvoltarea, americanii dau semne ca sint pe drumul spre generatia a 6-a.
De remarcat forma aripii, pe care am tot vazut-o pana acum pe tot felul de modele experimentale, inclusiv prototipuri cum ar fi rivalul lui F-35, Boeing X-32.
Pana acum n-au avut decat Mirage 2000-5, de acum or sa le aiba pe toate celelalte – Sursa: Paul Farley – US Navy.mil via Wikipedia
Qatarul are niste probleme cu celelalte state arabe din Golf care au intrerupt relatiile diplomatice din cauza sprijinului acordat de Qatar unor organizatii teroriste islamice. Acuzatorul principal e Arabia Saudia deci motivul adevarat e ca sauditii nu suporta concurenta. Teroristii sauditi sint cei mai buni, ar fi mesajul.
Qatarul ar avea deci nevoie de ceva ajutor si cum totul se cumpara daca ai cu ce…
Qatarul intentioneaza sa cumpere 24 de avioane Eurofighter, s-a anuntat ieri.
Israelienii prezinta in aceste zile la DSEI 2017 o solutie pentru lansarea dronelor kamikaze HAROP de la bordul navelor. Capacitatea anti-nava a Harop era cunoscuta deja, IAI prezentand teste executate cu drone lansate terestru iar pasul urmator a fost ambarcarea acestora la bordul navelor.
Harop e o drona dotata cu o incarcatura exploziva, ghidata EO printr-o legatura de date. Este o evolutie a Harpy, o drona antiraditie. Harop permite un control mult mai bun asupra angajamentului fata de Harpy, lasand controlorului optiunea de selectare a zonei de impact insa asta depinde de legatura de date in timp ce Harpy e o drona autonoma, ghidata de emisia radarului advers. Inca nu e clar cum au rezolvat israelienii problema controlului Harop mult peste limita orizontului si nici ei nu se grabesc sa ofere prea multe detalii.
September 30th, 2017 
admin 
Posted in 
Tags: 
