Doua documente interesante despre testarea MSBS-ului polonez in vederea “optimizarii”.
Primul este pe limba lor dar Google Translate face minuni:
Nr-2_5-Surma
Doua documente interesante despre testarea MSBS-ului polonez in vederea “optimizarii”.
Primul este pe limba lor dar Google Translate face minuni:
Nr-2_5-Surma
Air Force Research Lab a atribuit Lockheed Martin contractul pentru proiectarea unui laser ce urmeaza a fi instalat pe avioane de lupta pana in 2021. Este ultima componenta ramasa neatribuita a SHiELD (Self-protect High Energy Laser Demonstrator), sistem care mai este compus dintr-o “turela” de orientare a laserului – contract castigat de Northrop Grumman – si un container acrosat care va gazdui laserul, asigurand alimentarea si racirea – contract castigat in comun de Boeing si Lockheed Martin.
SHiELD va fi mai mult decat un DIRCM (Directional Infrared Counter Measures), urmand sa distruga rachetele adverse si nu doar sa le “orbeasca” senzorii.
Va fi folosita tehnologia laserului cu fibra optica, ocazie pentru prezentarea modului de functionare a unui astfel de laser:
Noutatile sint de anul trecut dar calu’ de dar…
Raportul pe anul 2016 al ACTTM aduce cateva informatii interesante. Foarte pe scurt, incepand cu aviatia, vestea buna e ca modernizarea IAR-330 va insemna, cel putin, instalarea sistemului Elbit BrightNite de vedere pe timp de noapte.
BrightNite dispune de o retea de senzori multispectrali fixi, IR si EO, capabili de a forma o imagine panoramica ce este apoi proiectata pe display-ul montat pe casca pilotului (si copilotului). BrightNite imbunatateste semnificativ performantele ochelarilor de vedere pe timp de noapte clasici insa poate fi folosit in paralel cu acestia.
Cine ar fi crezut ca Romania o sa ajunga unul din sponsorii principali ai programelor ESA (European Space Agency) de dezvoltare a unor noi lansatoare spatiale?
Probabil ca faptul ar fi ramas putin cunoscut daca polonezii nu ar fi publicat niste date referitoare la contributiile fiecarui stat participant la programul ESA FLPP Period 3/NEO, ideea din spatele prezentarii fiind evident de a face de rusine contributia poloneza fata de cea a unor state mai “mici” (cel putin ca numar de locuitori) + Germania (probabil ca lider al clasamentului), respectivii concurenti fiind scosi in evidenta. Cateodata e buna si invidia la ceva:
Cu o contributie de peste EUR23mil, Romania se gaseste imediat in urma Germaniei si Frantei, undeva la (relativa) egalitate cu Belgia si Suedia in timp ce Polonia… nu e.
Raytheon curata masa si contractele pentru NASAMS continua sa vina. Americanii joaca acum in doua divizii, propunand sistemul construit in cooperare cu norvegienii de la Kongsberg atat pe piata sistemelor cu raza medie cat si a celor cu raza scurta.
Indonezia a semnat zilele astea un contract de USD77mil cu Kongsberg pentru achizitia unui sistem NASAMS. Indonezienii vor folosi rachetele AMRAAM, care vor fi cumparate din SUA printr-un contract separat.
Lituania a semnat in Octombrie tot cu norvegienii un contract in valoare de USD127mil pentru doua baterii. Componentele vor fi noi, cu exceptia lansatoarelor care provin din dotarea Norvegiei si care vor fi reconditionate inainte de livrare. Judecand dupa suma, probabil ca rachetele nu sint incluse nici la ei. Interesant e ca articolul Jane’s mentioneaza in mod special ca rachetele / mixul de rachete ce vor fi folosite nu a fost confirmat, ceea ce poate lasa loc la interpretari, cum ca AMRAAM nu e singura racheta ce va fi utilizata.
USMC cauta un lansator de rachete de artilerie extrem de compact, capabil de a fi purtat de un V-22 Osprey. Daca nu se poate, ar accepta si ceva care sa incapa in mai corpolentul CH-53K.
Deci cumva aruncatorul de bombe de 120mm Expeditionary Fire Support System, descris deja aici, nu e de ajuns si ar fi nevoie de un sistem cu raza de actiune mai mare. USMC spera la ceva similar HIMARS, cu o raza de actiune de 70km insa e putin probabil sa fie fezabil. Daca ar accepta o reducere a distantei de lovire, rezultat al scurtarii motorului racheta atunci poate ca ar trece la categoria posibilitati care se poate.
La categoria posibilitati care nu s-au putut a ramas Aurora, un APRA 122mm scurtat pana a incaput pe un ARO. Rachetele bateau doar la 13km insa prin schimbarea combustibilului DB folosit pe vremuri, dupa buget, cu unul mai modern, compozit, s-ar atinge cel putin 20km. Daca tot e vorba de fantasy, atunci merg si niste motoare dublu/multi-puls. Poate ca la 25km bataie maxima, Aurora si-ar fi gasit niste clienti si n-ar mai fi murit speranta.